Dată fiind împortanța și motivul fără precedent pentru care un guvern al unui stat UE a organizat un referendum popular, putem aprecia că proporția votului negativ (OXI) este covârșitoare. 61% dintre eleni au sfidat planul de salvare propus de creditorii internaționale în frunte cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurogrupul.
Anunțul triumfător al premierului elen, Alexis Tsipras, potrivit căruia guvernul său va negocia în baza a două condiții – oferirea unui plan viabil și restructurarea datoriei – arată ambiția politică și obstinația cu care reprezentanții primului stat al zonei euro intrat în incapacitate de plată refuză să negocieze în termenii Europei.
De cealaltă parte, încă așteptăm reacții mai concrete și posibile răspunsuri și soluții în urma reuniunii Eurogrupului de mâine, 7 iulie. Se pare, însă, că în joc nu este numai atingerea unui acord cu guvernul Syriza, ci și o importantă bătălie politică pentru leadership-ul Eurogrupului.
Jeroen Dijsselbloem vizează realegerea la șefia Eurogrupului, după ce actualul mandat îi expiră la 21 iulie, contracandidat fiindu-i ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos.
Reformele în Grecia sunt necesare și după referendumul desfășurat duminică, iar miniștrii de finanțe din zona euro (Eurogrup) așteaptă propuneri în acest sens din partea Atenei înaintea reuniunii lor de marți, este prima declarație a liderului Eurogrupului, Jeroen Dssijelbloem.
Potrivit șefului Eurogrupului, rezultatele referendumului din Grecia fac mai dificile negocierile dintre Atena și creditorii internaționali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană).
”Referendumul nu ne aduce mai aproape de o soluție imediată. De fapt, atunci când propunerile sunt respinse lucrurile nu pot fi decât mai dificile”, a menționat Jeroen Dijsselbloem, căruia opoziția olandeză (socialiștii) i-au cerut demisia din fruntea grupului miniștrilor de Finanțe din zona euro (Eurogrup), ca răspuns la plecarea lui Yanis Varoufakis din fruntea ministerului omolog elen.
Interesant este că posibilul contracandidat al lui Dijsselbloem la șefia Eurogrupului, ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos a declarat că ”Spania este favorabilă unor negocieri pentru un al treilea plan de salvare pentru Grecia, care trebuie să rămână în zona euro”.
Atena ”are tot dreptul de a cere un al treilea plan de salvare”, a mai declarat oficialul spaniol ministrul, potrivit Agerpres. Afirmația sa este prima opinie după referendum, în care un reprezentant al membrilor Eurogrupului susține solicitările Greciei. În paralel, guvernul german, în frunte cu Wolfgang Schaeuble și Sigmar Gabriel s-au manifestat sceptici în ceea ce privește un acord ușor negociabil cu Grecia, țară aflată în imposibilitate de a-și mai plăti datoriile.
Pretendent la șefia Eurogrupului, de Guindos a recunoscut erori comise de Troică (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) în gestionarea crizei, dar a insistat asupra necesității reformelor în Grecia. ”Consider că au existat erori din partea troicăi, dar este inevitabil ca Grecia să facă reforme, pentru că există țări care au făcut acest lucru și care sunt pe cale să iasă din criză”, a subliniat ministrul spaniol, citat de France Presse.
Avem iată, dincolo de o importantă negociere pentru viitorul zonei euro, al Greciei dar și al oferirii unui răspuns adecvat precedentului creat de referendumul elen, și predominante interese politice ce au capacitatea de a prejudicia un viitor acord necesar ca o gură de oxigen.
.





