Connect with us

GENERAL

Strategia morcovului versus strategia băţului Rusia-România-Polonia

Published

on

gazpromDeşi atât România, cât şi Polonia sunt state similare în ceea ce priveşte: teritoriul naţional, populaţia, istoria, dar şi faptul că amândouă sunt state membre ale Uniunii Europene şi NATO,  state ale frontierei estice a celor două organizaţii şi amândouă au dezvoltat un interest crescut faţă de unul dintre statele estice vecine (Moldova, respectiv Ucraina), acestea au dezvoltat de-a lungul anilor relaţii bilaterale diferite faţă de Moscova.

Pe data de 3 aprilie, Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, împreună cu Preşedintele Gazpromului, Alexey Miller au lansat o ofertă energetică Poloniei. Aceasta constă în dezvoltarea gazoductului Yamal-Europe II, un nou gazoduct rusesc ce va transporta gaze naturale dinspre est prin Polonia, ocolind astfel Ucraina. Dat fiind interesul naţional al Poloniei faţă de integrarea statului ucrainian în Uniunea Europeană, acest proiect pare mai degrabă unul de natură politică, decât de natură economică, având în vedere că principalul scop al ofertei ruseşti este de a scădea influenţa Ucrainei în zonă, dar şi a de diminua interesul pe care Polonia şi Uniunea Europeană îl au pentru acest stat. Dacă va fi luat în considerare, acest proiect ar putea influenţa poziţia geostrategică a Ucrainei, cât şi politica sa vis-a-vis  de Est şi Vest. Nu este necsar să amintim diferitele neînţelegeri dintre Ucraina şi Rusia în ceea ce priveşte preţul gazului, cantitatea importată şi cum acestea au afectat securitatea întregii Europe (vezi criza gazului din 2009). Având în vedere că Yamal-Europe II ar putea transporta anual 15 miliarde metri cubi către Europa prin Polonia în locul Ucrainei, puterea de negociere a ultimului se va schimba major  în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia. [18] Apoi, Ucraina se află deja într-o poziţie destul de tensionată având în vedere că Uniunea Europeană împreună cu Polonia pun presiune asupra autorităţilor de la Kiev să ia o decizie cu privire la Acordul de Asociere şi Uniunea Vamală condusă de către Rusia. Astfel că strategia de balansare pe care Ucraina a dezvoltat-o încă din 1991 pare să nu mai dea roade, producând chiar efecte negative. [19]

Atunci când încercăm să prevedem răspunsul polonezilor la propunerea făcută de ruşi, trebuie mai întâi să analizăm relaţia bilaterală dintre Varşovia şi Kiev. Polonia a fost primul stat care a recunoscut independenţa Ucrainei, după proclamarea independenţei din decembrie 1991. Motivul acestui fapt a fost unul clar: pentru Polonia un stat ucrainian independent consta în asigurarea propriei securități faţă de Rusia. Astfel Ucraina trebuia să joace rolul unui stat tampon, deoarece autoritătile polneze încă mai considerau Rusia ca fiind o amenţinţa. Pe această cale, Polnia a recurs la ceea ce se numeşte balansarea ameninţării, susţinând independenţa Ucraienei şi adoptând o strategie pro-vestică. Interesul deosebit al Varşoviei faţă de Ucraina este reliefat şi în discursul lui Zbigniew Brzezinski care a definit Ucraina ca fiind “o piesă geopolitică”, adăugând că: „însăși existența unui popor ucrainean independent încurajează transformarea Rusiei … pierderea independenţei Ucrainei ar avea consecințe imediate pentru Europa Centrală și de Est, Polonia fiind transformată într-o piesă geopolitică la granița de est a unei Europe unite”.[20]

La nivel regional propunerea Rusiei faţă de Polonia ar putea fi asemănată cu ceea ce teoreticienii realişti numeau „strategia morcovului”, în care un stat negociază cu un alt stat oferindu-i ceea ce aparent celălalt îşi doreşte pentru a ajunge la rezultatul dorit de primul stat. Făcând o paralelă cu relaţia României cu Rusia şi interesul pe care Bucureştiul l-a manifestat față de Republica Moldova, putem sesiza aproape imediat diferenţele. Acolo unde Polonia şi Rusia vorbesc de cooperare, autorităţile române vorbesc de competiţie (ne putem aminti declaraţia Preşedintelui României din 2010, când făcând referire la Rusia şi proiectele energetice concurente Nabucco şi South Stream a declarat că: „pentru asta nu trebuie să ne supărăm unii pe alţii”)[21], fapt ce în  mod evident afectează relaţiile bilaterale dintre România şi Rusia într-o manieră negativă.  Astfel, în timp ce pentru Polonia, Rusia recurs la o strategie de tip morcov, în cazul României, strategia aplicată este cea de tip „băţ”. Acest lucru poate fi evidenţiat şi prin politică energetică a Moscovei faţă de Bucureşti: România plateşte pentru gazul rusesc importat 390$ începând cu aprilie 2012.[22]

Aşadar, propunerea Rusiei vine ca urmare a propriilor interese, aplicând doar diferite strategii în funcţie de statul interlocutor. În timp ce România se află într-un fel de zonă gri, Polonia pare să fi găsit strategia de tip win-win, numai că de această dată statul pierzător ar putea fi partenerul strategic al Poloniei, Ucraina.

 

Articolul face parte din ultimul număr din 2013 al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Ana-Maria GHIMIȘCenter for European Policy Evaluation

Foto: wikipedia

 

[13]Jim Muir, „Syria: Proxy war heats up as endgame inches closer”, BBC News, 12 aprilie 2013, http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-22123660;

[14]  „Al-Nusra Front terrorists used chemical weapons in Syria: Iran official”, Press TV, 30 aprilie 2013, http://www.presstv.ir/detail/2013/04/30/301021/alnusra-terrorists-used-wmds-in-syria/;

[15] „Syria conflict: US and UK pledge to bolster opposition”, BBC News,  13 mai 2013, http://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-22509646;

[16] Marc Pierini, „Can Russia and the West end Syria’s Chaos?”, Carnegie Endowment, 14 mai 2013, http://carnegieendowment.org/2013/05/14/can-permanent-five-bring-end-to-syria-s-chaos/g3bu;

[17] Idem.

[18] Vladimir Socor, „Will Poland Consider a Gas Deal with Russia at Ukraine’s Expense?” Jamestown, Eurasia Daily Monitor, April 10, 2013 — Volume 10, Issue 67

[19] Komorowski: Ukraine has to choose between Customs Union and EU”, Kyiv Post, September 20, 2013,http://www.kyivpost.com/content/politics/komorowski-ukraine-has-to-choose-between-customs-union-and-eu-313225.html;

[20] Zbigniew Brzeziński, Wielka szachownica. Główne cele polityki amerykańskiej, Warszawa 1998, p. 56;

[21] Iulian Chifu; Oazu Nantoi; Olesandr Sushko The Perception of Russia in Romania, Republic of Moldova and Ukraine (Curtea Veche, Bucharest,2010)  http://www.cpc-ew.ro/pdfs/perceptia_rusiei.pdf p.13;

[22] Anne-Marie Blajan, „Alexander Medvedev, vicepresedinte Gazprom: Pretul gazului este facut in functie de client, dar Romania nu are cel mai mare pret din Europa”, Hotnews, April 14, 2008, http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-2797217-alexander-medvedev-vicepresedinte-gazprom-pretul-gazului-este-facut-functie-client-dar-romania-nu-are-cel-mai-mare-pret-din-europa.htm.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un sprijin sporit pentru fermierii din UE prin intermediul fondurilor de dezvoltare rurală

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică agricultorilor și întreprinderilor din sectorul agroalimentar afectate de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție, informează comunicatul oficial.

Astfel de creșteri ale prețurilor, în special pentru energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, ducând la probleme de lichidități și de fluxuri de numerar pentru agricultori și pentru micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme legate de fluxurile de numerar, ajutându-le să se mențină pe linia de plutire, sprijinul va aborda perturbările de pe piață și va contribui astfel la securitatea alimentară globală.

„Fermierii, cu sprijinul Politicii Agricole Comune, continuă să își dovedească neîncetat valoarea, producând alimente în condiții dificile. După pandemia COVID-19, ei sunt acum puternic afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina. Pentru unii, supraviețuirea este în joc. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie desfășurată în cadrul PAC, îi sprijinim pentru ca ei să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să aibă grijă de pământurile lor și să își întrețină familiile”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Odată adoptată de colegiuitori, această măsură va permite statelor membre să decidă să utilizeze fondurile disponibile de până la 5% din bugetul FEADR pentru anii 2021-2022 pentru acordarea unui sprijin direct pentru venitul fermierilor și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Aceasta reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR în UE.

Statele membre sunt obligate să direcționeze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectați de criza actuală și care sunt implicați în economia circulară, gestionarea nutrienților, utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producție prietenoase cu mediul și clima.

Fermierii și IMM-urile ar putea primi până la 15.000 EUR și, respectiv, 100.000 EUR. Plățile ar trebui să fie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a se folosi de această posibilitate excepțională, statele membre vor trebui să prezinte o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care să introducă această nouă măsură.

Propunerea excepțională de astăzi urmează pachetului de sprijin de 500 de milioane de euro pentru agricultorii din UE adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind „garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”.

Prin aceste două măsuri, Comisia Europeană încurajează statele membre să sprijine agricultorii angajați în practici durabile.

În acest context, Comisia își intensifică, de asemenea, monitorizarea principalelor piețe agricole afectate de război. În urma unei decizii publicate astăzi, statele membre vor trebui să notifice Comisiei nivelul lunar al stocurilor de cereale, semințe oleaginoase, orez și semințe certificate ale acestor produse deținute de producătorii, angrosiștii și operatorii relevanți.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat un tablou de bord dedicat care prezintă statistici actualizate și detaliate privind prețurile, producția și comerțul cu grâu de morărit, porumb, orz, rapiță, ulei de floarea-soarelui și soia la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru oferă operatorilor de pe piață o imagine exactă și în timp util a disponibilității produselor de bază esențiale pentru alimente și furaje.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a primit premiul pentru „Construcția Europeană”: Ne folosim de puterea Uniunii noastre pentru a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit vineri, la Barcelona, „Premiul Cercle d’Economia pentru construcția europeană”, tema din acest an fiind „Momentul Europei”, informează comunicatul oficial. 

„Sunt recunoscătoare că ați decis să vă concentrați reuniunea anuală asupra temei „momentului Europei”. Îmi amintesc că am folosit această expresie pentru prima dată acum doi ani, în mai 2020, când am anunțat crearea NextGenerationEU. Ne aflam în mijlocul primului val pandemic. Amploarea acelei crize a fost de așa natură încât numai ca Uniune puteam oferi răspunsurile de care cetățenii noștri aveau nevoie”, a declarat Ursula von der Leyen. 

Făcând referire la războiul din Ucraina, șefa Executivului european a precizat că agresiunea Kremlinului împotriva „unei țări pașnice” pune în pericol atât viitorul ucrainenilor, fiind și o încercarea dea a dărâma „arhitectura de securitate din Europa”.

„Marile puteri ale lumii se realiniază. Războiul ales al lui Putin este un atac împotriva a tot ceea ce credem noi. Împotriva ideii că viitorul unei țări ar trebui să fie decis în mod democratic, de către propriul popor, și nu de către un autocrat străin”, a adăugat aceasta. 

Ursula von der Leyen a precizat că întreaga Europă este de acord că trebuie „să reducem de urgență dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia”.

„Este crucial pentru obiectivele noastre climatice și pentru a pune capăt șantajului Kremlinului. Luna trecută am prezentat un nou plan numit REPowerEU, pentru a înlocui 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Aceasta este cantitatea de gaz pe care am importat-o anul trecut din Rusia. Am convenit cu președintele Biden asupra unei livrări suplimentare de 50 de miliarde de metri cubi de GNL începând de anul viitor. Aceasta va înlocui o treime din gazul rusesc. Ne redobândim obiectivele în materie de hidrogen”, a explicat aceasta. 

Președinta Comisiei Europene a spus că Uniunea Europeană subminează astfel capacitatea Rusiei de a finanța războiul. „Acesta este obiectivul celor șase valuri de sancțiuni”, a spus ea. 

 „Ne folosim de adevărata putere a Uniunii noastre. Am făcut-o pentru prima dată cu strategia noastră privind vaccinurile. Apoi, cu NextGenerationEU. Și acum, cu solidaritatea noastră deplină cu Ucraina, cu sancțiunile noastre împotriva Rusiei și cu eforturile noastre de a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

„Tot ceea ce am făcut în aceste săptămâni este pentru poporul ucrainean. Dar și pentru democrația și libertatea lor de a scrie viitorul țării . Și, în cele din urmă, este pentru democrația noastră; pentru libertatea noastră de a urma statul de drept, pentru dorința noastră de a trăi în pace, pe un continent în sfârșit unit. Când oamenii din Ucraina privesc Uniunea noastră, asta văd: democrație, pace, stat de drept, libertate individuală și economică. Aceasta este ceea ce reprezintă Europa astăzi”, a punctat Ursula von der Leyen. 

Mai mult, în cadrul discursului său, Ursula von der Leyen a abordat planul de redresare NextGenerationEU, subliniind că Uniunea Europeană a oferit până în prezent statelor membre aproximativ 100 de miliarde de euro în investiții.

 

„Este un plan fără precedent, cu investiții și reforme care ne pot remodela economia pentru următoarele decenii. Pentru a face din Pactul Verde European o realitate și pentru a accelera digitalizarea noastră. Cu investiții de 800 de miliarde de euro, NextGenerationEU va face Europa și Spania mai puternice și mai bine pregătite pentru a face față provocărilor timpului nostru”, a mai spus ea. 

În finalul mesajului său, președinta Comisiei Europene a mulțumit Spaniei pentru ca i-a acord premiul pentru construcția europeană. „Moștenirea lui Pau Casals continuă să trăiască. Astăzi, Europa ia atitudine. Pentru demnitatea umană și democrație, pentru toți”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările de mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisarul european Virginijus Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările de mediu, agreând, totodată, cu președintele Klaus Iohannis necesitatea menținerii unui dialog strâns cu privire la provocările vizate de procedurile de infringement în domeniul mediului care vizează țara noastră, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit marți, 12 aprilie 2022, la Palatul Cotroceni, pe comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Agenda discuțiilor s-a concentrat pe aspecte de actualitate privind protecția mediului și a biodiversității, precum și pe combaterea schimbărilor climatice la nivel național și european. Cu acest prilej, Președintele României a reiterat susținerea țării noastre pentru obiectivele Uniunii Europene în aceste domenii.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, alături de educația pentru climă, reprezintă obiective asumate la nivel național și a evidențiat interesul direct al României pentru aceste priorități, având în vedere necesitatea de a conserva biodiversitatea bogată a țării noastre.

În cadrul discuțiilor, Președintele României a transmis deschiderea  autorităților române de a coopera strâns cu Comisia Europeană, astfel încât să poată fi atinse obiectivele comune în materie de mediu, atât în ceea ce privește politicile și măsurile de implementare, cât și alocarea de resurse adecvate.

Cei doi înalți oficiali au agreat necesitatea menținerii unui dialog strâns cu privire la provocările vizate de procedurile de infringement în domeniul mediului care vizează România, pentru identificarea și implementarea celor mai bune soluții, în interesul cetățenilor.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul educației în promovarea obiectivelor de mediu, programul educațional privind schimbările climatice și mediul fiind destinat creșterii nivelului de conștientizare pentru tinerele generații.

La rândul său, Comisarul Virginijus Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările și dificultățile în materie de protecție a mediului, inclusiv pe fondul eforturilor substanțiale mobilizate de țara noastră pentru a gestiona situația generată de războiul din Ucraina. 

În context, Comisarul european a subliniat, de asemenea, relevanța pe termen lung a agendei verzi și a obiectivelor legate de schimbările climatice, pentru consolidarea rezilienței, alături de rolul esențial al educației în aceste domenii.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA8 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA9 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE12 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA14 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.14 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU15 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA3 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending