Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

ANALIZĂ Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

Published

on

© PES Flickr/ Administrația Prezidențială (colaj foto by Calea Europeană)

În multe țări ale Uniunii Europene, alegerile pentru Parlamentul European sunt percepute drept un moment electoral de revalidare sau contestare a forțelor politice aflate la guvernare, în pofida faptului că politicile și deciziile europene sunt suma rezultată din negocierile dintre statele membre, cei 751 de eurodeputați și de Comisia Europeană, unde fiecare stat membru trimite câte un comisar. Nici România nu face rabat de la aceste chestiuni. În extenso însă, campania electorală pentru alegerile privind Parlamentul European se bazează pe un program politic al fiecărei formațiuni care va solicită, duminică, votul românilor.

Dincolo de reprezentarea în singura instituție transnațională din lume aleasă prin vot direct a intereselor celor 500 de milioane de europeni, dintre care aproximativ 20 milioane de români, votul acordat listei unui partid politic reprezintă, indirect, și un vot pentru candidații la șefia Comisiei Europene. În 2014, în baza acestei proceduri numite Spitzenkandidat, candidatul familiei politice europene care a obținut cele mai multe mandate – PPE – a devenit și președintele Comisiei Europene. Separat de discuția și analiza privind viitorul acestei proceduri, în România, voturile acordate de cetățeni unuia dintre cele mai puternice două partide – PSD și PNL, vor reprezenta voturi care îi vor ajuta în negocierea politică pe candidații, la nivel european, ai familiilor politice din care fac parte PSD și PNL să ajungă mai aproape de funcția de președinte al Comisiei Europene.

Atât PNL, cât și PSD, fac parte nu numai din cele mai puternice familii politice europene – Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni -, cât și din formațiunile paneuropene care oferă cei mai puternici candidați pentru șefia Comisiei Europene: Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. Prin urmare, apare întrebarea: Care sunt, comparativ, elementele deopotrivă de legătură și de disonanță între viziunea cu care marii candidați europeni vor să conducă Europa în următorii cinci ani și programul politic cu care vor merge în Parlamentul European eurodeputații PSD și cei ai PNL?

Pentru început, o realitate politică trebuie asumată: în timp ce relația PNL – Manfred Weber s-a consumat cu momente electorale fanion precum lansarea programului electoral al lui Weber la București la Summitul liderilor locali și regionali din PPE sau participarea la Summitul liderilor PPE din marja Summitului UE de la Sibiu, relația dintre PSD și Frans Timmermans este profund scindată de raporturile instituționale dintre titulatura actuală a candidatul socialist, cea de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene însărcinat cu protejarea statului de drept, și de poziția Partidului Social-Democrat, aceea de principală formațiune a puterii din România care, în opinia instituțiilor Uniunii Europene, prejudiciază valorile fundamentale ale UE. Mai mult, relația dintre PSD și familia sa politică europeană se află la un minim istoric. Deși social-democrații români reprezintă doar unul dintre cele cinci guverne naționale din UE conduse de un partid ce aparține familiei social-democrate europene, fiind și guvernul care asigură președinția Consiliului UE, PES a decis înainte de campania electorală să înghețe relațiile cu PSD pe fondul criticilor privind acțiunile puterii de la București împotriva independenței justiției.

Argumentele de mai sus pot constitui, în egală măsură, și o explicație cu privire la asemănările și diferențele de viziune între manifestele electorale ale lui Manfred Weber și Frans Timmermans și colegii politici din România, PNL, respectiv PSD.

În linii majore, viziunile lui Weber și Timmermans au fost tranșate la marea dezbatere electorală europeană de săptămâna trecută, cu un plus de pragmatism și aplecare spre moștenirea popularilor europeni pentru candidatul PPE și un plus de experiență și entuziasm specific progresiștilor pentru candidatul PES. 

Relația Manfred Weber – PNL. Etapa programelor politice: The Power of WE(ber) și România în primul rând

Programul politic al lui Weber este înfățișat de declarațiile privind dorința sa de a fi ”un președinte al cetățenilor” și de a pune bazele unei ”Comisii Europene pentru un nou început”.

La nivelul substanței manifestului său politic ”The Power of WE” – prezentat atât la București, cât și la Atena și alte capitale europene – candidatul PPE are o viziune pentru Europă în trei piloni – ”puternică, inteligentă și bună” – din care fac parte inițiative îndrăznețe precum crearea a cinci milioane de locuri de muncă pentru tineri sau credite de locuințe pentru familiile tinere, precum și acțiuni interne și externe cu impact politic major, între care înființarea unui nou mecanism privind statul de drept, încetarea tratativelor de aderare a Turciei la UE sau un angajament global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

PNL și-a asumat susținerea lui Manfred Weber ca viitor președinte al Comisiei Europene, alături și de președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European, instituția ce propune șeful executivului european.

Deși în mare parte programul politic al liberalilor este axat pe chestiunile de interes major pentru România – aderarea la spațiul Schengen, ridicarea MCV și adoptarea monedei euro – prima dintre propunerile concrete ale PNL se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică din care PNL face parte – PPE -, precum și candidatul Manfred Weber.

Relația Frans Timmermans – PSD. Cum sunt (ne)armonizate ”Contractul social” al lui Timmermans și deviza ”România merită mai mult”?

Deși reprezentanții Partidului Social-Democrat, în frunte cu președintele Liviu Dragnea și cu premierul Viorica Dăncilă au participat la Congresul PES de la Madrid, unul dintre celelalte puține fief-uri social-democrate din Europa, relația Timmermans – PSD pe filiera manifestelor electorale transmite următorul fapt: dincolo de propunerile specifice ale PSD pentru interesele României, există o armonie între măsurile social-democrate propuse de PSD și cele ale lui Timmermans, însă lipsa unei coeziuni politice între cele două părți lasă loc imaginii în care candidatul PES dă drept exemplu pozitiv atitudinea sa intransigentă față de PSD ca dovadă a spiritului său de non-negociere a valorilor europene pentru nimic în lume. În contrapartidă, PSD nu și-a asumat o susținere clară pentru candidatura lui Timmermans.

Noul contract social pentru Europa propus de Frans Timmermans se fundamentează pe 7 piloni strategici, – O Europă a egalității și a corectitudinii; O Europă a solidarității pentru cei mulți, nu pentru cei puțini; O Europă sustenabilă care ne protejează planeta; O Europă liberă și democratică; O Europă feministă cu drepturi egale pentru toți; O Europă progresivă cu un plan pentru tineret; O Europă unită ce promovează o lume mai bună – în vreme ce mesajul central al programului electoral al PSD conferă greutate ideii ”eliminării dublului standard” de tipul ”state membre și cetățeni de mâna a doua”.

Observăm astfel o legătură concretă între primii doi piloni propuși de Frans Timmermans și poziția PSD sub genericul dublului standard. Un alt exemplu de armonie politică între ceea ce propune Frans Timmermans și ce susține PSD la nivel european este exemplificat și prin măsurile cuprinse în programul electoral al candidatului PES, precum un salariu minim european și o Autoritate Europeană a Muncii puternică, abilitată să combată dumpingul social și să asigure mobilitatea echitabilă a forței de muncă în întreaga UE. 

Europarlamentarii PSD sunt printre cei care susțin ideea ”la muncă egală, remunerație egală”, indiferent că aceste activități profesionale sunt desfășurate în Germania, Malta, Franța, Letonia, România sau Polonia. În ce privește Autoritatea Europeană a Muncii, aceasta va deveni o realitate ca urmare a negocierilor finalizate între Parlamentul European și președinția României la Consiliul UE, mandat gestionat din punct de vedere politic de guvernul social-democrat de la București.

Citiți și Analiză CaleaEuropeană: Viziunea lui Frans Timmermans și Manfred Weber, candidați pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, privind viitorul Europei

PSD și PNL se află aproape la egalitate în sondajele ce preced alegerile europene de duminică, considerate unele cruciale pentru viitorul Europei, și implicit al României. Estimările arată că atât social-democrații, cât și liberalii vor ”dota” grupurile politice din Parlamentul European ale PES, respectiv PPE, cu câte 8-10 eurodeputați. În cazul PES-PSD este așteptat însă și deznodământul deciziei intermediare a socialiștilor europeni de înghețare a relațiilor cu partidul-soră din România.

La nivelul estimărilor europene, grupul PPE va începe noua legislatură europeană cu aproximativ 170 de membri, cu 47 mai puțin decât în legislatura precedentă, iar grupul S&D cu aproximativ 145 de membri, cu 44 mai puțin ca în ciclul legislativ 2014-2019. O traducere politică a acestei situații în cifre va indica următoarea realitate: în noul Parlament European, PPE și S&D nu vor mai putea forma împreună o majoritate consensuală și de compromis fără aportul unui al treilea grup politic – în mare parte noul grup ”ALDE + partidul lui Emmanuel Macron” -, în timp ce aceste trei grupuri vor simți de pe marginea hemiciclului suflarea unui grup coagulat al suveraniștilor și naționaliștilor, caz în care o largă majoritate pro-europeană va necesita și mai mult efort politic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending