Connect with us

ROMÂNIA

ANALIZĂ | Cosmin Marinescu: Criza energetică actuală, mult mai nocivă pentru economie decât pandemia

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Consilierul prezidențial pe probleme economice și sociale Cosmin Marinescu subliniază într-o nouă analiză pe blogul său, că actuala criză energetică este mult mai nocivă pentru economie decât pandemia. De asemenea, acesta a menționat că la nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura și viitorul economic al Uniunii.

„Este de salutat recenta decizie a Comisiei Europene de adoptare a Actului delegat privind includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în taxonomia europeană. Această decizie este și rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. Astfel se deschid oportunități esențiale pentru  următorii ani, care pot asigura consolidarea securității energetice a Uniunii, prin exploatarea înțeleaptă și echilibrată a surselor comunitare de energie”, a scris Cosmin Marinescu. 

Citiți și: Victorie de etapă pentru Franța și România: Comisia Europeană a ajuns la un acord politic pentru includerea gazelor și energiei nucleare, în pofida opoziției Germaniei

„Este un moment deosebit de important, am putea spune chiar decisiv, pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României, atât în domeniul gazelor naturale din offshore, cât și în domeniul energiei nucleare. Creșterea fără precedent a prețurilor energiei în UE demonstrează că, indiferent de sursele de energie, majoritatea statelor membre se confruntă cu aceeași problemă. Perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene să recurgă la relocări și la dezvoltarea de noi capacități de producție în afara Uniunii”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit consilierului, dependența puternică a UE de importurile de energie s-a menținut în continuare, în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut continuu la nivelul Uniunii.

Datele celui mai recent Eurostat arată totuși că  „România este una din ţările membre cel mai puţin dependente de importurile de energie.”

„Dincolo de impactul său inflaționist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente acestora”, a punctat acesta.

„În România, creșterea puternică a prețurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creșterea exponențială a prețului certificatelor de emisii, cât și al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU), așa cum am arătat în analiza publicată la începutul crizei energetice. La nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura și viitorul economic al Uniunii. Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire” a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor și mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziției verzi, unul care pare tot mai ambițios și provocator – în oglinda vremurilor.

Indiferent de scenarii, trebuie să ne asigurăm, totuși, că de eforturile necesare tranziției verzi nu profită tocmai competitorii noștri de pe piața mondială, în timp ce nota de plată împovărează cetățenii și economiile europene. Devine tot mai evident faptul că, în raport de criza energetică, deciziile de astăzi configurează poziția UE pe harta competitivității globale pentru următoarele decenii”, a mai notat Cosmin Marinescu. 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a participat la funeraliile de stat organizate în memoria fostului premier nipon Shinzo Abe, unde i-a fost adus un ultim omagiu.

„Am fost onorat să reprezint România la funeraliile de stat organizate în memoria fostului premier nipon Shinzo Abe și să-i aduc un omagiu. Marele om de stat va continua să reprezinte un simbol al celor care apără democrația, fiind apreciat la nivel internațional pentru viziunea sa remarcabilă atât în materie de politică externă, cât și pentru perseverența cu care a promovat cooperarea între națiuni”, a transmis premierul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că fostul premier nipon Shinzo Abe va fi păstrat în amintirea noastră și „ca un prieten adevărat al României”: „A crezut în potențialul semnificativ de dezvoltare a relației speciale româno-nipone, susținând ridicarea cooperării bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.”

„În semn de omagiu și ca apreciere a rolului relevant pe care l-a atribuit României în plan strategic, suntem deciși să concretizăm cât mai curând inițiativa sa de consolidare a relației bilaterale în cadrul unui Parteneriat Strategic. Este un demers fundamentat pe valorile comune împărtășite de țările noastre și pe convergența intereselor în problematici globale, inclusiv în contextul internațional actual”, a conchis acesta.

Continue Reading

ROMÂNIA

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Fondul Monetar Internațional recomandă României să implementeze politici macroeconomice prudente care protejează stabilitatea macroeconomică și să revigoreze reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică, pe fondul riscurilor și incertitudinilor create de războiul rus din Ucraina.

Directorii executivi ai FMI au aprobat, pe 21 septembrie, consultările în baza Articolul IV cu România, informează Agerpres.

”După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu vânturi potrivnice legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în primul trimestru al anului 2021, iar creșterea a rămas puternică în primul trimestru al anului 2022. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5 %). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile”, precizează Fondul Monetar Internațional într-un comunicat.

Instituția financiară internațională preconizează o ”creștere moderată a PIB-ului”, de 4,8% în 2022, comparativ cu estimările de 5,9% anul trecut, susținută cu precădere de cererea internă.

În egală măsură, FMI anticipează că ”prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023”.

”Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după creșterea indusă de pandemie, și se preconizează că va cunoaște o consolidare moderată în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea ISD și demararea Planului Național de Redresare și Reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară”, mai amintește Fondul Monetar Internațional în comunicat.

În contextul unui efect de spillover al războiului din Ucraina și pe fondul condițiilor financiare care au umbrit perspectivele cu riscuri de incertitudine, directorii executivi au subliniat nevoia de ”politici macroeconomice prudente care să protejeze stabilitatea macroeconomică și care să revigoreze reformele structurale pentru a stimula creșterea economică”.

Mai mult, FMI subliniază ”necesitatea de a continua consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe”.

De asemenea, directorii executivi consideră că ”actualele plafoane ale prețurilor la energie ar trebui să fie temporare și încurajează autoritățile să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri care să vizeze persoanele cele mai vulnerabile. Pentru a contribui la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura previzibilitatea, directorii au recomandat reformele privind pensiile și salariile din sectorul public. Deși au salutat măsurile fiscale recente, aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată”, mai este sugerat în comunicat.

”Politica monetară trebuie să rămână agilă pentru a ghida ferm inflația și așteptările inflaționiste înapoi spre ținta băncii centrale”, au mai punctat directorii executivi.

Aceștia ”au fost de acord că ratele de politică monetară vor trebui să crească în continuare pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale salariu-preț. Luând act de slăbirea competitivității externe și de creșterea deficitului de cont curent, directorii au încurajat trecerea treptată la o rată de schimb mai flexibilă care – împreună cu consolidarea fiscală – ar contribui la soluționarea dezechilibrelor externe și la absorbția eventualelor șocuri externe viitoare. Directorii au fost de acord că sectorul bancar rămâne rezistent și că poziția macroprudențială este adecvată”.

Mai mult, FMI a subliniat ”necesitatea de a revigora reformele structurale pentru a stimula creșterea economică și a aborda inegalitățile regionale”.

Fondul Monetar Internațional a punctat astfel ”importanța punerii în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, consolidând în continuare gestionarea investițiilor publice pentru a profita la maximum de fondurile disponibile în cadrul Facilității europene de Redresare și Reziliență”.

”Reformele în domeniile tranziției ecologice și securității energetice, digitalizării, sănătății și educației, precum și guvernanței și luptei împotriva corupției sunt deosebit de importante”, conchide comunicatul.

Potrivit prevederilor articolului IV, FMI organizează discuții bilaterale cu membrii, de obicei în fiecare an. O echipă de experți vizitează țara, colectează informații economice și financiare și discută cu oficialii despre evoluțiile și politicile economice ale țării. La întoarcerea la sediul central, personalul pregătește un raport, care constituie baza pentru discuțiile din cadrul Comitetului executiv.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Facebook

SUA4 mins ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL6 mins ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE13 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA15 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA29 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA17 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending