Connect with us

JUSTIȚIE

ANALIZĂ Efecte în lanț pentru România după poziția negativa a Comisiei de la Veneția. Raportul MCV și rezoluția din Parlamentul European, riscuri majore de coliziune cu instituțiile europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE

Published

on

Opiniile exprimate vineri de Comisia de la Veneția, organismul Consiliului Europei responsabil cu statul de drept, prin care se solicită autorităților de la București să modifice complet amendamentele la Legile Justiției și prin care sunt manifestate rezerve față de ordonanțele de urgență adoptate recent, au produs deja primele reacții prin partea președintelui Klaus Iohannis, însă efectele implică un cadru mult mai larg – dezbaterile de la începutul acestei luni privind situația din România din Parlamentul European, încheiate cu avertismente puternice ale Comisiei Europene, și noul raport MCV care va fi dat publicității în maximum o lună – și un scenariu indezirabil: aducerea României în fața instanțelor europene, precedat de o rezoluție a Parlamentului European privind situația democrației din țara noastră și de raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Pe scurt, Comisia de la Veneția a recomandat vineri autorităților române, după lucrările unei sesiuni plenare la care a participat și ministrul Justiției Tudorel Toader, să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene.

Recomandările Comisiei de la Veneția (disponibile aici) atrag atenția asupra a cel puțin două dimensiuni ale Legilor Justiției: 1) Comisia recomandă autorităților române să revizuiască complet legea de modificare a Codului de procedură penală în ansamblul său pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală și 2) recomandă autorităților să reexamineze și să modifice dispozițiile din Codul penal care reglementează infracțiunile legate de corupție.

Foto: Administrația Prezidențială

Poziția Comisiei de la Veneția a produs inevitabil un ecou politic, de cel mai înalt nivel de reprezentare, președintele Klaus Iohannis (poziția președintelui aici) făcând trimitere la ”aspectele foarte grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției și codurilor penale”.

Șeful statului, cel care va prezenta săptămâna viitoare în Parlamentul European viziunea României asupra viitorului Europei într-un discurs premierăcere Guvernului și Parlamentului să țină cont de acest semnal fără echivoc ”pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene”.

Ecoul politic pe această temă a fost declanșat într-un cadru de dezbateri pe care le putem intitula ”preludiu” pentru perioada ce urmează. De fapt, luna octombrie a anului 2018 a fost transformată încă de la debutul ei în luna în care se joacă viitorul justiției și al statului de drept, urmând ca în noiembrie să asistăm la o rezoluție a Parlamentului European privind situația democrației din România și la prezentarea noului raport MCV.

În săptămâna 1-4 octombrie, în două acte, Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, membru al familiei Socialiștilor Europeni din care face parte partidul majoritar al coaliției de guvernare de la București, a emis cele mai dure avertismente la adresa puterii din capitala țării care va prelua la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene.

Sub un cadru restrâns, pe 1 octombrie, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, Timmermans a avertizat România și autoritățile de la București cu privire la riscul real ca modificările la legile justiției și evoluțiile recente din țara noastră să submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și locul câștigat de România în marea familie europeană.

Foto: European Parliament

Avertismentele sale au căpătat un contur mult mai alarmant cu cât, înaltul oficial al Comisiei Europene, instituția gardian a tratatelor UE, nu a ezitat inclusiv să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, în condițiile în care instituțiile UE au dat startul unor precedente prin activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazurile Poloniei și Ungariei.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans, pe 1 octombrie, în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

Ulterior, întrevederile sale cu premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției Tudorel Toader care au precedat dezbaterea din plenara de la Strasbourg nu au stăvilit poziția intransigentă a Comisiei Europene.

Mesajul din cadrul Comisiei LIBE a fost copiat la indigo, două zile mai târziu, când Frans Timmermans, în plenul Parlamentului European și în prezența premierului Dăncilă și a altor membri ai cabinetului guvernamental de la București, a făcut referire la recomandările pe care Comisia Europeană le va formula în raportul MCV de luna viitoare, avertizând că executivul european va folosi toate mijloacele de care dispune în cazul unor încălcări ale statului de drept.

”Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluarea noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosim alte mijloace aflate la dispoziție, o vom face. Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și că ne luăm acest rol foarte în serios”, a spus înaltul oficial european, pe 3 octombrie, în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Ambasadorul Marii Britanii: România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul Europei în lupta împotriva corupției

Published

on

© British Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasadorul britanic, Andrew Noble, a arătat, în discursul susţinut cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a Direcţiei Generale Anticorupţie, că România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul continentului, prin crearea de instituţii cu mandate clare de combatere a corupţiei la toate nivelurile.

“Lupta anticorupţie este în continuare, alături de consolidarea statului de drept, una dintre ariile prioritare pentru România, atât pe plan naţional, cât şi din perspectivă europeană. România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul continentului, prin crearea de instituţii cu mandate clare de combatere a corupţiei la toate nivelurile, inclusiv la nivel înalt, instituţii ce şi-au demonstrat în timp rezilienţa şi devotamentul faţă de o misiune deloc uşoară. Chiar şi în perioade dificile, când aceste instituţii nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuşi să-şi respecte mandatul şi să-i aducă în faţa legii pe cei care se aflau vinovaţi de acte de corupţie”, a precizat el, potrivit unui comunicat transmis de Ambasada Marii Britanii în România.

Ambasadorul a subliniat că recenta hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care i-a dat câştig de cauză fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, “stă drept mărturie a eficienţei eforturilor instituţiilor implicate în combaterea anticorupţiei” în România.

“Acest caz va rămâne unul de referinţă pentru toţi cei angrenaţi în lupta anticorupţie, nu doar în România, dar şi în alte ţări care se confruntă cu această problemă. Suntem astfel încurajaţi să credem că toate eforturile de a combate şi stopa fenomenele de corupţie vor fi întărite şi vor beneficia în continuare de susţinere la nivel internaţional”, a menţionat diplomatul.

El a remarcat că, “de multe ori de-a lungul timpului, eforturile în combaterea corupţiei nu au fost uşoare”, iar Uniunea Europeană a fost “critică la adresa lipsei de progres a României” în acest domeniu.

“Sunt convins însă că prin nivelul adecvat de expertiză şi devotamentul necesar de a continua eforturile în acest sens, România poate să-şi îndeplinească obiectivele de a fi o ţară în care statul de drept şi legea domnesc pe deplin, iar corupţia nu afectează instituţiile statului şi, implicit, pe cetăţeni”, a adăugat Andrew Noble.

Totodată, acesta a evidenţiat că experţii Home Office din Marea Britanie, dar şi cei spanioli au contribuit la eforturile de consolidare a instituţiei şi a expertizei acesteia în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

“Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la ceas aniversar, sărbătorind alături de dumneavoastră un parcurs de succes, la baza căruia se află şi eforturile experţilor Home Office din Marea Britanie. Mulţumită acestora, precum şi experţilor spanioli, Direcţia Generală Anticorupţie este prima structură care a creat şi a implementat de la zero un set complet de iniţiative preventive anticorupţie”, a spus el.

Totodată, în baza colaborării dintre Marea Britanie şi România, ofiţeri specializaţi din cadrul DGA participă la cursuri de pregătire şi expoziţii internaţionale în domeniul utilizării de tehnici speciale cu aplicaţie în activităţile specifice ale Direcţiei.

“Sunt convins că această colaborare excelentă va continua şi va fi chiar şi mai complexă pe viitor, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două ţari. Am încredere că eforturile şi bunele intenţii ale Direcţiei Generale Anticorupţie şi ale Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti vor duce pe viitor la realizarea şi consolidarea unor rezultate de succes pentru ambele părţi”, a arătat ambasadorul.

Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne sărbătoreşte, pe 30 mai, 15 ani de la înfiinţarea ca structură de poliţie judiciară specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului. La sediul din Bucureşti al DGA, cu respectarea măsurilor pentru limitarea şi prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, a avut loc un eveniment de marcare a acestui moment.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman sprijină lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile aduse statutul de drept: Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea celor care caută să slăbească justiția

Published

on

© Ministerul Justiției

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a transmis miercuri că Statele Unite sprijină cu toatr resursele lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile produse statului de drept în România, potrivit unui comunicat al MJ.

”Aș dori să îi mulțumesc prietenului meu, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru întrega muncă depusă și dedicația de care dă dovadă în reconstrucția și întărirea statului de drept în România. Este o sarcină dificilă, dar, cu oameni ca el la conducere, statul de drept va prevala. Statele Unite și președintele Trump îi salută pe toți oamenii puternici moral și integri. Vom fi alături de ei și de poporul român sprijinindu-i cu toate resursele disponibile în lupta lor pentru protejarea oamenilor din România și pentru menținerea statului de drept. Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea și complicitatea celor care caută să slăbească justiția și statul de drept”, a precizat Zuckerman în cadrul deschiderii webinarului ”Investigarea atacurilor de tip Ransomware în timpul Pandemiei Covid-19”.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Justiției în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la București, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalității Informatice și Proprietății Intelectuale (ICHIP) din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, FBI, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul IGPR și Biroul Internațional Împotriva Stupefiantelor și de Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a mulțumit ambasadorului Zuckerman pentru sprijinul oferit și a numit colaborarea cu Ambasada SUA la București, ”o piatră de temelie în strategia de acțiune împotriva criminalității interne și internaționale”.

Totodată, Cătălin Predoiu a avut un mesaj ferm către procurorii din România. ”Puneți întotdeauna sintagma <<follow the money>> ca factor primordial în planurile de anchetă. Folosiți toate mijloacele disponibile pentru a urmări și recupera activele din jurisdicția noastră națională și nu numai”, a transmis ministrul Justiției.

Partea practică a webinarului, la care au participat procurori specializați și polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, a constat în testarea capacitații de reacție a specialiștilor români din domeniul criminalității informatice în urma simulării unui atac informatic asupra unei entități publice implicate în gestionarea situațiilor impuse de pandemia de Coronavirus.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasadorul SUA salută decizia CEDO privind-o pe Laura Codruța Kövesi: Un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție

Published

on

© Harvard University

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care stabilește că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție, a declarat ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis azi o decizie care subliniază din nou importanța deosebită a statului de drept într-o democrație. Fără posibilitatea de a apela la o justiție liberă și independentă nu există libertate sau proces democratic. Curtea a decis astăzi că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA”, a transmis diplomatul, într-o declarație publicată pe pagina Ambasadei americane la București.

Adrian Zuckerman subliniază faptul că președintele Klaus Iohannis a salutat această decizie și precizează că SUA sunt de acord cu “președintele Iohannis că drepturile fundamentale ale d-nei Kövesi au fost încălcate și că accesul liber la justiție și libertatea de expresie sunt valori esențiale într-o societate democratică.

“Această decizie reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție în scopul evitării investigației penale. Statele Unite vor sprijini întotdeauna principiile democratice, drepturile fundamentale și statul de drept. Câștigătoare a titlului Femeia Curajoasă a anului 2014 acordat de Ambasada SUA, iar acum Procuror Șef European, d-na Kövesi ilustrează valorile curajului, justiției și onoarei. Astăzi o felicităm din nou. SUA vor continua să sprijine independența judecătorilor și a procurorilor în combaterea corupției folosind toate mijloacele aflate la dispoziție, a mai adăugat ambasadorul SUA.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending