Connect with us

CONSILIUL UE

Ana Birchall, vizită la Viena: România consideră prioritară cooperarea cu Austria în perspectiva pregătirii președinției române a Consiliului UE

Published

on

“Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, va efectua în perioada 19-20 aprilie 2017 o vizită de lucru la Viena unde va avea întrevederi cu Michael Linhart, secretar general în cadrul Ministerului pentru Europa, Integrare și Afaceri Externe, cu Bernhard Wrabetz, consilierul diplomatic al cancelarului Christian Kern, dar și cu Sebastian Kurz, ministrul federal pentru Europa, Integrare și Afaceri Externe”, se arată într-un comunicat al MAE, remis CaleaEuropeană.ro.

FOTO: Calea Europeană

Printre subiectele care vor fi discutate se numără viitorul Europei, inclusiv din perspectiva rezultatelor Summit-ului de la Roma din 25 martie 2017, negocierile privind Brexit, securitatea internă a UE și funcționarea spațiului Schengen, politica de extindere și viitorul politicilor tradiționale ale Uniunii Europene în orizontul post-2020, potrivit aceluiași document.

Cooperarea între Austria și România va reprezenta un alt aspect dezbătut, cu atât mai mult cu cât cele dăuă state vor prelua, pe rând, președința Consiliului UE, în semestrul doi al anului 2018 fiind Austria, România succedând-o, urmând ca prima perioadă din anul 2019 să revină statului român.

Consultările de la Viena vor reprezenta un nou prilej pentru reconfirmarea atașamentului pro-european și a angajamentului ferm al României de a contribui la consolidarea proiectului european, din perspectiva dezbaterilor curente privind viitorul Uniunii Europene. Voi sublinia, în acest sens, importanța pe care România o acordă asigurării unei abordări unitare și incluzive în negocierile viitoare și a respectului pentru tratatele europene, pentru valorile, principiile, drepturile și libertățile fundamentale statuate de acestea. România consideră prioritară cooperarea cu Austria, atât în perspectiva procesului de reformă al Uniunii Europene, cât și în pregătirea președinției române a Consiliului Uniunii Europene“, a evidențiat ministrul Ana Birchall înaintea plecării spre Viena.

Vizita la Viena reprezintă una dintre intențiile de consolidare a consultării și cooperării cu reprezentanții statelor membre UE, în contextul european actual, dar și din perspectiva pregătirilor pentru preluarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

Published

on

© Alina Gorghiu/ Facebook

Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, aflată în vizită de lucru la Viena, a avut o întâlnire cu președintele Consiliului Federal al Austriei, Korinna Schumann, dar și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch, cărora le-a prezentat argumentele pentru care România merită să adere la spațiul Schengen.

”Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Două întrevederi azi la Viena, cu președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann, și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch. Aderarea țării noastre la spațiul Schengen, subiectul principal. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a precizat Gorghiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Problematica socială s-a aflat, de asemenea, pe agendă, oficialul român semnalând că ”este nevoie de salarii mai mari și mai multe drepturi pentru muncitorii români din Austria”.

”Cea mai frumoasă întâlnire însă a fost cu românii din Austria. O comunitate respectată și foarte bine integrată. Unul dintre ei, Daniel, chiar lucrează în Parlamentul Austriac, în structurile de securitate”, a mai spus Gorghiu.

Vizita sa vine în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordărilor comune, cu accept pe migrație, document care urmărește să răspundă îngrijorărilor Vienei cu privire la migrația ilegală, problematică ridicată pentru a-și argumenta opoziția față de primirea României în Schengen.

Planul a fost salutat de Guvernul României, care reiterează disponibilitatea sa de a contribui activ și consistent la măsurile propuse de instituția europeană.

De altfel, același executiv de la Bruxelles și-a exprimat luni așteptarea ca statele membre să ofere un vot pozitiv aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale.

Bucureștiul a reușit să risipească îndoielile pe care le aveau Țările de Jos și Suedia, astfel că singurul stat care mai trebuie convins este Austria, care, prin vocea cancelarului său austriac, Karl Nehammer, a spus că va susține aderarea Croației, dar va avea o atitudine critică la adresa României și Bulgariei, în pofida demersurilor întreprinse de ministrul de interne, Lucian Bode, pe lângă omologul său austriac

Prezent săptămâna trecută la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman, ministrul de externe croat, și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitoare la acceptarea țării sale în spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.

Consiliul Uniunii Europene, sub președinție cehă, urmează să se pronunțe joi cu privire la aderarea țării noastre la cel mai mare spațiu de liberă circulație, decizia trebuind să fie adoptată cu unanimitate de voturi.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj către Balcanii de Vest: Trebuie să se hotărască dacă vor să fie cu democraţia, adică alături de UE, sau vor să aleagă al drum, cu Rusia

Gheorghe Falcă11 mins ago

Gheorghe Falcă: Comisia Europeană propune soluții la problemele cu migrația exprimate de Austria în contextul acceptării României în spațiul Schengen

U.E.27 mins ago

Grecia și Bulgaria discută despre o conductă petrolieră care ocolește Strâmtoarea Bosfor, care ar putea fi prelungită până la Constanţa

U.E.35 mins ago

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale

CONSILIUL EUROPEAN54 mins ago

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

INTERNAȚIONAL57 mins ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.2 hours ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

ROMÂNIA22 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending