Connect with us

GENERAL

Euroscepticismul atinge niveluri record

Published

on

Euroscepticism-EUÎn luna aprilie a acestui an, Eurobarometer a publicat rezultatele unui studiu realizat în luna noiembrie 2012 în 34 de țări europene. În principal, s-a urmărit măsurarea încrederii în Uniunea Europeană a actualilor sau viitorilor săi cetățeni. Condusă de către José Ignacio Torreblanca, președintele biroului din Madrid al Consiliului European pentru Relații Externe (engl. “European Council on Foreign Relations”) din însărcinarea Comisiei Europene, investigația a strâns date statistice clare care atestă o răspândire largă unui fenomen mai vechi, și anume euroscepticismul. Rezultatele îngrijorează comunitatea europeană, cu atât mai mult cu cât țări pro-europene ca Germania înregistrează și ele la rândul lor o diminuare a încrederii oamenilor în Uniune. Mai mult decât atât, studiul arată că, în comparație cu anul 2007, numărul celor care privesc cu pesimism viitorul Uniunii Europene s-a dublat.

José Ignacio Torreblanca a afirmat ulterior publicării datelor că euroscepticismul „este un virus care a infectat întregul continent” [1]. În anii care s-au scurs de la apariția primelor semne de instabilitate economică, cetățenii Europei au fost martori ai ajustărilor bugetare sau ai programelor de redresare a băncilor prin ajutorul financiar al statului. Fiecare din ei a privit aceste evenimente în calitate de debitor sau creditor în funcție de țara sa de proveniență. Toate acestea, împreună cu lipsa unor îmbunătățiri vizibile au cauzat un declin masiv al încrederii în Uniunea Europeană ca instituție și în capacitatea ei de a-și atinge scopurile fixate.

Pentru o mai bună reprezentare vizuală a situației descrise anterior, am rezumat datele statistice ale Eurobarometer în graficul de mai sus pentru șase state participante la studiu – Germania, Spania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie. Declinul încrederii publice în instituțiile europene exclusiv nu ar fi un motiv important de îngrijorare dacă nu am lua în considerare și faptul că fenomenul euroscepticismului s-a răspândit cu rapiditate în țări a căror populație cumulată depășește jumătate din numărul total al locuitorilor Uniunii. Astfel, în timp ce liderii europeni elaborează politici menite să amelioreze efectele crizei economice, cetățenii simpli încep să se îndoiască de legitimitatea Uniunii Europene și simt că au fost constrânși să accepte lucruri pe care nu și le doreau. Opoziția față de intervențiile externe în economia națională a țărilor membre sau chiar și a celor aflate încă în curs de aderare este o atitudine larg răspândită în rândul cetățenilor. În acest sens, José Ignacio Torreblanca afirma într-un interviu că „în acest moment cel mai mare pericol este să salvăm moneda Euro cu prețul pierderii propriilor cetățeni.” [2] Acest punct de vedere este însă împărtășit de numeroși germani, care consideră că țara lor ar trebui să renunțe la politicile salutare îndreptate către alte state și să se orienteze mai mult către proprii locuitori care consideră că resursele nu sunt utilizate în favoarea lor.

Cifrele colectate de studiul condus de Consiliul European pentru Relații Externe nu sunt deloc surprinzătoare și confirmă multe dintre temerile liderilor Uniunii și nu numai. De departe cea mai dramatică schimbare de percepție a avut loc în Spania, unde numărul persoanelor care tind să nu mai ofere încredere instituției Uniunii Europene s-a triplat într-un interval de cinci ani. Spaniolii au o părere predominant negativă în ceea ce privește Uniunea, însă această atitudine este în mare parte determinată și de situația economică generală a țării. Statisticile înregistrează pentru Spania un procent de 50% [3] al cetățenilor care tind să creadă că  în următoarele douăsprezece luni nivelul de trai va scădea simțitor ca urmare a creșterii șomajului și a inflației.

Imaginea Uniunii Europene a suferit modificări și în țări precum Italia, Franța sau Polonia, cu toate acestea diferențele procentuale sunt considerabil mai mici. De asemenea, Polonia este și singurul stat în care euroscepticii rămân încă în minoritate.

Marea Britanie a cunoscut și ea la rândul ei o creștere semnificativă a neîncrederii populației în instituția Uniunii Europene. În ciuda faptului că euroscepticismul atinge și aici niveluri record, procentul de 69% înregistrat de Eurobarometer nu reprezintă decât o nouă confirmare a poziției tradiționale a țării în raport cu Uniunea Europeană.

Interesant de investigat sunt pe de altă parte și motivele care au condus la acest fenomen. În interiorul Uniunii, temerile europenilor se leagă, spre exemplu, de fluctuațiile ratei șomajului și în general de insecuritatea economiei din statul de proveniență. După mai bine de cinci ani de la declanșarea crizei economice mondiale, europenii se simt victimele unor politici neechitabile, iar responsabilitatea acestei situații aparține în viziunea lor uniunii statale din care fac parte. Mai mult decât atât, nici guvernele autohtone nu se mai bucură de aceeași popularitate, fapt ce influențează mai departe negativ speranțele și așteptările pentru viitor.  Drept exemplu, un procent de 53% [4] din populația totală a Uniunii Europene este de părere că lucrurile merg momentan în direcția greșită.

Dincolo de rezultatele investigațiilor statistice desfășurate în Europa în ultimele luni, este de notat faptul că atitudinea preponderent negativă la adresa Uniunii Europene este un fenomen real, care crește constant în intensitate și este cel mai probabil prezent în mintea fiecărui cetățean. Insecuritatea resimțită în interiorul Uniunii Europene este într-adevăr o problemă care are efecte negative asupra imaginii acesteia; cu toate acestea, nu putem trece cu vederea faptul că de-a lungul anilor investigațiile Eurobarometer au adus la lumină rezultate care atrag atenția asupra unor alte lipsuri. În zonele est-europene, un procent deloc neglijabil de cetățeni afirmă că nu cunosc îndeaproape modul de funcționare a instituțiilor europene și atribuțiile acestora, în timp ce în Europa de Nord se întâlnește contrariul. Prin urmare, este foarte posibil ca și distribuția inegală a informației pe continent să aibă o pondere în actualul declin al încrederii în Uniunea Europeană.

 

Articolul face parte din ultimul număr din 2013 al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Alexandra IANCUCenter for European Policy Evaluation

Foto: wikipedia

 

[1] Nils Naumann, „Europäer misstrauen Europa”, 24 Aprilie 2013, http://www.dw.de/europ%C3%A4er-misstrauen-europa/a-16774395;

[2] Jan Traynor, „Crisis for Europe as truts hits record low”, The Guardian, 24 Aprilie 2013, http://www.guardian.co.uk/world/2013/apr/24/trust-eu-falls-record-low;

[3] Standard Eurobarometer 78, Public Opinion in the European Union, pag. 27, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb78/eb78_en.htm;

[4] Standard Eurobarometer 78, Public Opinion in the European Union, pag. 41, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb78/eb78_en.htm

GENERAL

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la sumele alocate anual pentru prestațiile familiale

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană raportat la sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale (alocații pentru copii, alocații de creștere a copilului, etc.), cu 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni, 1 iunie, de Eurostat.

Potrivit sursei citate, 27 de state membre ale UE au cheltuit în total 301 miliarde de euro pentru prestații familiale în 2017, echivalent cu 2,3% din PIB-ul UE. Această sumă a reprezentat 8,6% din totalul cheltuit pentru prestații de protecție socială.

Ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale cea mai mare în Luxemburg, cea mai mică în Olanda

Ponderea cheltuielilor cu protecția socială pentru prestațiile familiale a variat semnificativ între statele membre ale UE. Acesta a reprezentat mai mult de 15% din prestațiile sociale totale numai în Luxemburg (15,3%), urmată de Polonia (13,4%) și Estonia (13,1%). Cele mai mici acțiuni au fost înregistrate în Olanda (4,2%) și Portugalia (4,9%).

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România (cca. 7%) se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.

Cheltuielile anuale pentru prestațiile familiale pe cap locuitor au fost, de asemenea, cele mai ridicate în Luxemburg (3.100 de euro per locuitor), urmate de Danemarca (1.700 €), Suedia (1.400 €), Germania (1.300 €) și Finlanda (1.200 €). Vă rugăm să rețineți că valoarea este supraestimată pentru Luxemburg în comparație cu alte țări, deoarece o proporție semnificativă a prestațiilor se acordă persoanelor care locuiesc în afara țării.

La polul opus, în 2017, trei țări au avut cheltuieli pentru prestații familiale sub 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 €), Bulgaria (130 €) și Lituania (180 €).

Continue Reading

GENERAL

Răspunsul la Covid-19: Comisia Europeană, consultări cu sectorul financiar european pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat ieri, 28 mai, prima sa masă rotundă cu sectorul financiar european, inclusiv cu reprezentanții consumatorilor și ai întreprinderilor, pentru a analiza modul în care poate dezvolta cele mai bune practici în sprijinul cetățenilor și întreprinderilor din UE.

După cum s-a anunțat în pachetul de măsuri bancare ale Comisiei din 28 aprilie 2020, această reuniune marchează începutul unui dialog cu sectorul financiar european, pentru a se stabili ce măsuri practice de sprijin pot fi puse în aplicare pentru a atenua impactul crizei cauzate de coronavirus. La reuniune au fost invitați o gamă largă de reprezentanți, inclusiv asociații de consumatori și de întreprinderi, asociații bancare, de asigurări și de creditare nebancare, precum și autoritățile europene de supraveghere. Comisia va prezida reuniunea.

Consumatorii casnici și întreprinderile au nevoie de toate ajutoarele pe care le pot obține pentru a face față perturbărilor cauzate de criza provocată de coronavirus. De aceea, lansăm astăzi un dialog între sectorul financiar și grupuri care reprezintă consumatorii și întreprinderile. Prin aceste dialoguri, dorim să găsim soluții practice la problemele concrete cu care se confruntă întreprinderile și consumatorii casnici din întreaga UE. Trebuie să ne asigurăm că robinetele de lichidități sunt deschise și că întreprinderile și consumatorii, în special întreprinderile mici, pot beneficia de sprijinul de care au nevoie. Aștept cu interes aceste discuții.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor

Discuțiile au ca scop  principal analiza modului în care industria (asociațiile din sectorul bancar, al asigurărilor și al împrumuturilor nebancare) poate sprijini cetățenii și întreprinderile pe parcursul pandemiei. Acest răspuns trebuie să fie coordonat, pentru a se evita fragmentarea la nivel național și pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. Participanții vor evalua și măsurile de sprijin pe care industria le-a implementat deja sau pe care le planifică. Asociațiile de consumatori și de întreprinderi vor oferi feedback cu privire la eficacitatea măsurilor existente, precum și cu privire la acțiunile suplimentare și la coerența acestora în întreaga UE.

Va participa și comisarul pentru justiție, Didier Reynders, care va prezenta informații cu privire la creditele de consum.

Continue Reading

GENERAL

Coronavirus: Statele Unite solicită Chinei să închidă definitiv pieţe de animale vii, menţionând ”legătura strânsă între animalele sălbatice vândute ilegal în aceste piețe și bolile zoonotice”

Published

on

Statele Unite au solicitat Chinei să închidă definitiv piețele de animale vii, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo, subliniind legăturile dintre acestea și bolile zoonotice, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

”Dată fiind legătura strânsă între animalele sălbatice ilegal vândute în aceste pieţe şi bolile zoonotice, SUA solicită Republicii Populare Chineze să închidă definitiv aceste pieţe de animale sălbatice şi toate pieţele care vând animale sălbatice ilegale”, a declarat Pompeo într-un comunicat dat publicităţii târziu miercuri seara.

În același timp, Mike Pompeo, și-a arătat îngrijorarea cu privire la securitatea mai multor laboratoare chineze, sugerând efectuarea unor inspecții internaționale în cadrul acestor facilități, conform Le Figaro, care citează AFP.

Administrația Trump a evocat săptămâna trecută o ”anchetă” pentru cercetarea tezei conform căreia un angajat al Institutului de Virusologie din Wuhan a fost infectat din greșeală cu un coronavirus natural studiat în acest laborator, înainte de a se propaga în acest oraș, considerat punctul de unde a pornit pandemia.

Această sugestie, precizată pentru prima dată în articole de presă, a fost respinsă de institutul mai sus amintit, dar a căpătat un ecou considerabil în declarațiile americane.

”Trebuie să se ţină cont de faptul că aceste laboratoare sunt deschise încă în China. Astfel de laboratoare, unde există agenţi patogeni complecşi, care fac obiectul unor cercetări, se află nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, există multe laboratoare de acest gen în China”, a declarat miercuri Mike Pompeo.

”Este important ca aceste materiale să fie manipulate într-un mod sigur, în deplină siguranţă, pentru a evita orice propagare accidentală”, a punctat acesta.

”Trebuie să ne asigurăm că guvernul chinez manipulează aceste materiale în mod corespunzător nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, ci oriunde altundeva”, a afirmat Pompeo, comparând această situaţie cu cea din domeniul nuclear, care prevede că ”lumea inspectează siturile pentru a asigura o bună gestionare”.

Cu toate acestea, potrivit Le Figaro, secretarul de stat american nu a sugerat cine ar trebui să efectueze inspecțiile internaționale.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că noul coronavirus a fost transmis probabil oamenilor de la un animal. O piaţă din Wuhan este incriminată pentru că ar fi vândut animale sălbatice vii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending