ANALIZĂ: Cum își propune statul să investească 4,7 mld. de euro în sistemul de sănătate prin Programul Operațional Sănătate 2021-2027

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene în mod oficial Acordul de Parteneriat care cuprinde șapte programe operaționale. În această analiză, CaleaEuropeană.ro vă prezintă principalele aspecte ale Programului Operațional Sănătate (POS), cu o finanțare de aproximativ 4,7 miliarde de euro, program ce își propune să rezolve principalele disfuncționalități din sistemul de sănătate românesc, sistem care adâncește inegalitățile pacienților români în ceea ce privește accesul la servicii medicale la standarde europene. 

Potrivit profilului de țară din 2021, analiză a Comisiei Europene, speranța de viață în România a rămas una dintre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia COVID-19 a anulat o parte din progresele înregistrate începând cu anul 2000. Speranța de viață în România crescuse cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului COVID-19.

Principalele nereguli și provocări din sistemul de sănătate din România:

• Cheltuielile pentru sănătate din PIB-ul României sunt printre cele mai mici dintre țările UE.
• România are a doua cea mai mică finanțare din UE pentru programele de screening.
• Întârzieri în ceea ce privește realizarea reformelor în domenii-cheie precum întărirea capacității în asistența medicală primară și dezvoltarea asistenței medicale comunitare prin crearea centrelor de asistență medicală comunitară integrate (CCI) , dar și construirea spitalelor regionale.
• Capacitatea administrativă limitată la nivelul Ministerului Sănătății și a autorităților de sănătate publică locale.
• Planificarea deficitară a investițiilor și angajamentul politic redus care contribuie la întârzierea reformelor.
• Sistemul de îngrijiri ambulatorii este în continuare subutilizat ,transferul serviciilor medicale acordate în spital către sistemul de sănătate ambulator este în continuare lent și fragmentat.
• Serviciile sociale, de ocupare a forței de muncă, de sănătate și de educație slab integrate.

Programul Operațional Sănătate (POS) cu perioada de programare 2021-2027 va avea o finanțare de aproximativ 4,7 miliarde de euro, fiind alcătuită din trei surse bugetare: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European+ (FSE+) și Cofinanțare Națională – Buget de Stat (CN-BS). Cheltuielile vor fi eligibile în perioada 01 Ianuarie 2021 – 31 Decembrie 2029.

POS 2021-2027 va fi corelat cu alte opt documente strategice la nivel național, precum: Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 (SNS), Planurile regionale generale de servicii medicale (PRGSM), Strategia Națională de Paliație (SNP), Planul Național de Cancer (PNC), Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (SNCDI), Strategia Națională de Competitivitate (SNC),  Strategia Națională de Incluziune Socială 2021-2027 (SNIC) și Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă (SNDD).

Programul Operațional Sănătate (POS) va fi un pilon esențial în reziliența sistemului de sănătate românesc, dacă obiectivele și prioritățile acestuia vor implementate conform documentului tehnic trimis către Comisia Europeană. 

Autoritățile și experții de la nivel național au propus în cadrul Programului Operațional Sănătate (POS) un obiectiv general, „Îmbunătățirea accesibilității, eficacității, eficienței și rezilienței sistemului desănătate” și alte șase obiective specifice, după cum urmează:

1. Îmbunătățirea eficacității serviciilor medicale de urgență
2. Creșterea accesului la servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu
3. Îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilorde reabilitare/recuperare, serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung
4.  Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii
5. Îmbunătățirea eficacității șieficienței serviciilormedicaleprin investiții în cercetare și în digitalizarea sistemului medical
6. Creșterea gradului de utilizare a metodelor moderne și inovative de investigație, intervenție și tratament

Cum se vor investi cele 4,7 miliarde de euro

Pe lângă obiectivele asumate, Programul Operațional Sănătate (POS) va împărți ivestițiile de 4,7 miliarde de euro în 7 priorități principale. Prioritățile care vor beneficia de cele mai mari finanțări sunt Prioritatea 1 (spitalele regionale) și Prioritatea 4 (infrastructura sectorului medical).

1. Prioritatea 1: Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major. TOTAL: 1,062 miliarde euro (FEDR: 1 miliard euro și FSE: 62 milioane euro).
2. Prioritatea 2: Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu. TOTAL: 354 milioane euro (FEDR : 143 milioane euro  și FSE:211 milioane euro).
3. Prioritatea 3: Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii. TOTAL: 286 milioane euro (FEDR: 143 milioane euro și FSE: 143 milioane euro).
4. Prioritatea 4: Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii: TOTAL: 1,971 miliarde euro (FEDR: 757 milioane euro și FSE: 1,214 miliard euro)
5. Prioritatea 5: Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical: TOTAL: 454 milioane euro (FEDR: 454 milioane euro).
6. Prioritatea 6: Digitalizarea sistemului medical. TOTAL: 260 milioane euro (FEDR – 260 milioane euro).
7. Prioritatea 7: Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament. TOTAL: 344 milioane euro (FEDR: 100 milioane euro  și FSE:244 milioane euro).

Categorii de proiecte semnificative care vor fi finanțate:

1. Spitalele regionale

2. Implementarea de programe de screening populațional/ diagnosticare și tratament al stadiilor incipiente, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile (ex. cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite/ HIV SIDA, screening metabolic, tuberculoză, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice, etc.)

3. Implementarea de programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică etc.)

4. Măsuri destinate creșterii capacității de îngrijire medicală a pacientului critic prenatal/ neonatal/ postneonatal.

5. Măsuri de diagnosticare precoce și/ sau tratament antenatal/ neonatal/ postnatal (implementarea de programe de urmărire, îngrijire a sarcinii și diagnosticare destinate gravidei și copilului; implementarea programelor de screening/ prevenție și tratament pentru retinopatia de prematuritate; implementarea/ îmbunătățirea programului de screening/ prevenție și tratament pentru hipoacuzia neurosenzorială; implementarea de programe de diagnosticare neonatală pentru displazie congenitală; implementarea/ îmbunătățirea programelor de screening/ prevenție și tratament pentru malformații congenitale cardiace, diagnosticare sindroame metabolice congenitale, boli genetice rare, etc.)

6. Creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare – neurologie pediatrică.

7. Creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară cerebrală acută.

8. Îmbunătățirea serviciilor medicale și a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare inovative în hematologie și transplant medular

9. Optimizarea managementului bolilor cronice hepatice/ pancreatice si al cancerelor hepatobiliare/pancreatice /în urologie și transplant renal.

10. Dezvoltarea Institutului Național de Cercetare=Dezvoltare Medico-militară ”Cantacuzino” la standard de bună practică în fabricație (BPF/GMP) și bună practică de laborator (BPL/GLP).

11. Realizarea unei infrastructuri de excelență în domeniul genomicii, crearea unui mecanism institutional adecvat și întărirea capacității deja existente la nivel national în acest domeniu.

12. Consolidarea capacității în domeniul tratării cancerului.

13. Operațiuni strategice (2) în domeniul digitalizării sistemului medical – Redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS – Observatorul national pentru date în sănătate

14. Îmbunătățirea infrastructurii și dotărilor pentru structurile de imagistică medicală.

Prin apartenența sa la Uniunea Europeană, România poate beneficia de expertiză și bani europeni pentru a-și reconstrui sistemul de sănătate românesc, care plasează România pe ultimul loc în clasamentul european atunci când vorbim de accesul la servicii medicale de calitate, acces timpuriu la medicamente de ultimă generația sau la teste de screening. Cu tot know-how-ul european, sănătatea rămâne o competență exclusivă a statelor membre, situație în care Uniunea Europeană nu are putere de decizie, ci doar poate sprijini statele membre prin diferite instrumente financiare sau programe europene, precum EU4Health, Strategie Farmaceutică Europeană sau Planul European de Combatere a Cancerului. Acest lucru înseamnă că autoritățile naționale trebuie cel puțin să își dubleze efortul pentru a recupera decalajele și să nu mai rateze niciun program sau finanțare europeană, dacă își doresc cu adevărat un sistem de sănătate rezilient, la standarde europene.