Connect with us

JUSTIȚIE

ANALIZĂ Efecte în lanț pentru România după poziția negativa a Comisiei de la Veneția. Raportul MCV și rezoluția din Parlamentul European, riscuri majore de coliziune cu instituțiile europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE

Published

on

Opiniile exprimate vineri de Comisia de la Veneția, organismul Consiliului Europei responsabil cu statul de drept, prin care se solicită autorităților de la București să modifice complet amendamentele la Legile Justiției și prin care sunt manifestate rezerve față de ordonanțele de urgență adoptate recent, au produs deja primele reacții prin partea președintelui Klaus Iohannis, însă efectele implică un cadru mult mai larg – dezbaterile de la începutul acestei luni privind situația din România din Parlamentul European, încheiate cu avertismente puternice ale Comisiei Europene, și noul raport MCV care va fi dat publicității în maximum o lună – și un scenariu indezirabil: aducerea României în fața instanțelor europene, precedat de o rezoluție a Parlamentului European privind situația democrației din țara noastră și de raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Pe scurt, Comisia de la Veneția a recomandat vineri autorităților române, după lucrările unei sesiuni plenare la care a participat și ministrul Justiției Tudorel Toader, să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene.

Recomandările Comisiei de la Veneția (disponibile aici) atrag atenția asupra a cel puțin două dimensiuni ale Legilor Justiției: 1) Comisia recomandă autorităților române să revizuiască complet legea de modificare a Codului de procedură penală în ansamblul său pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală și 2) recomandă autorităților să reexamineze și să modifice dispozițiile din Codul penal care reglementează infracțiunile legate de corupție.

Foto: Administrația Prezidențială

Poziția Comisiei de la Veneția a produs inevitabil un ecou politic, de cel mai înalt nivel de reprezentare, președintele Klaus Iohannis (poziția președintelui aici) făcând trimitere la ”aspectele foarte grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției și codurilor penale”.

Șeful statului, cel care va prezenta săptămâna viitoare în Parlamentul European viziunea României asupra viitorului Europei într-un discurs premierăcere Guvernului și Parlamentului să țină cont de acest semnal fără echivoc ”pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene”.

Ecoul politic pe această temă a fost declanșat într-un cadru de dezbateri pe care le putem intitula ”preludiu” pentru perioada ce urmează. De fapt, luna octombrie a anului 2018 a fost transformată încă de la debutul ei în luna în care se joacă viitorul justiției și al statului de drept, urmând ca în noiembrie să asistăm la o rezoluție a Parlamentului European privind situația democrației din România și la prezentarea noului raport MCV.

În săptămâna 1-4 octombrie, în două acte, Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, membru al familiei Socialiștilor Europeni din care face parte partidul majoritar al coaliției de guvernare de la București, a emis cele mai dure avertismente la adresa puterii din capitala țării care va prelua la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene.

Sub un cadru restrâns, pe 1 octombrie, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, Timmermans a avertizat România și autoritățile de la București cu privire la riscul real ca modificările la legile justiției și evoluțiile recente din țara noastră să submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și locul câștigat de România în marea familie europeană.

Foto: European Parliament

Avertismentele sale au căpătat un contur mult mai alarmant cu cât, înaltul oficial al Comisiei Europene, instituția gardian a tratatelor UE, nu a ezitat inclusiv să avertizeze Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale, în condițiile în care instituțiile UE au dat startul unor precedente prin activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazurile Poloniei și Ungariei.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans, pe 1 octombrie, în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

Ulterior, întrevederile sale cu premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției Tudorel Toader care au precedat dezbaterea din plenara de la Strasbourg nu au stăvilit poziția intransigentă a Comisiei Europene.

Mesajul din cadrul Comisiei LIBE a fost copiat la indigo, două zile mai târziu, când Frans Timmermans, în plenul Parlamentului European și în prezența premierului Dăncilă și a altor membri ai cabinetului guvernamental de la București, a făcut referire la recomandările pe care Comisia Europeană le va formula în raportul MCV de luna viitoare, avertizând că executivul european va folosi toate mijloacele de care dispune în cazul unor încălcări ale statului de drept.

”Dacă Comisia trebuie să fie brutal de sinceră în evaluarea noastră, o vom face, dacă vom fi nevoiți să folosim alte mijloace aflate la dispoziție, o vom face. Aceasta nu este o amenințare. Vă spun care este rolul Comisiei și că suntem gardienii tratatelor și că ne luăm acest rol foarte în serios”, a spus înaltul oficial european, pe 3 octombrie, în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, drept o “încurajare” propunerile avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în privinţa secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi a subliniat că după alegerile parlamentare va insista ca Ministerul Justiţiei să vină cu propuneri privind modificarea legilor justiţiei.

“Aceste propuneri sunt, şi nu întâmplător, exact lucrurile pe care le-am spus şi eu şi PNL şi societatea civilă când PSD s-a apucat să distrugă legile justiţiei, încercând să pună mâna pe justiţie. Mă bucură că avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are exact aceeaşi opinie pe care am avut-o şi eu. Poate va amintiţi, exact acestea au fost argumentele cu care am atacat, la vremea respectivă, modificările împinse de PSD la legile justiţiei. Este o încurajare pentru noi şi vă amintiţi că am spus acum câteva săptămâni că legile justiţiei în această toamnă trebuie să intre în discuţie şi trebuie să fi reparate. Eu voi insista şi cred că voi avea oarece succes ca imediat după alegeri de la Ministerul Justiţiei să apară propunerile pentru discuţia publică, baza discuţiei publice, pentru a repara legile justiţiei, pentru a reda viteză luptei anticorupţie, pentru a face procedurile transparente şi până la urmă pentru a garanta magistraţilor independenţa lor prevăzută în Constituţie”, a declarat şeful statului într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice, cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România, sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Potrivit CJUE, concluziile avocatului general prezentate miercuri nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie.

“Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”, arată CJUE. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

Published

on

© curia.europa.eu

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

“Dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii naţionale referitoare la răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia, cu condiţia ca aceste proceduri să ofere suficiente garanţii”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

“În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite ‘ale justiţiei'”, reaminteşte CJUE.

Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), “în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019”, se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, adaugă CJUE, “sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii”.

În concluziile prezentate miercuri, “avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că Decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România“.

Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru“, adaugă avocatul general.

“După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja”, se precizează în comunicat.

“Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale”, adaugă comunicatul.

În al patrulea rând, avocatul general propune Curţii “să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite”.

Concluziile avocatului general – se precizează în finalul comunicatului – nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie: “Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană salută angajamentul politic solid al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziție către un mecanism al statului de drept pentru toate statele UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a reafirmat joi că situația statului de drept din România în perioada 2017-2019 a determinat reevaluarea recomandărilor de țară din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, însă a salutat angajamentul politic actual al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziția către un mecanism al statului de drept pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

“În 2017-2019, situația a făcut necesară reevaluarea recomandărilor pentru România. Unele dintre aceste recomandări sunt în continuare în vigoare. Guvernul actual din România își dorește să atingă obiectivele MCV. Asta a dus la eliminarea tensiunilor cu sistemul judiciar, la îmbunătățirea strategiei privind lupta împotriva corupției. Acțiunile inițiate de Comisie în februarie au fost oarecum blocate de perioada COVID-19. Aceasta nu a permis începerea activității legislative pe chestiuni legislative. Însă, nevoia de a implementa toate recomandările MCV rămâne. Salutăm poziția de cooperare a României care acoperă aspectele MCV și sfera sa largă de acoperire cu angajamentul politic solid al României și cu sprijinul Comisiei suntem de părere că este posibilă accelerarea îndeplinirii recomandărilor MCV rămase și garantarea tranziției MCV către un stat de drept care este dorit pentru toate statele membre. MCV a fost stabilit ca o măsură de tranziție pentru monitorizarea evoluției judiciare și pentru a combate corupția în Bulgaria și România la momentul aderării acestora la Uniune în 2007″, a spus Jourova, în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European privind situația rapoartelor MCV pentru București și Sofia.

În Raportul de anul trecut, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2019, executivul european a criticat evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

Deși tendința de finalizare a mecanismului aplicat Bulgariei continuă, în vreme ce România trebuie să accelereze îndeplinirea recomandărilor, Jourova a arătat că va urma o tranziție către mecanismul european privind statul de drept.

“Comunicarea din iulie 2019 a Comisiei Europene privind statul de drept a arătat că o dată ce acest mecanism MCV se încheie, monitorizarea continuă sub instrumentele referitoare la monitorizare. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România pentru a continua reformele, asigurându-se că recomandările sunt puse în îndeplinire pentru finalizarea MCV și tranziția către un nou mecanism”, a completat ea.

Vicepreședinta Comisiei Europene și-a arătat exigența, cerând “ambelor țări să se asigure că reformele se bazează pe un consens național pe scară largă și că reflectă legislația europeană și că valorile articolelor din tratatele UE trebuie să fie respectate.

“Noi ne dorim ca toate angajamentele să fie îndeplinite atât de către România, cât și de către Bulgaria. Încheierea MCV nu înseamnă atingerea perfecțiunii, dar ne dorim reforme și rezultate tangibile și pozitive. M-am săturat să mi se spună că un stat a adoptat un act legislativ. Vreau ca actul legislativ să fie pus în aplicare și vreau încredere din partea cetățenilor. Atâta timp cât cetățenii nu au încredere în sistemul judiciar, atâta timp cât cetățenii se tem că cei răi nu vor fi deferiți justiției, atunci nu am obținut absolut nimic. Din toate sondajele făcute, ne dăm seama că cetățenii din România și Bulgaria își doresc ca presiunea reprezentată de MCV să fie menținută de către Comisie. Dar presiunea aceasta trebuie să fie continuată prin utilizarea unor mecanisme care să nu fie excepționale, ci să fie standardizate”, a mai completat ea.

Jourova a anunțat că primul raport privind statul de drept va fi adoptat la 23 septembrie și că se va adresa tuturor statelor membre pe baza unei metodologii coerente pentru toți.

“Mecanismul va fi piatra de temelie pentru a aborda chestiunea statului de drept în UE și va împiedica consolidarea. Va contribui la promovarea culturii statului de drept din Uniunea Europeană.  (…) Acesta ar trebui să fie instrument preventiv, să cuprindă mai multe lucruri decât MCV”, a mai afirmat vicepreședinta executivului european.

Vera Jourova a spus că sistemul judiciar, echilibrul între puteri, mass-media și lupta împotriva corupției nu au fost niciodată evaluate împreună, așa cum se va întâmpla în raportul de la finalul lunii septembrie.

“Cred că asta a fost o greșeală. Doar în momentul în care vezi cumulul de factori negativi, îți dai seama că lucrurile nu merg în statul respectiv. În acel moment, ai o imagine de ansamblu care îți permite să vii cu soluții mai bine. (…) Noi trebuie să folosim toate posibilitățile pentru a obliga toate statele membre să respecte principiile statului de drept și litera articolului 7″, a spus ea.

“Pe 23 septembrie vom întocmi raportul privind statul de drept. Acesta va fi comunicat de o manieră precisă și obiectivă. (…) Așteptările noastre sunt foarte mari. Vreau o comparație obiectivă în ceea ce privește ce se întâmplă în Bulgaria, în România, dar și în alte state membre. Vreau obiectivitate pentru a elimina critica privind standardele duble”, a conchis vicepreședinta Comisiei, răspunzând astfel întrebărilor și solicitărilor eurodeputaților.

 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA13 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă14 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.14 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL15 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.15 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending