Connect with us

U.E.

Analiză BCE: Încrederea publică în instituție a scăzut drastic în ultimul deceniu, în timp ce încrederea în moneda unică rămâne puternică

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Încrederea publică în Banca Centrală Europeană (BCE) pare să fi scăzut cu mai mult de 60% în ultimul deceniu, cu toate că încrederea în moneda euro rămâne puternică, potrivit unei analize publicate luni de instituție.

După ce a fost nevoită să testeze limitele politicii sale monetare de la declanșarea crizei , BCE s-a confruntat cu numeroase critici și provocări legale, ridicând întrebări atât despre politica sa, cât și despre modul în care comunică cu publicul. În timp ce moneda euro și BCE sunt strâns legate la nivel instituțional, opinia publică față de cele două a urmat tendințele divergente de la declanșarea recesiunii globale arată analiza băncii.

Sprijinul cetățenilor pentru euro a rămas stabil la niveluri ridicate chiar și în momentul în care a apărut criza. În schimb, încrederea publică în BCE a scăzut semnificativ în timpul crizei și, de atunci, a revenit lent, o explicație fiind legată de percepția cetățenilor UE asupra rolului BCE ca actor principal în gestionarea efectelor crizei economice. De altfel, în toamna anului 2019, sprijinul pentru euro în rândul cetățenilor din zona euro a fost de 76%, după o creștere aproape continuă din primăvara lui 2016, în timp ce 18% dintre respondenții din zona euro și-au afirmat neîncrederea în moneda unică. În schimb, 42% dintre respondenții din zona euro și-au exprimat încrederea în BCE, comparativ cu 44% care au spus că nu au încredere în instituție. Drept urmare, încrederea netă în BCE rămâne pe un trend negativ, în timp ce sprijinul net pentru euro a crescut constant din 2013 și a atins un nivel record în toamna anului 2019.

Banca a lansat o revizuire strategică a politicii monetare în luna ianuarie, în vederea menținerii stabilității prețurilor, dar exercițiul a trebuit să fie amânat din cauza crizei coronavirusului – ceea ce a obligat instituția să ia măsuri și mai radicale.

„În comparație cu instituțiile UE și cu cele naționale, încrederea în BCE pare să fi fost afectată în mod disproporționat de criză, suferind o cădere mai profundă și o redresare mai lentă”, indică documentul BCE, referindu-se la deceniul scurs de la criza financiară globală. Drept urmare, încrederea în BCE este mai mică decât în Comisia Europeană și Parlamentul European, chiar și în condițiile în care 76% dintre cetățenii din zona euro și-au exprimat susținerea pentru moneda euro în sine.

Printre cei mai importanți sceptici s-au numărat Germania și Austria, care critică de mult politica monetară ultra flexibilă a BCE și ai căror cetățeni au acum încredere în guvernul național mai mult decât în instituția financiară cu sediul la Frankfurt. De asemenea, țările care au avut și mai mult de suferit din cauza datoriilor publice uriașe, precum Grecia și Spania, se află și ele printre sceptici.

Cu toate că analiza sugerează puține soluții potențiale, s-a observat că BCE are o problemă de comunicare.

„Dacă faci comunicarea mai accesibilă persoanelor cu diferite niveluri de educație și cunoștințe prealabile și, de asemenea, dacă abordezi preocupările concrete ale cetățenilor din diferite părți ale zonei euro – cum ar fi rolul BCE în rezultatele economice, acestea lucruri pot spori încrederea în instituție”, se precizează în document.

De asemenea, analiza critică nivelul general de informare, care influențează percepția publică, argumentând că oamenii trebuie să înțeleagă mai bine ce fac băncile centrale și ce servicii oferă deoarece încrederea publică contează pentru acestea. Băncile centrale se bazează pe direcționarea așteptărilor inflaționiste pentru a-și îndeplini mandatul, sarcină care necesită o înțelegere de bază a problemelor economice și financiare și un nivel ridicat de încredere în rândul publicului.

Un nivel ridicat de încredere în capacitatea băncii centrale de a-și îndeplini mandatul facilitează sarcina de a ancora așteptările inflaționiste, sporind eficacitatea măsurilor de politică monetară ale instituției. În schimb, lipsa încrederii publice face ca banca centrală să fie mai vulnerabilă la presiunea politică, deoarece politicienii sunt mai înclinați să facă comentarii critice care să submineze independența băncii centrale. Astfel, în cazul BCE, încrederea este corelată cu înțelegerea pe care cetățenii o au asupra mandatului său și afectează formarea așteptărilor legate de inflația la nivelul consumatorilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Summitul UE de la Porto este șansa de a construi bazele unei redresări post-COVID care oferă oportunități tuturor cetățenilor UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Summitul Uniunii Europene de la Porto reprezintă o șansă de a construi fundația redresării post-COVID-19, a afirmat vineri Dacian Cioloș, președintele grupului Renew Europe în Parlamentul European.

Renew Europe consideră că va fi imposibil ca Europa să-și revină rapid din criza Covid-19 și să-și continue transformarea într-o economie și mai competitivă, digitală și mai favorabilă climei, fără a investi pe deplin în cetățeni, informează grupul politic într-un comunicat în care arată că președintele Dacian Cioloș și eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonatorul grupului Renew Europe pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, vor prezenta familia lor politică la summitul de la Porto.

Summitul de la Porto este o șansă de a construi bazele unei redresări post-Covid care oferă oportunități tuturor cetățenilor UE. Lumea muncii se schimbă, accelerată de pandemie și trebuie să ne adaptăm politicile pentru a ne asigura că niciun cetățean UE nu va rămâne Potrivit mai multor studii internaționale, 85% din locurile de muncă din 2030 nu există încă. Trebuie să investim în competențe și capital uman, inclusiv în programe de „învățare continuă”. În opinia noastră, Uniunea Europeană are un rol cheie de jucat pentru a ajuta la identificarea schimbărilor majore de pe piața muncii la scară continentală. Acesta este mesajul pe care am vrut să îl aduc la Summitul Social de la Porto“, a declarat Dacian Cioloș.

De cealaltă parte, Dragoș Pîslaru a subliniat că “pentru Renew Europe este imperativ să ne asigurăm că investim într-o Europă echitabilă și competitivă”.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale.

Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

Potrivit Politico Europe, liderii europeni vor adopta la Porto o declarație prin care se vor angaja că dimensiunea socială a politicilor europene va fi “un element fundament al redresării”, urmând a fi menționate angajamente în direcția luptei împotriva excluziunii sociale și eradicarea sărăciei. De asemenea, liderii europeni ar putea să manifeste susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

Continue Reading

U.E.

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Published

on

© European Union 2020

De Ziua Europei, Emmanuel Macron președintele Franței, va participa la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei, care va avea loc la sediul Parlamentului European din Strasbourg, relatează Agerpres.

După lansarea cu succes a platformei digitale, Comitetul Executiv al Conferinței privind viitorul Europei a aprobat vineri proiectul de program al evenimentului de inaugurare în format hibrid de pe 9 mai de la Strasbourg, care va avea loc de Ziua Europei.

Acesta va fi transmis live și va permite participarea de la distanță a cetățenilor, precum și intervenții ale președinților celor trei instituții UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Conferința privind viitorul Europei va fi inaugurată la Strasbourg pe 9 mai, de Ziua Europei

De asemenea, reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au aprobat regulamentului de procedură al conferinței, care stabilește regulile referitoare la participarea cetățenilor la grupurile de dezbatere și relația cu principiile și domeniul conferinței. Fiecare grup va cuprinde 200 de cetățeni și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru. Cetățenii vor fi aleși aleatoriu, pentru a înființa grupuri reprezentative pentru diversitatea UE, în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, profilul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime din fiecare grup.

A avut loc, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la regulile după care se vor desfășura sesiunile plenare ale conferinței, urmând ca la următoarea întrunire să se ajungă la un acord.

Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv, reprezentând Parlamentul European, a declarat: „Pregătim terenul pentru a obține cât mai multă interacțiune posibilă între cele două elemente inițiale ale conferinței – platforma și grupurile de dezbatere. Următorul pas este să punem baza sesiunii plenare, care să reflecte diversitatea de opinii din Europa și care să preia ideile și sugestiile cetățenilor, aspect de care depinde succesul conferinței.”

Revenit de la un Summit social european la Porto, Emmanuel Macron va ţine discursul de deschidere, duminică, alături de şefii celor trei instituţii europene, preşedintele Parlamentului European David Sassoli, preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen şi prim-ministrul portughez Antonio Costa, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg; ar putea profita de ocazie pentru a discuta cu cetăţenii din prima zi.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a UE – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia sa la UE un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Aderarea la Uniunea Europeană a adus României accesul la piața unică, de peste 400 de milioane de consumatori, în care libera circulație a persoanelor, mărfurilor, a serviciilor și capitalurilor este garantată, a transmis eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe), printr-o postare pe contul său de Facebook, unde a detaliat beneficiile aderării la UE. 

Acesta a subliniat că accesul la cea mai mare economie a lumii a făcut ca schimburile comerciale ale României să crească foarte mult după aderare, atât cu țările membre UE cât și cu partenerii comerciali din afara Uniunii, prin politica comercială comună europeană.

„Dacă în 2006, România exporta către UE bunuri în valoare de 18.3 miliarde de euro, la 14 ani după aderare, această cifră se ridica la 45.7 miliarde de euro care constituie aproximativ 75% din valoarea totală a exporturilor”, a punctat eurodeputatul. 

De asemenea, Alin Mituța a reamintit că România importa în 2006 bunuri în valoare de de 25.9 miliarde de euro din Uniunea Europeană, această cifră ajungând anul trecut la 59.2 miliarde de euro.

„Cei mai importanți parteneri comerciali din UE ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria, Polonia. Partea mai puțin bună este că deși schimburile comerciale au crescut, balanța comercială rămâne în continuare dezechilibrată, România importând mai mult decât exportă”, a adăugat acesta.

În final, eurodeputatul a explicat că este nevoie ca țara noastră să producă bunuri și servicii mai complexe, cu valoare adăugată mai mare: mobilă în loc de bușteni, carne procesată în loc de animale vii, produse procesate în loc de materii prime.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș18 mins ago

Dacian Cioloș: Summitul UE de la Porto este șansa de a construi bazele unei redresări post-COVID care oferă oportunități tuturor cetățenilor UE

U.E.20 mins ago

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Alin Mituța21 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

U.E.42 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ1 hour ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi18 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

U.E.42 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending