Connect with us

SPECIAL

ANALIZĂ Liderii UE, reuniți la Bratislava. Cine conduce Europa spre relansarea sa: Popularii europeni, socialiștii și liberalii își împart reprezentarea politică la cel mai înalt nivel

Published

on

de Violeta Dan

Anul 2017 se anunță a fi unul tumultos din punct de vedere al mizei pe care alegerile le vor aduce asupra viitorului statelor membre ale Uniunii Europene, în contextul în care populismul câștigă tot mai mult teren, această ascensiune populistă fiind în mare parte alimentată de către ultimele crize cu care Europa s-a confruntat și pe care încă încearcă să le depășească, făcând apel la unitate, dar și la solidaritate.

În timp ce Spania se află în plină criză politică datorită eșuării partidelor politice de a ajunge la un consens pentru a putea forma un guvern, iar Mariano Rajoy nu poate coaliza în jurul său o majoritate care să-i confere stabilitate, Europa întreagă este zduguită de la Nord la Sud și de la Est la Vest de mesaje care fac apel mai degrabă la ură si instigare decat la modalitați de a găsi în comun soluții la probleme ce afecteaza nediscriminatoriu fiecare stat în parte.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

În prima parte a anului 2017 în Franța se vor organiza alegeri prezidențiale, șansele actualului președinte francez fiind practic infime, popularitatea lui Hollande fiind foarte mică pe parcursul întregului său mandat, iar ultimele sondaje artătând mai degrabă ascensiunea nu numai a dreptei franceze, dar și a dreptei extremiste în urma popularității tot mai crescute a lui mesajului pe care Marine Le Pen îl transmite.

Nici în Germania situația nu este mai puțin complicată deoarece în lumina acestui val de refugiați și a politicilor de deschidere pe care Angela Merkel le-a adoptat, mulți dintre germani au început să cadă în capcana populismului, fiind previzibil faptul că principala temă a dezbaterii de la alegerile din 2017 va fi tocmai aceea a gestionării crizei migrației. Va fi astfel perioada oportună pentru ca rivalii lui Merkel, atât de dreapta, cât și de stânga să încerce să coalizeze cât mai mult capital politic. Va deveni oare Germania o națiune dezbinată și instabilă din punct de vedere politic? Vor reuși extremiștii de dreapta (AfD) să preia puterea? Toate aceste întrebări sunt pertinente căci mai mult ca niciodată politicienii europeni trebui să știe să își regândească și adapteze discursul astfel încât Europa să nu devină un loc al intoleranței.

Cu siguranță alegerile din statele membre nu sunt devansate în importanță față de cele la nivel instituțiilor europene, deoarece anul 2017 este anul în care Parlamentul European trebuie să își aleagă la începutul anului 2017 președintele, funcție care în prezent este deținută de socialistul Martin Schulz și care se află deja la cel de-al doilea mandat. Totodată și mandatul lui popularului Donald Tusk se va încheia în vara lui 2017, acesta având dreptul la două mandate consecutive. Este binecunoscut faptul că cele mai mari două partide politice europene, PPE și S&D au avut până în prezent o abordare prin care  au hotărât cărei tabere să îi revină diverse funcții de conducere la nivel instituțional.

Așadar, vor putea oare socialiștii și popularii să gasească o modalitate prin care să își împartă leardeshipul european într-o manieră care să ducă la sfârșitul dezbinarării și a multitudinilor de voci care se fac tot mai des auzite?

Având în vedere noile schimbări politice, redistribuirea puterii și reașezarea ideologică europeană, este ușor de observat că modalitatea în care care fiecare grup în parte hotărăște să abordeze și să gestioneze provocările cu care se confruntă și cărora trebuie să la mai țină piept influențează parcursul pe care Uniunea Europeană îl va urma.

Configurația Consiliului European: 8 lideri populari europeni, 8 social-democrați, 7 liberali și 2 conservatori, 3 independenți și Grecia 

În prezent, dintre cele 28 de state membre, 10 dintre membrii săi fac parte din PPE, 9 din S&D, 7 din ALDE 2, fiind conservatori și numai un stat independent. Este important de menționat faptul că instituția Consiliului European este formată din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre precum și de președintele Comisiei Europene, funcție deținută de popularul Juncker și de președintele Consiliul European, Donald Tusk, care de asemenea face parte din PPE.

Popularii europeni sunt reprezentați de 8 șefi de stat sau de guvern (Bulgaria, Cipru, Germania, Ungaria, Irlanda, România și Spania), socialiștii de 8 (Austria, Cehia, Italia, Malta, Slovacia, Suedia, Franța, Portugalia), familia liberală ALDE are 7 (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Slovenia), conservatorii  2  (Marea Britanie și Polonia) și Lituania, Letonia și Croația fiind independente, iar Grecia este parte a Coaliției Stângii Radicale.

Socialiștii reprezintă mai mulți europeni: Liderii social-democrați decid pentru 35.98% din populația Uniunii

Dacă analizăm procentul populațiilor pe care îl reprezintă fiecare stat în parte, observăm că deși popularii europeni au 8 lideri în Consiliul European, ei reprezintă 34,71% din populație, în timp ce socialiștii decid în numele a 35, 98% din totalul cetățenilor europeni. Un alt lucru interesant este faptul că deși conservatorii sunt reprezentați în aceasta instituție de numai două state, acestea însumează aproximativ 20,27 de procente, fiind urmați de grupul ALDE cu 8,49%  dar cu un total de 7 state.

Dacă adăugăm faptul că alături de cei 28 de lideri mai participă la reuniunile Consiliului European și președintele instituției, Donald Tusk (PPE), alături de șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (PPE), și după caz, Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini (PES) vedem cum disproporția dintre socialiști și populari este una nesemnificativă.

Nu putem spune astfel cu exactitate cine este la putere și cine este în opoziție în Uniunea Europeană. Indiferent de afiliera politică sau de convingeri, europenii trebuie să dea acum dovadă mai mult ca niciodată că sunt capabili să găsească o cale prin care să salveze proiectul european și să arate că tocmai aceste crize o transformă într-o adevărată forță economică și politică la nivel mondial. Ce moment mai oportun dacă nu ziua de 16 septembrie în care are loc primul summit al Consiliului European organizat în într-o capitală Europeană alta decât în sediul din Bruxelles, care este totodată și primul în formatul 27, fără participarea Marii Britanii?

.

SPECIAL

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul de la Universitatea din Zurich prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a rostit faimoasa sintagmă a “Statelor Unite ale Europei”, concept ce a rămas definitoriu pentru istoria postbelică europeană și transatlantică, precum și un moment de referință al integrării continentale europene.

La 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru “construirea unui fel de Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.

“Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”, a spus Churchill, în debutul celebrului discurs.

Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”, a spus el, în aplauzele sălii.

 

El a continuat, evocând în premieră și în contextul rănilor adânci provocate Europei de Germania nazistă ideea reconcilierii franco-germane.

“Acum voi spune ceva care vă va uimi. Primul pas în re-crearea familiei europene trebuie să fie un parteneriat între Franța și Germania. Numai în acest fel Franța poate recăpăta conducerea morală și culturală a Europei. nu poate exista o renaștere a Europei fără o Franță mare din punct de vedere spiritual și fără o Germanie mare din punct de vedere spiritual”, spunea Churchill, subliniind că Marea Britanie nu va fi o parte a acestui proiect.

Marele om de stat britanic și-a încheiat alocuțiunea într-un mod care i-a adus recunoașterea pentru gândirea sa politică vizionară.

“Sub și în cadrul acestui concept mondial (n.r. – Organizația Națiunilor Unite) trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională numită, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi formarea unui Consiliu al Europei. Dacă la început toate statele Europei nu vor sau nu pot să se alăture unei uniuni, trebuie totuși să procedăm la reunirea și să le combinăm pe cele care vor și care pot. Mântuirea oamenilor de rând din toate rasele și din fiecare țară de război și de aservire trebuie să fie stabilită pe baze solide și trebuie să fie creată de disponibilitatea tuturor bărbaților și femeilor de a muri mai degrabă decât de a se supune tiraniei. În această muncă urgentă, Franța și Germania trebuie să preia împreună conducerea. Marea Britanie, Commonwealth-ul națiunilor britanice, puternica Americă – și, am încredere, Rusia sovietică, pentru că atunci, într-adevăr, toate ar fi bine – trebuie să fie prietenii și sponsorii noii Europe și trebuie să susțină dreptul său de a trăi. Prin urmare, vă spun: “Să se ridice Europa!”, a conchis Churchill.

În calitate de lider al opoziției, Winston Churchill a ținut două discursuri în 1946 cu caracter și veleități istorice.

Anterior celui de la Zurich, la 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a inventat termenul de “Cortina de Fier”, care a căzut asupra statelor est-europene, rostind o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece: “De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acele momente, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Continue Reading

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: România și Statele Unite marchează zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic și de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă

Published

on

© Presidency.ro

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge astăzi o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

© The White House

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declarației Comune adoptate.

Semnate la două zile distanță de când SUA marcau, în 2011, comemorarea unui deceniu de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, contextul aniversar de astăzi este la fel de important din punct de vedere simbolic. Statele Unite au comemorat sâmbătă, 11 septembrie, împlinirea a douăzeci de ani de la atacurile teroriste, marcând totodată și încheierea celui mai lung război al Americii – cel din Afganistan -, prin retragerea americană și aliată de luna trecută. În ce privește România, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

FOTO: MAE/ Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, după semnarea acordului între România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (13 septembrie 2011)

Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri – Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO -, însă Casa Albă a fost gazda tuturor președinților români post-decembriști: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Un moment special a avut însă loc în 1998, când președintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.

În schimb, în deceniul scurs de la adoptarea Declarației Comune, România nu a primit vizita unui președinte al SUA, a unui secretar de stat sau a unui șef al Pentagonului. Nivelul excelent de cooperare a fost însă materializat prin prezența la București a importanți lideri militari și prin vizitele la Washington ale oficialilor români. Ultima vizită de mare calibru a unui lider politic american în capitala României a avut loc în mai 2014, când vicepreședintele de atunci și președintele de acum, Joe Biden, se afla în țara noastră pentru a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupției și apărarea statului de drept.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României. Apoi, în septembrie 2020, România a recepționat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Administrația Prezidențială

La 20 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

© Alabama National Guard/ Facebook

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA au început să investească în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul în curs. Statele Unite și-au asumat că vor investi anul acesta 130,5 milioane de dolari, dintr-un total de 152 de milioane de dolari alocate pentru acest obiectiv.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

Toamna lui 2020 a fost și momentul unui desant politico-diplomatic-militar al României la Washington. Pe parcursul unei singure luni – octombrie -, cele mai importante clădiri diplomatico-militare – Departamentul de Stat și Pentagonul – i-au găzduit pe miniștrii români ai afacerilor externe și apărării, în timp ce Departamentul Energiei a fost gazda ministrului român de resort.

Astfel, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat la 9 octombrie 2020 o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030, prin care au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

În aceeași zi, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, SUA au anunțat că vor investi, prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări, într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța.

Desantul guvernamentul al României la acel moment, s-a încheiat printr-o vizită la Departamentul de Stat a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, punctele principale ale vizitei fiind despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver sau aderarea țării noastre la OCDE.

Dacă Parteneriatul Strategic dintre SUA și România a fost lansat sub administrațiile democrate la Washington (Bill Clinton) și de dreapta la București (Emil Constantinescu), el a fost consolidat, prin documentele semnate la 13 septembrie 2011, tot sub stindardul unor administrații democrate (Barack Obama) și de dreapta (Traian Băsescu).

© Administrația Prezidențială

Marcarea a zece ani de la Declarația Comună și de la acordul privind sistemul antirachetă are loc sub apanajul acelorași culori politice: o administrație democrată la Washington (Joe Biden) și una de dreapta la București (Klaus Iohannis).

În 2021, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinte al SUA în anul de grație 2011, a devenit primul lider de la Casa Albă care a participat, fie și virtual, la summitul formatului de cooperare București 9 – lansat de România și Polonia pentru a reuni statele NATO de pe flancul estic al Alianței.

Alături de interacțiunea cu președintele Klaus Iohannis de la summitul NATO din 14 iunie, prezența prin videoconferință a lui Joe Biden la summitul B9 rămâne până la acest moment cea mai importantă interacțiune politică la cel mai înalt nivel dintre România și SUA în acest an, când ambele state marchează un deceniu de la semnarea celor două acorduri bilaterale importante. 

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.16 mins ago

IMAGINEA ZILEI în Europa. Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel i-a predat ștafeta lui Olaf Scholz și se retrage din politică

CHINA30 mins ago

UE reacționează în cazul tensiunilor comerciale dintre China și Lituania: Suntem pregătiți să ne opunem măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.2 hours ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța2 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden, discuție cu aliații săi europeni după videoconferința cu Vladimir Putin: Reiterăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

SUA6 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending