Connect with us

JUSTIȚIE

ANALIZĂ Efecte în lanț pentru România după poziția negativa a Comisiei de la Veneția. Raportul MCV și rezoluția din Parlamentul European, riscuri majore de coliziune cu instituțiile europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE

Published

on

Opiniile exprimate vineri de Comisia de la Veneția, organismul Consiliului Europei responsabil cu statul de drept, prin care se solicită autorităților de la București să modifice complet amendamentele la Legile Justiției și prin care sunt manifestate rezerve față de ordonanțele de urgență adoptate recent, au produs deja primele reacții prin partea președintelui Klaus Iohannis, însă efectele implică un cadru mult mai larg – dezbaterile de la începutul acestei luni privind situația din România din Parlamentul European, încheiate cu avertismente puternice ale Comisiei Europene, și noul raport MCV care va fi dat publicității în maximum o lună – și un scenariu indezirabil: aducerea României în fața instanțelor europene, precedat de o rezoluție a Parlamentului European privind situația democrației din țara noastră și de raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Pe scurt, Comisia de la Veneția a recomandat vineri autorităților române, după lucrările unei sesiuni plenare la care a participat și ministrul Justiției Tudorel Toader, să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene.

Recomandările Comisiei de la Veneția (disponibile aici) atrag atenția asupra a cel puțin două dimensiuni ale Legilor Justiției: 1) Comisia recomandă autorităților române să revizuiască complet legea de modificare a Codului de procedură penală în ansamblul său pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală și 2) recomandă autorităților să reexamineze și să modifice dispozițiile din Codul penal care reglementează infracțiunile legate de corupție.

Foto: Administrația Prezidențială

Poziția Comisiei de la Veneția a produs inevitabil un ecou politic, de cel mai înalt nivel de reprezentare, președintele Klaus Iohannis (poziția președintelui aici) făcând trimitere la ”aspectele foarte grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției și codurilor penale”.

Șeful statului, cel care va prezenta săptămâna viitoare în Parlamentul European viziunea României asupra viitorului Europei într-un discurs premierăcere Guvernului și Parlamentului să țină cont de acest semnal fără echivoc ”pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene”.

Ecoul politic pe această temă a fost declanșat într-un cadru de dezbateri pe care le putem intitula ”preludiu” pentru perioada ce urmează. De fapt, luna octombrie a anului 2018 a fost transformată încă de la debutul ei în luna în care se joacă viitorul justiției și al statului de drept, urmând ca în noiembrie să asistăm la o rezoluție a Parlamentului European privind situația democrației din România și la prezentarea noului raport MCV.

În săptămâna 1-4 octombrie, în două acte, Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, membru al familiei Socialiștilor Europeni din care face parte partidul majoritar al coaliției de guvernare de la București, a emis cele mai dure avertismente la adresa puterii din capitala țării care va prelua la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene.

Sub un cadru restrâns, pe 1 octombrie, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, Timmermans a avertizat România și autoritățile de la București cu privire la riscul real ca modificările la legile justiției și evoluțiile recente din țara noastră să submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și locul câștigat de România în marea familie europeană.

Foto: European Parliament

Avertismentele sale au căpătat un contur mult mai alarmant cu cât, înaltul oficial al Comisiei Europene, instituția gardian a tratatelor UE, nu a ezitat inclusiv să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, în condițiile în care instituțiile UE au dat startul unor precedente prin activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazurile Poloniei și Ungariei.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans, pe 1 octombrie, în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

Ulterior, întrevederile sale cu premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției Tudorel Toader care au precedat dezbaterea din plenara de la Strasbourg nu au stăvilit poziția intransigentă a Comisiei Europene.

Mesajul din cadrul Comisiei LIBE a fost copiat la indigo, două zile mai târziu, când Frans Timmermans, în plenul Parlamentului European și în prezența premierului Dăncilă și a altor membri ai cabinetului guvernamental de la București, a făcut referire la recomandările pe care Comisia Europeană le va formula în raportul MCV de luna viitoare, avertizând că executivul european va folosi toate mijloacele de care dispune în cazul unor încălcări ale statului de drept.

”Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluarea noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosim alte mijloace aflate la dispoziție, o vom face. Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și că ne luăm acest rol foarte în serios”, a spus înaltul oficial european, pe 3 octombrie, în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Eurobarometru: 80% dintre români consideră esențială respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Rezultatele unui sondaj eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept. Respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația, este considerată esențială sau cel puțin importantă de către 80% dintre respondenții români și 89% la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim că cetățenii români în timpul alegerilor europene au participat si la referendumul pe justiție, propus de președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit rezultatelor finale, referendumul pe justiție a fost validat cu un număr covârșitor de voturi. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Procentajul respondenților care consideră importantă respectarea valorilor fundamentale ale UE variază: de la 78% în Letonia și Cehia, 80% în Estonia și România și până la 95% în Suedia, Germania și Belgia și 96% în Cipru și Grecia. În 16 țări, majoritatea consideră că acest aspect este esențial.

© Eurobaromentru

Acest eurobarometru a fost publicat în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat într-un document noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană. Una dintre măsuri va fi implimentarea unui ”raport anual” privind statul de drept, vizând toate statele membre ale UE pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept.

Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă acest raport:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”.

Citiți și: Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Potrivit datelor furnizate de eurobarometru, peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre și peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept.

Majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

75% dintre români consideră că este esențial ca presa și mijlocele mass-media să nu fie intimidate sau constrânse.

© Eurobarometru

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției Ana Birchall, despre rapoartele GRECO: ”Când ești într-un club este nevoie să respecți regulile”

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat marţi, referindu-se la recomandările din rapoartele GRECO despre România, că “este nevoie să respecţi regulile atunci eşti într-un club”.

Întrebată de jurnalişti înaintea publicării celour două documente dacă recomandările din rapoartele GRECO ar trebui să fie obligatorii, Birchall a spus: “Dumneavoastră ştiţi că atunci când, ca regulă generală, eşti într-un club, ca să spun aşa, e nevoie să respecţi regulile”.

”Pe recomandările din raportul GRECO permiteţi-mi să mă pronunţ după ce vor fi publicate”, a spus ministrul Justiției, citat de Agerpres.

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Continue Reading

JUSTIȚIE

România, criticată în noile rapoarte GRECO: Țara noastră a făcut foarte puţine progrese în privinţa măsurilor anticorupţie

Published

on

©️ Council of Europe

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Într-un raport precedent privind progresul măsurilor recomandate încă din 2015, GRECO a constatat faptul că România a îndeplinit complet doar patru din cele 13 recomandări, parţial trei şi nu a implementat deloc un număr de 6.

Într-un alt raport intermediar realizat ca urmare a reformelor din Justiţie, GRECO a constatat faptul că autorităţile din România au implementat doar una din 5 recomandări.

Cu referire la parlamentarii români, GRECO indică faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au revizuit încă, aşa cum era cerut, regulile şi practica procesului legislativ. În ciuda apelului făcut de GRECO de a limita folosirea ordonanţelor de urgenţă doar în cazuri excepţionale, autorităţile române au continuat să folosească ordonanţele pentru importante modificări legislative.

Alte deficienţe constatate: nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari şi domeniul incriminării conflictului de interese rămâne limitat.  

GRECO regretă faptul că nu s-a introdus însă un set robust de limitări în privinţa cadourilor pentru parlamentari. Mai mult, parlamentarii găsiţi în incompatibilitate sau în conflict de interese nu sunt sancţionaţi cum trebuie. Nu a fost făcut niciun progres în privinţa reglementării activităţilor de lobby.

Citiți și România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

În privinţa reformelor sistemului juridic, GRECO avertizează asupra faptului că recentele tentative de dezincriminare ale unor fapte penale ar submina lupta împotriva corupţiei.

GRECO reclamă lipsa de acţiune în privinţa criteriilor obiective de selecţie şi revocare a procurorilor şefi. De asemenea, GRECO critică faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au mărit rolul Executivului în numirea procurorilor şefi. Atacurile continue ale jucătorilor politici la adresa şefilor de parchete, revocarea din funcţie a procurorului şef DNA şi încercarea de revocare a procurorului general au ridicat suspiciuni asupra obiectivităţii procesului.

GRECO este foarte îngrijorat de faptul că autorităţile au ignorat recomandările privind abandonarea înfiinţării secţiei speciale de anchetare a magistraţilor. Raportul GRECO avertizează că noua legislaţie include amendamente care privesc numirea şi revocarea procurorilor şefi, independenţa procurorilor, toate acestea reprezentând o ameninţare la adresa independenţei justiţiei.

Pentru că nivelul de îndeplinire al recomandărilor GRECO rămâne în continuare nesatisfăcător, România va rămâne sub monitorizarea comisiei. GRECO a cerut autorităţilor din România să îndeplinească toate cerinţele din raport până pe data de 30 iunie 2020.

Rapoartele au fost publicate simultan, în limbile română şi engleză, pe paginile web ale Ministerului Justiţiei (www.just.ro) şi GRECO (www.coe.int/greco).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending