Connect with us

NATO

Analiză Chatham House: Consolidarea flancului estic nu este suficientă. NATO trebuie să dezvolte, cu România în frunte, o prezență navală puternică la Marea Neagră

Published

on

Măsurile pentru consolidarea flancului estic al NATO nu sunt suficiente, iar la summitul din 11-12 iulie de la Bruxelles, Alianța Nord-Atlantică trebuie să recunoască că Rusia reprezintă o amenințare atât în zona arctică, cât și în Marea Neagră și să își actualizeze strategia pentru postura sa maritimă, care datează din 2011, relevă o analiză Chatham House – Institutul Regal pentru Afaceri Internaționale din Londra.

Analiza, publicată în marja summitului aliat, face referire deopotrivă la faptul că reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles va fi una polarizată pe marginea angajamentelor financiare în materie de cheltuieli militare, dar și la faptul că abordarea duală a NATO față de Rusia – apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic – trebuie să continue.

Capabilitățile Anti-Access Area Denial (A2AD) ale Rusiei

”Din 2014, Alianța s-a adaptat în raport cu acțiunile Rusiei în Europa de Est, în special în regiunea baltică și în Polonia. (…) Dar consolidarea flancului estic al NATO nu este suficientă. S-au făcut puține eforturi pentru a elabora o viziune coerentă asupra modului de protejare a intereselor NATO în Arctica sau în Marea Neagră. Acest lucru este îngrijorător din moment ce Rusia este prezentă în ambele regiuni”, se arată în analiza Chatham House care reamintește că Federația Rusă a transformat peninsula Crimeea într-o adevărată fortăreață militară și că România și Bulgaria, state membre NATO, au o graniță de facto cu Rusia în urma anexării Crimeii.

De altfel, într-un interviu acordat Associated Press recent, ministrul român al Apărării a precizat că România se confruntă zilnic cu agresivitatea Rusiei în zona Mării Negre.

Între recomandările celor de la Chatham House se numără acordarea unei importanțe strategice de talia flancului estic pentru regiunea Mării Negre, adaptarea strategiei maritime a NATO din 2011 la cele mai recente provocări de securitate, dezvoltarea forțelor și capabilităților NATO pentru a permite o mobilitate militară sporită și dezvoltarea unei prezențe militare mai puternice cu România în frunte și cu acordul Turciei și Bulgariei.

La summitul NATO de la Varșovia, unde a fost aprobată abordarea duală de tip descurajare și apărare combinate cu dialog în raport cu Rusia, documentul final al summitului a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, la Varșovia, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Summitul NATO de la Varșovia (FOTO: Administrația Prezidențială)

Pe de altă parte, CaleaEuropeana.ro a analizat atunci deciziile summitului și a arătat că măsurile adoptate pentru zona Mării Negre au depins de faptul că România, în sudul flancului estic, a acționat adesea solitar, în condițiile în care Bulgaria și Turcia sunt aliați care, în multe situații, joacă într-o manieră conjuncturală.

Tot în zona Mării Negre, o analiză German Marshall Fund arăta recent că România ar trebui să propună înființarea unui Centru de Excelență NATO pentru Securitate Maritimă la Constanța și că Bucureștiul, alături de Sofia și Ankara, ar trebui să urmărească obiectivul menționării Mării Negre în declarația finală a summitului și să insiste pentru câteva acțiuni modeste, în contextul în care apropiatul summitul Donald Trump – Vladimir Putin și interesele strategice ale Rusiei în Marea Neagră ar putea să amâne decizii militare de mare amploare din partea NATO.

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

În schimb, utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Germania se distanțează de criticile lui Emmanuel Macron privind NATO: ”Francezii caută o cooperare europeană puternică pentru a înlocui NATO”

Published

on

© Bundeswehr

Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu acordat duminică pentru Welt, Kramp-Karrenbauer a spus că Germania este de acord cu nevoia unei cooperări europene mai puternice în politica de securitate, dar că Parisul are o perspectivă diferită față de Berlin, notează Politico Europe.

Când Franța vorbește despre mai multă cooperare europeană în domeniul apărării, vorbește despre autonomie strategică. Francezii caută o cooperare europeană puternică pentru a înlocui NATO”, a spus Kramp-Karrenbauer, adăugând că ea, pe de altă parte, este mai preocupată de ”capacitate de a acționa”.

Ideea mea este că orice consolidare a apărării europene întărește și pilonul european al NATO”, a completat ministrul german al Apărării.

Reamintim că Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul creștinilor-democrați din Germania (CDU) și o pretendentă pentru a-i succeda Angelei Merkel la funcția de cancelar, a adăugat că ”Franța are o cultură militară diferită de Germania”.

”Acest lucru se reflectă în ultimele propuneri ale președintelui său. Dar și Germania are interesele sale”, a spus ea, subliniind importanța ambelor parteneriate ale Berlinului, atât cu Franța, cât și în privința NATO.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

 

Continue Reading

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Paris: Am discutat cu oficialii francezi despre calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO de la Londra

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,  a discutat joi, la Paris, cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly, și cu oficiali din cadrul administrației președintelui Emmanuel Macron despre valorificarea capacității militare și strategice a Franței și despre pregătirea reuniunii șefilor de stat și guvern din NATO de la Londra, care va avea loc pe 3-4 decembrie cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Doar ce am încheiat prima mea vizită bilaterală în calitate de secretar general adjunct al NATO, la Paris. Întâlniri de substanță și profund la Ministerul francez al Apărării, la Ministerul de Externe francez și la Elysee. Pe agendă s-au aflat: valorificarea capacității militare și strategice a Franței, cooperarea UE-NATO și calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO”, a scris Geoană, pe Twitter.

Geoană s-a întâlnit și cu Florence Parly, ministrul francez al forțelor armate, în marja participării sale la Summitul GovTech de la Paris, precizând că a avut ”un constructiv schimb de opinii” înaintea reuniunii liderilor NATO de la Londra.

 

Vizita lui Geoană la Paris este prima a unui înalt oficial aliat după afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” pe fondul dezangajării Statelor Unite și a comportamentului Turciei.

Mai mult, cu o zi înaintea deplasării în capitala Franței a secretarului general adjunct al NATO, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a reluat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

Vizita lui Geoană a Paris avut loc și în contextul în care Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, s-a aflat la Washington, unde s-a întâlnit cu Donald Trump și de unde a respins temerile referitoare la viitorul şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, exprimate în urmă cu o săptămână de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending