Connect with us

NATO

Analiză Chatham House: Consolidarea flancului estic nu este suficientă. NATO trebuie să dezvolte, cu România în frunte, o prezență navală puternică la Marea Neagră

Published

on

Măsurile pentru consolidarea flancului estic al NATO nu sunt suficiente, iar la summitul din 11-12 iulie de la Bruxelles, Alianța Nord-Atlantică trebuie să recunoască că Rusia reprezintă o amenințare atât în zona arctică, cât și în Marea Neagră și să își actualizeze strategia pentru postura sa maritimă, care datează din 2011, relevă o analiză Chatham House – Institutul Regal pentru Afaceri Internaționale din Londra.

Analiza, publicată în marja summitului aliat, face referire deopotrivă la faptul că reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles va fi una polarizată pe marginea angajamentelor financiare în materie de cheltuieli militare, dar și la faptul că abordarea duală a NATO față de Rusia – apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic – trebuie să continue.

Capabilitățile Anti-Access Area Denial (A2AD) ale Rusiei

”Din 2014, Alianța s-a adaptat în raport cu acțiunile Rusiei în Europa de Est, în special în regiunea baltică și în Polonia. (…) Dar consolidarea flancului estic al NATO nu este suficientă. S-au făcut puține eforturi pentru a elabora o viziune coerentă asupra modului de protejare a intereselor NATO în Arctica sau în Marea Neagră. Acest lucru este îngrijorător din moment ce Rusia este prezentă în ambele regiuni”, se arată în analiza Chatham House care reamintește că Federația Rusă a transformat peninsula Crimeea într-o adevărată fortăreață militară și că România și Bulgaria, state membre NATO, au o graniță de facto cu Rusia în urma anexării Crimeii.

De altfel, într-un interviu acordat Associated Press recent, ministrul român al Apărării a precizat că România se confruntă zilnic cu agresivitatea Rusiei în zona Mării Negre.

Între recomandările celor de la Chatham House se numără acordarea unei importanțe strategice de talia flancului estic pentru regiunea Mării Negre, adaptarea strategiei maritime a NATO din 2011 la cele mai recente provocări de securitate, dezvoltarea forțelor și capabilităților NATO pentru a permite o mobilitate militară sporită și dezvoltarea unei prezențe militare mai puternice cu România în frunte și cu acordul Turciei și Bulgariei.

La summitul NATO de la Varșovia, unde a fost aprobată abordarea duală de tip descurajare și apărare combinate cu dialog în raport cu Rusia, documentul final al summitului a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, la Varșovia, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Summitul NATO de la Varșovia (FOTO: Administrația Prezidențială)

Pe de altă parte, CaleaEuropeana.ro a analizat atunci deciziile summitului și a arătat că măsurile adoptate pentru zona Mării Negre au depins de faptul că România, în sudul flancului estic, a acționat adesea solitar, în condițiile în care Bulgaria și Turcia sunt aliați care, în multe situații, joacă într-o manieră conjuncturală.

Tot în zona Mării Negre, o analiză German Marshall Fund arăta recent că România ar trebui să propună înființarea unui Centru de Excelență NATO pentru Securitate Maritimă la Constanța și că Bucureștiul, alături de Sofia și Ankara, ar trebui să urmărească obiectivul menționării Mării Negre în declarația finală a summitului și să insiste pentru câteva acțiuni modeste, în contextul în care apropiatul summitul Donald Trump – Vladimir Putin și interesele strategice ale Rusiei în Marea Neagră ar putea să amâne decizii militare de mare amploare din partea NATO.

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

În schimb, utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Trending