Connect with us

SPECIAL

ANALIZĂ – Membrii fondatori UE rămân la conducerea Consiliului UE: Olanda preia președinția rotativă UE de la Luxemburg la 1 ianuarie 2016: Cum a devenit JAI cel mai important Consiliu

Published

on

de Robert Lupițu

olanda steagȚara care s-a opus în dese rânduri intrării României în Schengen și care de curând a avertizat asupra modificării reglementărilor din acest spațiu și posibilității penalizării statelor care refuză cote obligatorii de migranți – Olanda – va prelua în câteva săptâmâni președinția rotativă și semestrială a Consiliului.

Astfel, de la 1 ianuarie 2016 va deveni statul responsabil cu gestionarea și impulsionarea agendei europene din perspectiva statelor membre ale Uniunii.

Amsterdam preia mandatul de la statul vecin și alături de care este unul dintre cei șase membri fondatori UE – Luxemburg – într-un moment cheie pentru viitorul Uniunii Europene. De fapt, orice preluare de președinție din ultimii ani a stat sub acest semn critic, însă atunci când președinția urmează a fi continuată încă șase luni de un stat membru fondator, așteptările sunt mari.

Mai mult decât atât, dezbaterile politice generate de incapacitatea gestionării fluxului de migranți au poposit în zona viitorului spațiului Schengen, un subiect în cadrul căruia Olanda are întotdeauna multe de zis, având în vedere și opoziția față de accederea României sau propunerile recente de creare a unei zone Schengen mai mici, dar cu păstrarea acestui spațiu de liberă circulație.

mark rutteLa acestea pot fi adăugate avertismentele recente ale premierului olandez, Mark Rutte, potrivit cărora statele membre care nu acceptă cotele obligatorii ale solicitanților de azil vor primi penalități financiare. Aceste cote au fost deja votate la Consiliul JAI din luna septembrie, când România a făcut parte din grupul statelor ce au votat împotrivă.

Aceste declarații precursoare preluării președinției au potențialul de a menține animozitățile și contradicțiile dintre statele membre cu privire la redistribuirea celor 40.000, respectiv 120.000 de solicitanță de azil.

Ce și-a asumat, însă, Olanda pe ”foaia de parcurs”?

Dincolo de problemele și provocările ad-hoc, o președinție rotativă a Uniunii Europene deține priorități care cuprind deopotrivă viziunea și preocupările statului membru respectiv, pasaje din prioritățile asumate de precedentul leadership (pentru a asigura continuitate) și priorități convergente cu planul de lucru al Comisiei Europene și propunerile legislative aflate în negociere în cadrul actului legislativ coordonat de Parlament și Consiliu.

Potrivit EU Watcher, trei dimensiuni prioritare are, în acest caz, Olanda: O Europă mai concentrată și dedicată aspectelor esențiale privind buna reglementare, legislație și gestionare a rolurilor instituționale; o Uniune inovativă îndreptată spre creștere economică și locuri de muncă; o mai bună conectare între instituțiile de la Bruxelles și cei 500 de milioane de cetățeni.

Conexiunea UE-cetățeni: punct ochit, punct …

frans-timmermans1. Prima prioritate, coincidență sau nu, reprezintă portofoliul pe care Frans Timmermans îl are în cadrul Colegiului comisarilor europeni. Totodată, aceasta reprezintă o chestiune asumată de întreaga Comisie Juncker, și anume simplificarea legislației, reducerea propunerilor legislative și promovarea celor cu adevărat esențiale.

2. O Uniune a inovației este, probabil, cel mai frumos vis european în domeniul creșterii economice. Planul Juncker, fonduri strategice de investiții, O Piață Unică Digitală și strategii în domenii cheie pentru Europa (Strategia din domeniul aviației, de pildă) sau accelerarea TTIP, sunt câteva dintre marile proiecte europene în refacerea statutului economic global. Olanda își asumă un rol acest sens în contextul în care Fondul European pentru Investiții Strategice de 315 miliarde de euro va fi operațional în cadrul președinției sale, Uniunea Piețelor de Capital va căpăta un rol stimulativ pentru economie, iar șomajul în rândul tinerilor necesită o abordare adecvată, având în vedere că rămâne la 9.3% la nivelul UE.

EU citizen3. O Europă mai conectată? Deși îmbracă forma unui deziderat aparent mai intangibil, aceasta este o chintesență a programului olandez. În primul rând, deoarece bunăstarea cetățenilor europeni constituie una dintre valorile intrinseci ale proiectului integraționist european. În al doilea rând, capitalul câștigat de extremiștii de stânga și de dreapta atât pe fondul lipsei de soluții europene la problemele întâmpinate pe întreg teritoriul Uniunii, cât și ca urmare a crizei refugiaților și amenințării teroriste. Orice gestionare necorespunzătoare a acestor crize va determina distanțarea și amplificarea neîncrederii europenilor în capacitatea instituțională a UE de a genera răspunsuri cu efecte pozitive. 

Cât de puternică este, de fapt, președinția rotativă UE?

Olanda a deținut ultima dată președinția UE în 2004, când cadrul instituțional era semnificativ diferit. Atunci, țara ce avea acest mandat era responsabilă și de componenta de politică externă și reprezentare externă, în pofida deja instituitei funcții de Înalt Reprezentant (ocupate de Javier Solana).

council youthInstituționalizarea Consiliului European și a președintelui acestei formațiuni și permanentizarea președinției Înaltului Reprezentant în dimensiunea Consiliului Afaceri Externe au slăbit din influența statului aflat la cârma leadership-ului rotativ al Consiliului asupra acțiunii externe a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, este de așteptat ca președinția olandeză să producă efecte în acest domeniu, având în vedere că provocările curente (instabilitate în Orientul Mijlociu cu efecte migraționiste și teroriste în Europa) vor fi influențate de deciziile luate la nivelul Consiliului Justiției și Afaceri Interne (registrul pasagerilor, noi planuri anti-teroriste, politica migrației, viitorul Schengen). Cu alte cuvinte, efectele interne produse de provocări externe vor genera o poziționare internă a statelor membre, sub incidența JAI, care vor contribui, inevitabil, la derularea acțiunii externe a UE.

Ce rămâne după Luxemburg?

Prioritățile președinției luxemburgheze s-au axat pe următoarele: stimularea investițiilor pentru a genera creștere economică și angajabilitate, aprofundarea dimensiunii sociale a UE, gestionarea migrației și combinarea libertății, justiției și a securității, revitalizarea pieței unice cu accent pe dimensiunea digitală, plasarea competitivității europene într-un cadru global și transparent, promovarea dezvoltării sustenabile și consolidarea prezenței UE la nivel global.

Dincolo de arhi-dezbătuta problemă a migrației și votul asupra cotelor obligatorii care au pus la zid unitatea europeană, președinția luxemburgheză a avut de gestionat, împreună cu Parlamentul European, adoptarea bugetului UE pentru 2016.

Consiliul UE a aprobat în unanimitate acordul de buget UE pe 2016 la finalul lunii noiembrie, după ce acordul fusese dezbătut în Comitetul de conciliere la 14 noiembrie, după ce Consiliul și Parlamentul nu ajunseseră la un acord în lecturile stabilitate de procedura legislativă ordinară.

Bugetul UE pe 2016 prevede 155 miliarde € în totalul angajamentelor. Aceasta lasă o marjă de 2,3 miliarde € sub plafonul de cheltuieli din cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, care să permită UE să reacționeze la nevoile neprevăzute. Nivelul plăților totale este stabilit la 143.89 miliarde €. Aceasta este o creștere de 1,8% față de bugetul UE pe 2015, având în vedere cele opt bugete rectificative.

Totodată, președinția luxemburgheză, aflată pe final de mandat a repurtat un succes în agrearea unui acord provizoriu cu Parlamentul European în ceea ce privește securitatea cibernetică europeană. 

Companiile de transporturi și cele energetice vor trebui să se asigure că infrastructura digitală pe care o folosesc pentru a furniza servicii, precum controlul traficului sau managerierea rețelei energetice este suficient de solidă pentru a face față atacurilor cibernetice, în conformitate cu aceste noi reguli adoptate.

Potrivit acestui acord, platforme precum eBay sau Amazon, dar și motoarele de căutare Google, Opera, Bing etc. vor trebui să se asigure că infrastructura lor este securizată.

Mizele relațiilor româno-olandeze: Ce poate face România sub președinția olandeză?

Aflată între primii zece parteneri comerciali ai României (La 31 decembrie 2013, valoarea totală a schimburilor comerciale româno-olandeze a fost de 3.573,93 milioane €, în creştere cu 11,77% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, exportul fiind de 1.538,06 milioane € (+20,17%), iar importul de 2.035,87 milioane € (+6,17%)și cu o misiune diplomatică activă care a criticat în dese rânduri derapajele de corupție și actele politice ce au adus prejudicii statului de drept, Olanda are ”antecedente” ce la București sunt adesea percepute ca acțiuni neprietenoase și malițioase.

Olanda ocupă primul loc în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, la 31 decembrie 2013 fiind înregistrate 4.441 companii cu participare olandeză la capitalul social (2,33% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 7,300 miliarde euro (20,58% din total). În anul 2014, Olanda avea 23,6% din soldul ISD (investiții străine directe), considerații important de subliniat în contextul unei relații bilaterale care în următoarele șase luni se va derula și sub auspiciile acestei președinții.

Totodată, ca un element de culoare, România și-a încheiat oficial negocierile de aderare la UE pe 17 decembrie 2004, în timpul președinției olandeze a Consiliului UE.

Ceea ce rămâne cert este că Amsterdam va deține această președinție, pe care și România și-o va asuma peste 3 ani și jumătate. La fel de adevărat este că România, la nivelul JAI (care pare a deveni ”motorul”) are de recuperat un decalaj de solidaritate cu restul statelor membre. De fapt, România este obligată, pentru propria-i reputație, să contribuie la crearea unui consens în această speță a cotelor obligatorii.

Aderarea României la spațiul Schengen sub președinția olandeză este un subiect, care indiferent de gradul său de incertitudine, trebuie gestionat, inclusiv de partea română, din perspectiva unui subiect secundar, deoarece în această clipă reala negociere politică este ”Schengen da, Schengen ba”.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile Italiei, Letoniei și Luxemburgului. Noul trio va fi început de Olanda și mai este compus din Slovacia și Malta.

Olanda a mai deținut președinția Consiliului UE (inclusiv cel al Comunităților Europene) în 1960, 1963, 1966, 1969, 1972, 1976, 1981, 1986, 1991, 1997 și 2004 (de 11 ori). Un aspect interesant, conferit de normele existente privind președinția Consiliului UE, este că Olanda și Luxemburg au fost întotdeauna cuplate consecutiv la cârma acestei instituții.

Președințiile din 1991 și 1997 au fost importante, mai ales că acestea fie au precedat negocierea și semnarea unui tratat de funcționare ale UE (Maastricht – 1991), fie au deținut mandatul în cadrul unei noi adoptări de tratat (Amsterdam – 1997).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
4 Comments

SPECIAL

Robert Lupițu, redactorul-șef CaleaEuropeana.ro, va susține un curs de jurnalism în afaceri europene ca Visiting Scholar al Universității din Florida

Published

on

© Calea Europeană

CaleaEuropeana.ro, principala platformă pentru jurnalism în afaceri europene din România, are plăcerea de a anunța că Robert Lupițu, redactorul-șef, a fost invitat în calitate de Visiting Scholar la Centrul de Studii Europene al Universității din Florida (UF), în Statele Unite ale Americii. În această calitate, Robert Lupițu va preda un curs intitulat “EU Integration in Practice: Reporting on the European Union” în perioada 26 februarie – 1 martie 2024, la UF, în Gainesville.

Cursul, care va fi oferit studenților de la Universitatea din Florida, își propune să ofere o perspectivă practică și semnificativă în domeniul reportajului și jurnalismului despre Uniunea Europeană. Bazându-se pe experiența lui Robert în acoperirea mediatică a afacerilor europene, cursul va explora subiecte cheie precum instituțiile UE, procesele de elaborare a politicilor, evenimentele curente și cele mai bune practici jurnalistice în relatările despre domeniul afacerilor europene.

Încă un tânăr jurnalist, dar cu o experiență de zece ani în domeniu, cariera de jurnalist a lui Robert este marcată de acoperirea marilor reuniuni ale UE și NATO, inclusiv a summit-urilor care au decis conducerea instituțiilor UE, bugetul Uniunii Europene, sancțiunile impuse Rusiei după declanșarea invaziei militare în Ucraina sau cea mai mare întărire a apărării colective a NATO de la sfârșitul Războiului Rece, fiind totodată jurnalistul român care participă, din 2018, la fiecare ediție a Conferinței de Securitate de la München.

Sunt onorat de oportunitatea de a-mi împărtăși ideile și experiențele cu studenții de la Universitatea din Florida și aș dori să mulțumesc Centrului de Studii Europene și profesoarei Amie Kreppel, directorul Centrului de Excelență Jean Monnet, pentru invitație. 2024 este un an cu mare rezonanță în Europa și în SUA, cu alegeri pe ambele părți ale Atlanticului de Nord și un punct de reper în istoria aderării Europei de Est atât la UE, cât și la NATO, România marcând 20 de ani de la aderarea la NATO și 20 de ani de la finalizarea negocierilor de aderare la UE. A relata despre Uniunea Europeană este un mod de viață, pentru că niciodată în istoria continentului european, problemele locale, regionale, naționale și europene nu au fost interconectate ca în prezent“, a declarat Robert Lupițu.

“EU Integration in Practice: Reporting on the European Union” abordează jurnalismul contemporan în context european. Cursul va explora oportunitățile și provocările pe care le presupune acoperirea problemelor politice, economice și sociale în mod explicit dintr-o perspectivă “europeană”, mai degrabă decât “locală” și “națională”. Studenții de la curs vor discuta despre rolul jurnalismului în contextul integrării europene și despre impactul mediatic.

Centrul de Studii Europene este găzduit în cadrul Facultății de Arte și Științe Liberale a Universității din Florida.

Universitatea din Florida (UF) este o universitate publică de cercetare de prestigiu situată în Gainesville, Florida. Înființată în 1853, UF este una dintre cele mai vechi universități din stat și este clasată în mod constant printre cele mai bune universități publice din Statele Unite.

Continue Reading

SPECIAL

Retrospectivă 2023: Anul ancorării Ucrainei și R. Moldova pe calea integrării europene, al “NATO-izării” Europei, al încoronării de la Westminster Abbey și al parteneriatelor strategice pentru România

Published

on

2023 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie ca anul continuator, în efecte, al războiului la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Retrospectiva care acompaniază anul ce stă să se încheie este și oglindă a potențialelor efecte pe care le vom resimți în 2024, un an sub stea electorală în Europa, în România, în Republica Moldova și, cel mai important, peste Ocean, în Statele Unite. Demarat sub dilema “2023: Este Occidentul pregătit să tranșeze în favoarea sa prima bătălie dintre democrații și autocrații? Mizele României: Schengen, Marea Neagră, R. Moldova, OCDE și securitate energetică“, anul ce galopează spre următorul a reprezentat, nici mai mult nici mai puțin, anul deciziilor îndrăznețe, al unor succese și eșecuri de etapă, al revenirii extinderii Uniunii Europene ca temă centrală pe agenda europeană, al extinderii Alianței Nord-Atlantice, al alianțelor și parteneriatelor strategice, un capitol în care și România a avut un rol de jucat. Fără îndoială, caracterul continuator al lui 2022 și în 2023 este întruchipat și de momentul solemn, fără precedent în ultimii 70 de ani, al încoronării regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, urcat pe tron după decesul Elisabetei a II-a. 

În vreme ce 2022 a fost anul războiului cu premeditare, al despărțirii de “Elisabeta cea Mare” și al deciziilor strategice istorice ale NATO și Uniunii Europene, 2023 intră în istorie ca anul în care Occidentul nu a tranșat în favoarea sa bătălia dintre democrații și autocrații, dar a făcut pași hotărâți în această direcție prin decizii istorice precum livrarea de tancuri de luptă și avioane F-16 către Ucraina pentru a susține contra-ofensiva acesteia, prin “NATO-izarea” Europei cu un singur pixel lipsă ca urmare a aderării Finlandei, dar blocării Suediei, prin reașezarea comunicațională a relațiilor strategice dintre SUA și UE, pe de o parte, și China, pe de altă parte, prin continuarea pașilor către ancorarea Ucrainei și a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și prin înlesnirea viitorului proces de aderare a Ucrainei la NATO.

Prin momentele pe care le-a furnizat – vizitele lui Zelenski la Londra, Paris, Bruxelles, Berlin, Hiroshima, ori București, vizita lui Joe Biden în Ucraina pentru a marca un an de la debutul războiului, summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, relansarea relației franco-germane sub semnul celebrării a șase decenii ai “spiritului de la Elysee”, revenirea lui Donald Tusk la putere în Polonia, deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și R. Moldova – 2023 lasă în spate o moștenire consistentă, dar care poate fi insuficientă sub presiunea super-anului electoral 2024, un an în care teza președintelui american Joe Biden al “punctului de cotitură” ar putea lua o turnură.

Blocarea continuă a aderării Suediei la NATO de către Turcia și Ungaria, inexistența unui sprijin decisiv pentru Ucraina, blocarea sprijinului european, de către Ungaria, și american, de către Congres, pentru Ucraina pe linia de finish a lui 2023, incertitudinea asupra extinderii spațiului Schengen cu Bulgaria și România, dar și asupra viitorului procesului de extindere a UE ca urmare a politicii de veto practicate de anumite state sunt eșecuri de etapă sau, mai degrabă, sunetul de goarnă și cronica unor eșecuri care prin materializarea lor vor avea un impact major.

Sub decorul unei mari coaliții și a unui președinte aflat la final de mandat, România încheie anul internațional 2023 cu rezultate care pot intra la capitolul “culegerii dividendelor strategice minus Schengen”. Penultima zi a lui 2023 a transformat acest minus într-un mare plus după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la ora 22:38, în unanimitate decizia privind aderarea graduală a României și Bulgariei cu frontierele aeriene și navale la Schengen, din martie 2024, în vreme ce integrarea deplină și cu frontierele terestre este lăsată spre negociere anul viitor.

Încă o dată în istoria României s-a dovedit că în vremuri de furtună sunt clădite mari decizii strategice, iar în 2023 acestea au fost: a) deciziile summitului NATO de la Vilnius privind planurile de apărare regională, din care unul pentru Marea Neagră; b) parteneriatele strategice bilaterale semnate cu Japonia, la Tokyo, și cu Bulgaria, la Sofia; c) relansarea Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie; d) decizia încheierii unui parteneriat strategic cu Ucraina; e) includerea unei strategii americane pentru securitatea Mării Negre în legea bugetului apărării; f) ancorarea Republicii Moldova pe calea aderării la UE prin decizia vizionară și strategică a deschiderii negocierilor de aderare, prin organizarea summitului Comunității Politice Europene la Chișinău, prin crearea unei misiuni de parteneriat a UE în R. Moldova și prin crearea unui regim de sancțiuni împotriva celor care încearcă să destabilizeze această țară; g) obținerea, în premieră, a unui mandat de judecător la Curtea Internațională de Justiție prin înfrângerea, pentru prima dată, a unui contracandidat din Rusia, și obținerea, tot în premieră, a unui mandat de judecător la Curtea Penală Internațională. Acestea sunt decizii care oferă consistență moștenirii politicii externe a României.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului și a evenimentelor care domină această cronologie

Ianuarie: Croația aderă la euro și Schengen. NATO și UE semnează o nouă Declarație Comună. Franța și Germania celebrează 60 de ani de la Tratatul de la Elysee. SUA și Germania iau decizia trimiterii de tancuri în Ucraina

1 ianuarie: La zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Croația a adoptat moneda euro, devenind al 20-lea stat membru al zonei euro, și a aderat la spațiul Schengen, devenind al 27-lea stat membru al zonei de liberă circulație.

1 ianuarie: Suedia preia președinția semestrială a Consiliului UE într-o perioadă de “provocări istorice” pentru Europa, România declarându-se pregătită să lucreze cu președinția suedeză, mai ales în contextul în care avea așteptări de la președinția suedeză a Consiliului UE să avanseze dosarul aderării țării noastre la Schengen, după veto-ul Austriei la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

1 ianuarie: Germania preia conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. Această Forță a fost activată pentru prima dată, în România, după invazia Rusiei în Ucraina.

1 ianuarie: Timișoara devine Capitala Europeană a Culturii pentru anul 2023.

1 ianuarie: România aniversează 16 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria.

4 ianuarie: Comisia Europeană anunță că anul 2023 este unul al unor borne istorice aflate la ceas aniversar prin marcarea a 20 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa, a 25 de ani de la înființarea Băncii Centrale Europene, a 30 de ani de la crearea pieței unice, 30 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, a 65 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatelor de la Roma și a 70 de ani de la deschiderea pieței comune pentru cărbune și oțel.

9 ianuarie: “Asalt asupra democrației”. Occidentul condamnă tentativa de insurecție din Brazilia, unde sute de “bolsonariști” (susținători ai fostului președinte de extremă-dreapta) au pătruns cu forța în Congres, Curtea Supremă și Palatul Prezidențial după preluarea mandatului de președinte de către Lula Inacio da Silva.

© European Union, 2023

10 ianuarie: NATO și Uniunea Europeană au adoptat o nouă Declarație Comună sub semnul celei mai grave amenințări la adresa securității euro-atlantice, și anume războiul Rusiei împotriva Ucrainei, statuând că NATO reprezintă fundația apărării și securității transatlantice și că apărarea europeană este complementară cu NATO. În același spectru, NATO și UE au decis înființarea unui grup operativ comun privind reziliența și infrastructura critică.

12 ianuarie: Regatul Unit și Japonia, țară care asigură președinția G7 în 2023, au semnat un pact de apărare istoric, care permite trimiterea de forțe britanice în Japonia. Marea Britanie, prima țară europeană cu care Tokyo încheie un astfel de acord.

18 ianuarie: România a preluat președinția Comitetului pentru Securitate al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

20 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron și premierul spaniol Pedro Sanchez au semnat Tratatul de la Barcelona privind cooperarea franco-spaniolă, arătând un front unit privind răspunsul european la subvențiile SUA

21 ianuarie: India a depășit China ca fiind cea mai populată țară din lume.

© Bundesregierung/ Kugler

22 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au marcat, la Sorbona, celebrarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée, precum și marcarea a patru ani de la semnarea Tratatului de la Aachen, privind prietenia și cooperarea franco-germană, cei doi liderii descriind țările lor drept “pionierii refondării Europei”. La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Elysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. Prin Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Elysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

25 ianuarie: Într-o decizie coordonată, Germania anunță că va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina, iar Statele Unite vor desfășura tancuri M1 Abrams, hotărâri considerate cheie în contextul apărării Ucrainei și pregătirii contra-ofensivei împotriva Rusiei.

28 ianuarie: Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Februarie: Desantul politic al lui Volodimir Zelenski la Londra, Paris și Bruxelles. Un an de război marcat prin vizita lui Joe Biden la Kiev și un nou discurs epocal susținut la Varșovia

2-3 februarie: Premieră de la debutul războiului rus în Ucraina: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și 15 comisari europeni s-au deplasat la Kiev pentru o reuniune cu Guvernul Ucrainei, iar von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, au participat la un summit UE-Ucraina. Liderii instituțiilor UE îi promit președintelui Volodimir Zelenski sprijin a reconstrui o “Ucraină modernă și prosperă, ferm ancorată pe calea noastră europeană comună”. De asemenea, în declarația comună adoptată se arată că UE sprijină formula de pace a lui Zelenski, susține organizarea unui summit, precum și înființarea unui centru internațional pentru urmărirea penală a crimelor de agresiune.

4 februarie: Între SUA și China izbucnește un scandal diplomatic după ce un balon de spionaj chinez, doborât de forțele aeriene ale SUA, a fost descoperit survolând spațiul aerian al Statelor Unite. Incidentul, considerat “o încălcare inacceptabilă a suveranităţii SUA” din partea Chinei, a determinat anularea vizitei șefului diplomației americane, Antony Blinken, la Beijing.

8 februarie: La 80 ani de ani, după aproape cinci decenii în care a servit interesele politicii externe americane din Senatul american și ca vicepreședinte al SUA, și deci pe cele ale Alianței Transatlantice, o pre-condiție a Europei unite, președintele american Joe Biden face un apel la unitate bipartizană în discursul privind Starea Uniunii. “Ne-am unit pentru a apăra Europa. Câștigarea competiției cu China ar trebui să ne unească. Se formează deja punți între partenerii din Pacific și Atlantic”, a spus el.

© President of Ukraine Official Website

8 februarie: La aproape un an de la războiul declanșat de Rusia și după ce în decembrie 2022 a efectuat prima sa vizită externă în vremuri de conflict, președintele ucrainean Volodimir Zelenski începe un turneu diplomatic fulger în Europa, cu vizite la Londra, Paris și Bruxelles. În capitala britanică, Zelenski a fost primit de regele Charles al III-lea la Palatul Buckingham, a ținut un discurs istoric în Westminster Hall în fața Parlamentului britanic și a adoptat o declarație comună cu premierul Rishi Sunak privind sprijinul britanic pentru apărarea Ucrainei. Deplasarea la Paris, considerată mai degrabă o escală către Bruxelles, a fost concretizată prin faptul că Macron l-a decorat pe Zelenski cu Legiunea de Onoare a Franței, iar Franța și Germania i-au promis liderului ucrainean că vor “însoți Ucraina spre victorie, spre pace și spre Europa”.

9 februarie: Summitul extraordinar al liderilor europeni de la Bruxelles consacrat migrației a luat o turnură surprinzătoare prin participarea, în premieră, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a susținut un discurs în plenul Parlamentului European, supranumit casa democrației europene, a participat la reuniuni în format restrâns cu liderii UE și s-a adresat summitului european în plen, pledând pentru ajutor militar, ajutor financiar și începerea negocierilor de aderare la UE.

© European Union, 2023

10 februarie: La finalul summitului extraordinar de la Bruxelles, liderii UE au cerut Comisiei Europene să finanțeze măsuri pentru controlul granițelor externe împotriva migrației. De asemenea, Comisia a decis în comun cu Bucureștiul și Sofia să demareze proiecte-pilot în România și Bulgaria pentru gestionarea frontierelor după ce Austria respins prin veto intrarea celor două țări în Schengen, deși ambele îndeplinesc criteriile. De asemenea, ca ripostă politică la Legea americană privind reducerea inflației, Liderii europeni au decis că UE își va consolida suveranitatea economică, industrială și tehnologică, cerând norme mai simple pentru ajutoarele de stat și mobilizarea integrală a fondurilor UE.

10 februarie: Președinta Maia Sandu îl numește pe Dorin Recean, consilierul său pentru securitate, drept prim-ministru al Republicii Moldova după demisia Nataliei Gavrilița.

17-19 februarie: Cea de-a 59-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, având pe fundal avertismentul că lumea se află în fața unei diviziuni tot mai mari între “ordini mondiale concurente”, ordinea internațională fiind atacată de revizioniștii autocrați, în timp ce democrațiile liberale ale lumii se trezesc la provocările reprezentate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a riposta. Concret, prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a transformat ciocnirea viziunilor concurente într-o realitate brutală și mortală, iar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile. Invitatul de marcă al Conferinței a fost, indubitabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe scena MSC au mai urcat vicepreședinta SUA Kamala Harris, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, liderii instituțiilor UE, secretarul general al NATO, dar și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Mai mult, Macron și Scholz au cerut “reechilibrarea” ordinii mondiale și un “parteneriat între nordul și sudul global” pentru o “lume multipolară bazată pe reguli, nu pe revizionism”, iar SUA au acuzat Rusia pentru prima dată de “crime împotriva umanității” în Ucraina.

© President of Ukraine Official Website

20 februarie: Președintele american Joe Biden efectuează o vizită surpriză istorică la Kiev pentru a marca un an de la invazia Rusiei împotriva Ucrainei, devenind primul lider al SUA care vizitează o țară aflată în conflict. de la Kiev. “Vladimir Putin a crezut că poate rezista mai mult decât noi, dar s-a înșelat amarnic. Am creat o coaliție din Atlantic în Pacific pentru a ajuta apărarea Ucrainei”, a spus Biden, în prezența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, căruia i-a comunicat un nou sprijin militar pentru a face față agresiunii Rusiei.

21 februarie: NATO, Uniunea Europeană și Ucraina au inaugurat un format trilateral de cooperare la un an de la războiul Rusiei pentru a ajuta Ucraina să dezvolte un sistem de achiziții de arme.

21 februarie: Vladimir Putin anunță că Rusia își suspendă participarea la New START, un tratat de reducere a armelor nucleare cu SUA.

© Joe Biden/ Twitter

21 februarie: Președintele SUA se află la Varșovia, unde susține un nou discurs în curtea Palatului Regal din capitala Poloniei pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina și unde participă la un summit cu președintele Poloniei și cu liderii formatului București 9 (B9), grup creat de președinții Andrzej Duda și Klaus Iohannis și care reunește aliații de pe flancul estic al NATO. Într-un nou discurs epocal și istoric susținut în curtea Palatului Regal din Varșovia, pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina, Biden a afirmat că “autocrații nu înțeleg decât un singur cuvânt – NU. Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia”, a anunțat că va găzdui la Washington, în 2024, summitul de 75 de ani de la înființarea NATO, subliniind că “Rusia știe că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor – un jurământ sacru” și a elogiat hotărârea Republicii Moldova de a trăi în libertate și de a adera la UE. Un discurs similar fusese susținut de Biden, tot la Varșovia, în martie 2022, în ambele situații liderul de la Casa Albă insistând asupra tezei sale că lumea se află într-un “punct de cotitură” prin bătălia dintre democrații și autocrații.

22 februarie: Rusia este cea mai importantă si directă amenințare pentru securitatea euro-atlantică, iar aliații din NATO sunt angajați să crească nivelul prezenței militare aliate în țările de pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, au stabilit, la Varșovia, liderii celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului extraordinar al formatului “București 9”, la care au participat președintele american Joe Biden și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În documentul adoptat în prezența lui Biden și Stoltenberg în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei împotriva Ucraina, președinții Andrzej Duda și Klaus Iohannis, co-gazde ale summitului, și ceilalți lideri din regiune condamnă “în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei”, sprijină ferm “aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei”, și se declară pregătiți să sprijine partenerii precum Republica Moldova.

© Administrația Prezidențială

23 februarie: La o zi după summitul B9 de la Varșovia, președintele Klaus Iohannis și președinta Republicii Moldova Maia Sandu se întâlnesc la București pentru a reconfirma sprijinul României pentru țara vecină în contextul informațiilor apărute că Rusia ar fi pregătit orchestrarea unei lovituri de stat la Chișinău.

24 februarie: Ucraina și aliații săi din Europa, Statele Unite și NATO comemorează un an de la declanșarea războiului de către Rusia prin diferite acțiuni precum discursuri, anunțuri de sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin militar suplimentar pentru Kiev. Astfel, UE adoptă cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, Statele Unite anunță un  nou val de sancțiuni care vizează peste 200 de persoane și entități din Rusia și din afara țării, care au ajutat Moscova să ducă războiul din Ucraina, iar premierul Poloniei a venit la Kiev cu primul lot de tancuri Leopard. În paralel, NATO și UE au receptat cu rezervat propunerea Chinei de pace în Ucraina, considerând-o o serie principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

27 februarie: Este semnat Acordul de la Windsor prin Marea Britanie și UE au ajuns la o nouă înțelegere privind protocolul nord-irlandez post-Brexit, deschizând un nou capitol în relațiile lor.

Martie: Japonia și România semnează un Parteneriat Strategic. Xi Jinping, reales președinte al Chinei. Mandat internațional de arestare pe numele lui Putin. Prima vizită externă a monarhului britanic Charles al III-lea. UE definește relațiile sale cu China

© Administrația Prezidențială

7 martie: La Tokyo, premierul japonez Fumio Kishida și președintele român Klaus Iohannis au semnat Declarația Comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, fiind al doilea astfel de parteneriat pe care România îl încheie cu o țară asiatică, într-un moment în care Japonia asigură președinția grupului G7 al celor mai dezvoltate economii democratice și la capătul a cinci ani de negocieri. Cele două țări au stabilit că Japonia și România vor coopera pentru a acorda asistență Ucrainei și R. Moldova deoarece securitatea Europei şi din Indo-Pacific nu trebuie discutate separat. După vizita în Japonia, președintele României a efectuat o vizită și în Singapore.

10 martie: Xi Jinping a fost ales în unanimitate pentru un al treilea mandat de președinte al Chinei.

10 martie: Iran și Arabia Saudită convin să reia relațiile diplomatice care au fost oprite în 2016, negocierile fiind mediate de Republica Populară Chineză.

10 martie: Întruniți la Casa Albă, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în care au agreat să demareze tratativele privind un acord transatlantic pentru materiile prime, să lanseze un dialog privind stimulentele pentru energie curată, să lucreze împreună pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei și să consolideze securitatea economică și securitatea națională.

14 martie: Alianța AUKUS. De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală.

14 martie: Două avioane de luptă rusești Su-27 au doborât o drona americană MQ-9 Reaper, în Marea Neagră, aruncând cu combustibil asupra acesteia. Drept urmare,  tensiunile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia au crescut. Într-un semnal de transparență, Pentagonul a desecretizat înregistrarea video a interceptării MQ-9 Reaper de către un avion militar rus, care a provocat prăbușirea dronei în Marea Neagră.

15 martie: Președinții Klaus Iohannis și Rumen Radev au semnat, la Sofia, Declarația de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Bulgaria.

16 martie: Vot final în Parlamentul de la Chişinău. Limba română va înlocui așa zisa ”limbă moldovenească” în toate legile din Republica Moldova.

17 martie: Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război. Decizia a fost salutată de UE și de România, care a amintit se numără printre statele care au sesizat CPI pentru crime de război în Ucraina.

20 martie: 18 state membre ale Uniunii Europene, între care și România, au convenit participarea la un program de achiziții comune pentru furniza muniție Ucrainei.

© The Royal Family/ Twitter

23 martie: Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral de consultări.

23-24 martie: Are loc, la Bruxelles, Consiliul European de primăvară, cu liderii europeni ajungând la un acord prin care UE va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune. De asemenea, la propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

29 martie: Monarhul britanic Charles al III-lea efectuează prima sa vizită în străinătate de la ascensiunea la tron, fiind primit cu onoruri militare la Poarta Brandenburg din Berlin și adresându-se Parlamentului german. El a devenit primul șef de stat primit cu onoruri militare la Poarta Brandenburg.

30 martie: Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen susține un discurs privind relațiilor dintre Uniunea Europeană și China, în ajunul unei vizite la Beijing, stabilind teza de “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China” ca principiu de ghidare a acestor relații.

Aprilie: Finlanda aderă la NATO. Româna găzduiește prima conferință consacrată securității Mării Negre

4 aprilie: Moment istoric la Bruxelles, unde Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO în aceeași zi în care Alianța împlinește 74 de ani de la înființare, dublând granița comună a NATO cu Rusia.

© NATO/ Flickr

8 aprilie: Președinții Franței și Chinei, Emmanuel Macron și Xi Jinping, adoptă, la Beijing, o declarație comună care nu menționează Rusia, nu condamnă explicit războiul și pledează pentru “restabilirea păcii”. Vizita liderului francez în China este urmată de o rumoare transatlantică ca urmare a faptului că Macron a declarat că UE trebuie să lupte pentru ”autonomie strategică” și să nu urmeze SUA sau China în chestiunea Taiwanului.

13 aprilie: Bucureștiul, capitala regiunii Mării Negre. România găzduiește prima Conferință privind securitatea Mării Negre și trilaterala cu Ucraina și R. Moldova la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, încheiate cu o declarație comună care stabilește că România, Republica Moldova și Ucraina sunt conectate de istorie, geografie și de viziunea comună pentru un viitor pașnic și prosper.

17 aprilie: Pe urmele lui Konrad Adenauer și Helmut Kohl. Angela Merkel, fost cancelar timp de 16 ani, a fost decorată cu Marea Cruce a Ordinului de Merit, cea mai mare distincție a Germaniei, pentru că a ținut Europa unită.

18-26 aprilie: Președintele Klaus Iohannis efectuează un turneu prezidențial în America de Sud, care cuprinde vizite în Brazilia, Argentina și Chile cu scopul de a relansa dialogul la nivel înalt cu America Latină.

24 aprilie: Uniunea Europeană a înființat, la propunerea României, misiunea civilă pentru securitatea R. Moldova, care a fost lansată oficial cu ocazia summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău.

Mai: Încoronarea Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. Summitul G7 de la Hiroshima. “Moldova Europeană”

6 mai: Regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și regina Camilla au fost încoronați la Westminster Abbey, marcând începutul simbolic al unei noi ere regale în Marea Britanie. Într-un ritual fastuos și arhaic organizat la Westminster Abbey, care nu a mai fost văzut în Marea Britanie din 1953 de la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, regele a fost uns cu ulei sfânt și a depus jurământul regilor, înainte ca arhiepiscopul de Canterbury să-i pună pe cap coroana Sfântului Eduard, sub un strigăt de “Dumnezeu să-l salveze pe rege!”. Charles al III-lea a fost proclamat rege al Marii Britanii pe 10 septembrie 2022, la două zile de la decesul reginei Elisabeta a II-a, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică. La ceremonia de încoronare au fost prezenți reprezentanți din cel puțin 158 de țări, Printre acești reprezentanți s-au numărat 16 monarhi, 70 de șefi de stat și 10 prim-miniștri. Mulți dintre acești invitați au participat, de asemenea, la recepția de încoronare din 5 mai și la concertul de încoronare din 7 mai.

© The Royal Family/ Facebook

9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 73 de ani de la începuturile integrării europene, iar cele mai marcante momente ale zilei sunt discursul cancelarului german Olaf Scholz din plenul Parlamentului European de la Strasbourg și vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Kiev.

15 mai: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este laureat, la Aachen, al prestigiosului premiu Carol Cel Mare.

19-21 mai: Are loc summitul G7 din Japonia, organizat în mod simbolic la Hiroshima. Astfel, liderii G7 au vizitat pentru prima dată împreună Memorialul Păcii de la Hiroshima, orașul devastat de primul atac nuclear din istorie, cu Joe Biden călcând pe urmele lui Barack Obama. La summitul lor, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și UE au stabilit că vor impune noi sancțiuni pentru a slăbi “mașinăria de război” a Rusiei, au asigurat Ucraina de sprijin militar și financiar în 2023 și 2024, au cerut Chinei să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta războiul din Ucraina și au afirmat că se opun utilizării forței în Taiwan și Asia Pacific. Invitatul special al reuniunii a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski. La summitul G7, SUA au anunțat că pregătesc terenul pentru un sprijin de până la 4 miliarde de dolari în construirea reactorului modular nuclear din România pentru a consolida securitatea energetică europeană.

© G7 Japan/ Twitter

21 mai: La Chișinău, cu zece zile înainte de summitul Comunității Politice, peste 75.000 de cetățeni prezenți la Adunarea Naţională “Moldova Europeană” au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție.

23 mai: “Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația Uniunii Europene.

© European Union, 2023 – Source: EP

25 mai: Rusia și Belarus semnează la Minsk un acord care permite amplasarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus.

30 mai: În ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, Uniunea Europeană sancționează șapte persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.

31 mai: Președintele francez Emmanuel Macron a utilizat, la Bratislava, prilejul unui discurs susținut la Forumul Globsec, pentru a retracta afirmațiile sale din 2019 privind “moartea cerebrală” a NATO, distanțându-se totodată și de celebrele cuvinte de acum 20 de ani ale predecesorului său Jacques Chirac la adresa aliaților din Europa Centrală și de Est, care avea să critice pe un ton foarte dur poziţia unor ţări estice – printre care şi România – în contextul sprijinirii SUA în războiul din Irak, operațiune căreia Germania și Franța s-au opus. “Nu am ascultat suficient de mult vocile voastre. În trecut, unii oameni v-au spus că ați ratat ocazia de a tace din gură, noi am ratat ocazia de a vă asculta”, a declarat acum Emmanuel Macron.

31 mai: În ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, UE și Republica Moldova semnează un acord pentru reducerea tarifelor de roaming, iar șeful diplomației UE inaugurează Misiunea de Parteneriat UE – Republica Moldova.

Iunie: Al doilea summit din istoria Comunității Politice Europene, în Republica Moldova. Regele Charles al III-lea, în România. Germania prezintă prima sa strategie de securitate națională.

1 iunie: Are loc summitul Comunității Politice Europene, găzduit de Republica Moldova. Este cel mai mare eveniment internațional din istoria R. Moldova, unde Europa se reunește la 20 km de granița cu Ucraina pentru “a dovedi unitatea crescândă pe continent”. Președinta țării, Maia Sandu, i-a întâmpinat pe liderii europeni la Castel Mimi din Bulboaca cu “îndemnul inițierii negocierilor de aderare la UE cât mai curând posibil”. În marja summitului la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev a adoptat alături de președintele Klaus Iohannis o declarație comună de susținere a parcursului european și euro-atlantic al Ucrainei și prin care cei doi lideri au stabilit că România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO. Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare. De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.

© Administrația Prezidențială

2 iunie: Regele Charles al III-lea al Marii Britanii efectuează în România a doua sa vizită în străinătate de la urcarea pe tron, dar prima după încoronare. Deși cu caracter privat, vizita cuprinde și un moment public și anume o ceremonie oficială de primire la Palatul Cotroceni și o recepție organizate de președintele Klaus Iohannis în onoarea monarhului britanic, un prieten al României.

6 iunie: Liderii aliaților de pe flancul estic al NATO, reuniți sub formatul “București 9”, au adoptat, la Bratislava, o declarație prin care au cerut ca deciziile summitului NATO de la Vilnius să întărească apărarea pe flancul estic și să lanseze o direcție politică pentru aderarea Ucrainei la NATO când condițiile o vor permite.

12 iunie: În urma unui acord de rotație la guvernare încheiat în 2021 și amânat din cauza unei greve generale în educație, premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, își depune mandatul, fiind înlocuit în funcție de Marcel Ciolacu, președintele PSD.

12 iunie: A murit, Silvio Berlusconi, controversatul magnat italian și cel mai longeviv prim-ministru al Italiei postbelice.

14 iunie: “Zeitenwende”. Cancelarul Olaf Scholz a prezentat prima strategie de securitate națională a Germaniei. Berlinul își asumă oficial ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

23-24 iunie: Invazia rusă în Ucraina: Grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin, începe un conflict armat cu armata rusă, cucerind orașul Rostov pe Don și părți din regiunea Voronej, înainte de a se retrage a doua zi, după un acord de pace negociat de președintele belarus Alexander Lukașenko și o înăbușire a unei pretinse lovituri de stat asupra căreia planează multiple controverse. Două luni mai târziu, pe 23 august, un avion în care se afla Evgheni Prigojin s-a prăbușit în Rusia, sporind suspiciunile cu privire la contextul în care sunt înlăturați opozanții lui Putin.

29-30 iunie: Are loc Consiliul European de vară de la Bruxelles în cadrul căruia liderii europeni au reconfirmat abordarea multifațetată a UE față de China, percepută ca “partener, concurent și rival sistemic” și au reiterat angajamentul “deplin și fără echivoc față de perspectiva de aderare a Balcanilor de Vest la UE și sprijinul pentru accelerarea procesului bazat pe merit”. De asemenea, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Iulie: Summitul NATO de la Vilnius, angajamente de securitate pentru Ucraina, România anunță că va găzdui un hub F-16 pentru piloții ucrainieni

1 iulie: Spania preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, premierul Pedro Sanchez marcând acest moment printr-o vizită la Kiev de unde a transmis că tema aderării Ucrainei la UE va fi în centrul președinției spaniole a Consiliului UE. Cele patru priorități ale președinției spaniole a Consiliului UE sunt promovarea reindustrializării Europei, trecerea la tranziția ecologică, consolidarea pilonului social și întărirea unității europene.

4 iulie: Iranul se alătură Organizației de Cooperare de la Shanghai devenind al 9-lea stat membru al organizației. OCS este o organizație din care fac parte Rusia, China, patru foste republici sovietice din Asia Centrală – Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kârgâzstan -, India și Pakistan. Obiectivul acestei structuri este amplificarea cooperării diplomatice, militare și economice dintre statele membre.

6 iulie: România va fi gazda unui hub regional de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16, facilitatea urmând a fi deschisă și piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina, a anunțat Consiliul Suprem de Apărare a Țării înainte de summitul NATO de la Vilnius din 11-12 iulie.

8 iulie: În Țările de Jos coaliția de guvernare se prăbușește iar premierul Mark Rutte își anunță viitoarea demisie după alegerile generale olandeze programate pentru toamna lui 2023.

9 iulie: Noua Zeelandă semnează un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană cu scopul de a extinde comerțul bilateral.

© NATO/ Flickr

11-12 iulie: Are loc summitul de la NATO la “fortăreața” Vilnius, la 32 de kilometri de granița cu Belarus, stat aliat al Rusiei. Reuniți în capitala Lituaniei, la Vilnius, pe flancul estic, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO, în frunte cu Joe Biden, Emmanuel Macron, Recep Tayyip Erdogan sau Klaus Iohannis, au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților. Pentru a-și satisface nevoile de apărare, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor, având în vedere că națiunile aliate “se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”. La summitul din Lituania, primul în formula de 31 de state membre după aderarea Finlandei, Alianța a reafirmat că așteaptă aderarea Suediei, odată cu acordul mediat de secretarul general al NATO între președintele Turciei și premierul Suediei. Reafirmând că Rusia este principala amenințare la adresa securității euro-atlantice, declarația finală a summitului cuprinde nu mai puțin de 45 de mențiuni cu privire la Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO luând decizia că vor invita Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică atunci când “aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”. De asemenea, aliații au aprobat cele trei elemente coordonatoare propuse de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și anume un program multianual de asistență pentru Ucraina, care va permite tranziția de la standardele, instruirea și doctrinele din epoca sovietică la cele ale NATO și reconstrucția sistemului de securitate și apărare a țării, un nou Consiliu NATO-Ucraina, un forum pentru consultări și luarea deciziilor în situații de criză în care aliații și Kievul se vor întâlni de la egal la egal, și angajamentul față de viitorul euro-atlantic al Ucrainei. Declarația de la Vilnius tratează încă din primele sale paragrafe provocările pe care o China “coercitivă” le reprezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice și alocă mesaje de sprijin politic în premieră pentru Republica Moldova, îndeosebi privind integrarea europeană a țării și dreptul acesteia de a-și decide propriul curs de politică externă. La summit a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar Republica Moldova a fost reprezentată în premieră la nivel de ministru de externe, iar președintele american Joe Biden a susținut la Vilnius al treilea discurs major pe flancul estic NATO precizând că “SUA nu pot prospera fără o Europă sigură. NATO nu se va clătina în fața Rusiei”.

© The White House/ Flickr

12 iulie: În marja summitului NATO de la Vilnius, liderii G7, în frunte cu SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, au semnat o declarație comună prin care au oferit “angajamente de securitate” Ucrainei în drumul către aderarea la NATO.

17-18 iulie: Are loc, la Bruxelles, summitul UE – CELAC, primul după o perioadă de opt ani între liderii europeni și liderii statelor caraibiene și latino-americane cu scopul relansării relațiilor între cele două continente în materie de cooperare energetică, digitală și în privința materiilor prime.

August: “Spiritul de la Camp David” între SUA, Coreea de Sud și Japonia. Danemarca și Olanda anunță că vor livra avioane F-16 pentru Ucraina

© President of Ukraine Official Website

19 august:Spiritul de la Camp David”. Președinții Joe Biden și Yoon Suk Yeol și premierul Fumio Kishida convin asupra parteneriatului trilateral SUA – Coreea de Sud – Japonia, care se opune “comportamentului agresiv” al Beijingului în Asia-Pacific.

21 august: Danemarca și Olanda anunță că vor livra Ucrainei 61 de avioane de luptă F-16, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski salutând decizia “istorică” și “cel mai important acord” din timpul războiului cu Rusia.

24 august: Argentina, Egipt, Iran, Etiopia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost invitate să se alăture grupului BRICS format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.

28 august: Într-o serie de discursuri concomitente menite să pregătesc terenul pentru discuțiile strategice între liderii UE privind extinderea Uniunii, președintele francez Emmanuel Macron relansează ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, precizând că “avem nevoie de îndrăzneală”, deoarece “cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm”, iar președintele Consiliului European Charles Michel cere UE să dea dovadă de ”curaj politic” și să se reformeze pentru a primi ”viitoarele țări membre” până în 2030.

Septembrie: Summitul celor Trei Mări, pentru a doua oară la București. Summit G20 în India. Parteneriat Strategic SUA – Vietnam. Discursul privind Starea Uniunii Europene. Zelenski și liderii lumii, la Adunarea Generală a ONU. Revigorarea “Antantei cordiale franco-britanice”

© Administrația Prezidențială

6-7 septembrie: Are loc, la București, summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei. Extinderea, în premieră, a Inițiativei celor Trei Mări prin includerea Greciei ca stat participant și prin acordarea statului de țară participantă asociată Republicii Moldova și Ucrainei, crearea unui nou Fond de Investiții, înființarea unui fond de inovare al Inițiativei, actualizarea listei proiectelor prioritare strategice și includerea subiectului securității cibernetice pe agenda celor Trei Mări, reprezintă principalele decizii asumate miercuri de liderii statelor Inițiativei celor Trei Mări în Declarația Comună de la București adoptată la finalul celui de-al optulea summit I3M, respectiv a celui de-al doilea găzduit de România și de președintele Klaus Iohannis, o altă premieră la nivelul Inițiativei. La reuniune au participat pentru prima dată cinci țări G7, precum JaponiaRegatul Unit și Franța, alături de partenerii strategici ai I3M – SUA, Germania și Comisia Europeană. Statele Unite au fost reprezentate de John Kerry, emisarul special pentru climă al președintelui Biden, iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu.

9-10 septembrie: Are loc, la New Delhi, summitul G20, organizat de președinția indiană. În declarația adoptată, liderii denunță “utilizarea forței” pentru obținerea de câștiguri teritoriale în Ucraina, dar nu condamnă agresiunea Rusiei, care a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov, având în vedere mandatul internațional de arestare emis pe numele președintelui Putin. La summitul G20, SUA și UE au stabilit că vor moderniza un coridor trans-african crucial pentru infrastructura critică din Africa Subsahariană, acord considerat un semnal al unirii eforturilor în contracararea influenței Chinei. De asemenea, SUA, UE, India, Arabia Saudită și Emiratele Araba Unite au lansat “coridorul economic India – Orientul Mijlociu – Europa” prin care cele trei regiuni vor fi conectate feroviar și prin cabluri electrice și de date. Nu în ultimul rând, Uniunea Africană a aderat la G20 în cadrul summitului din India.

11 septembrie: Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi liderul vietnamez Nguyen Phu Trong au semnat, la Hanoi, un acord care ridică relaţia dintre cele două ţări la nivel de parteneriat strategic, ceea ce reprezintă un nou pas înainte în planul SUA de a contracara influenţa Chinei.

© European Union 2023 – Source : EP

13 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene din iunie 2024. Cu 300 de zile înainte de alegerile europene, Ursula von der Leyen a afirmat că Europa trebuie să răspundă din nou “la chemarea istoriei”, proclamând “nașterea Europei geopolitice” și anunțând o anchetă anti-subvenție privind China. De asemenea, ea a anunțat că procedura rapoartelor privind statul de drept va fi extinsă la statele candidate pentru a fi “pe picior de egalitate” cu statele membre și a propus un “dialog strategic privind viitorul agriculturii UE”. Ea a pledat și pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen și a enunțat că viitorul Ucrainei, Republicii Moldova și Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană.

14 septembrie: Banca Centrală Europeană majorează ratele dobânzilor din zona euro până la nivelul maxim istoric de 4%, pe fondul presiunilor inflaționiste continue de pe întregul continent.

18-22 septembrie: Liderii occidentali fac din nou un front unit în cadrul lucrărilor Adunării Generale a ONU, reunită la New York pentru cea de 78-a sesiune, pentru a condamna războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a solicita lumii întregi să se ralieze în condamnarea Moscovei în timp ce Ucraina luptă pentru recuperarea teritoriilor pierdute. De la tribuna ONU, Joe Biden și Volodimir Zelenski au cerut unitate globală împotriva agresorului numit “Rusia”, iar Olaf Scholz a avertizat că “soluțiile false” vor duce la o pace dictatorială. România a fost reprezentată pentru a 7-a oară de președintele Klaus Iohannis. Cu acest prilej, el a enunțat trei condiții pentru pace, și anume garantarea și restaurarea independenței și integrității Ucrainei, integrarea R. Moldova și Ucrainei în UE și pedepsirea agresorului numit Rusia. În egală măsură, la New York, a avut loc loc o întâlnire cvadrilaterală între Klaus Iohannis, Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și vicepremierul Bulgariei, Mariya, Gabriel, prin care s-a decis crearea unui sistem de autorizare pentru exporturile cerealelor ucrainene care să nu afecteze fermierii din România.

© The Royal Family

21 septembrie: Președintele francez Emmanuel Macron și regele britanic Charles al III-lea au revigorat, la Versailles, “Antanta cordială franco-britanică”. “În ciuda Brexit, vom continua să scriem împreună o parte din istoria Europei”, au transmis cei doi cu ocazia vizitei de stat a monarhului britanic în Franța, amânată câteva luni din cauza problemelor politice interne din Hexagon. De altfel, Macron a absentat de la Adunarea Generală a ONU, primindu-i ca oaspeți în Franța, în aceeași săptămână, pe regele Charles al III-lea și pe Papa Francisc.

26 septembrie: Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE.

Octombrie: Liderii UE dau startul discuțiilor strategice privind extinderea Uniunii Europene. Începe războiul Israel – Hamas. Zelenski, prima vizită la București

5-6 octombrie: “Summit-urile gemene” de la Granada. Comunitatea Politică Europeană și liderii UE se reunesc în Spania pentru a pune bazele viitorului Europei. Prin Declarația de la Granada convenită la summitul informal al Consiliului European, liderii celor 27 de state membre ale UE au statuat că “extinderea UE este o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.

© European Union, 2023

7 octombrie: Război Israel-Hamas: Gruparea islamistă, Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a masacrat civili israelieni în orașele de la frontieră și la un festival muzical. Cabinetul de securitate al Israelului a declarat oficial stare de război, premierul Netanyahu afirmând că acest atac al Hamas asupra Israelului reprezintă “momentul 11 septembrie 2001” pentru țara sa și “cea mai mortală zi pentru evrei de la Holocaust încoace”. Țara a fost vizitată în perioada următoare de majoritatea liderilor occidentali, în frunte cu președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și liderii instituțiilor UE. Biden, primul președinte american care s-a deplasat în Israel pe timp de război, a reafirmat că sprijinul SUA pentru Israel este “gravat în marmură şi de neclintit”, în vreme ce secretarul de stat Antony Blinken a avut un maraton de convorbiri telefonice și întâlniri la fața locului cu omologii din regiune și cei aliați.

10 octombrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la București pentru prima sa vizită în România în calitate de președinte, care coincide implicit și cu prima vizită în țara noastră de când Rusia a declanșat invazia sa militară împotriva Ucrainei și cu prima deplasare în străinătate de la izbucnirea războiului Israel – Hamas, liderul de la Kiev pășind pe sol românesc cu mesajul că “România este un prieten care ne-a venit în ajutor în cea mai neagră zi a noastră și al cărui sprijin devine tot mai puternic cu timpul”. Cu această ocazie, președinții Iohannis și Zelenski au semnat declarația politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale România-Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic. Totodată, Iohannis și Zelenski au hotărât că România și Ucraina vor rezolva fără întârziere distincția artificială dintre limba română și “moldovenească”, au discutat despre lansarea în curând a “coridorului de cereale” din Ucraina în România via R. Moldova și au agreat că piloții ucraineni vor fi incluși în primul val de pregătire în cadrul centrului de instruire F-16 din România.

© President of Ukraine Official Website

15 octombrie: Au loc alegeri parlamentare în Polonia. După un record istoric al prezenței la vot, conservatorii aflați la putere din 2015 pierd majoritatea și guvernarea în fața coaliției lui Donald Tusk, ex-premier și fost președinte al Consiliului European.

17 octombrie: În timp ce liderii marilor democrații occidentale – SUA, Franța și Germania – se pregătesc să aterizeze în Israel și în Orientul Mijlociu pentru a identifica o soluție la războiul izbucnit între Israel și gruparea politică și teroristă Hamas, premierul maghiar Viktor Orban se află într-o vizită în China, care coincide și cu vizita președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, guvernul de la Budapesta difuzând imagini de la întrevederile bilaterale ale controversatului lider ungar cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin.

18 octombrie: Are loc prima ședință comună a guvernelor României și Ucrainei, încheiată semnarea a șapte documente bilaterale de cooperare. În context, Comisia Europeană salută semnarea unui memorandum România – Ucraina privind culoarele de solidaritate și “rolul esențial și constructiv” al Bucureștiului în funcționarea acestora. De asemenea, Ucraina a recunoscut limba română drept limbă a minorității române și inexistența “limbii moldovenești”.

21 octombrie: Are loc, la Washington, summitul dintre președintele Statelor Unite și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, încheiat cu adoptarea unei declarații comune. În fața provocărilor fără precedent, UE și SUA se angajează să coopereze pentru ”o lume mai sigură și mai stabilă”, consolidându-și în același timp relațiile economice.

23 octombrie: Într-o rară ieșire publică comună, liderii serviciilor de informații “Five Eyes” (SUA, Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă) califică China drept “amenințarea definitorie a acestei epoci” și Rusia o “amenințare permanentă”.

26-27 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă de la Bruxelles. După ore de negocieri, liderii UE au convenit asupra unei poziții comune în războiul Israel-Hamas, cerând “coridoare și pauze umanitare” și sprijinind “organizarea în curând a unei conferințe de pace”. De asemenea, aceștia amânat pentru summitul din decembrie 2023 o decizie privind revizuirea bugetului UE, deoarece Ungaria și Slovacia se opun fondului de 50 miliarde de euro pentru Ucraina. Totodată, liderii UE au aprobat planurile pentru folosirea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei la reconstrucția Ucrainei și calea către angajamentele de securitate pentru Ucraina.

Noiembrie: Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și R. Moldova. Primul român ales judecător la CIJ. Întâlnire de gradul zero la San Francisco între Joe Biden și Xi Jinping. Decesul lui Henry Kissinger

© United Nations

1 noiembrie: Primul summit privind siguranța inteligenței artificiale are loc în Regatul Unit, 28 de țări semnând un “acord în premieră mondială” privind modul de gestionare a celor mai riscante forme de inteligență artificială.

8 noiembrie:Extinderea UE este chemarea istoriei”. Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, Moldova și Bosnia și acordarea statutului de candidat Georgiei, o poziție considerată istorică de către președinții Ucrainei și Republicii Moldova, Volodimir Zelenski și Maia Sandu. De asemenea, Comisia Europeană prezintă un nou Plan de creștere pentru Balcanii de Vest format din granturi și împrumuturi în valoare de 6 miliarde de euro, cu plata fondurilor condiționată de îndeplinirea reformelor.

9 noiembrie: Fostul ministru de externe și consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a fost ales, la New York, judecător al Curții Internaționale de Justiție, devenind primul român în această poziție după ce a învins un contracandidat din Rusia, fiind pentru prima dată în istoria CIJ când un judecător din Rusia nu va face parte din componența acesteia.

14-17 noiembrie: Președintele american Joe Biden găzduiește summitul APEC de la San Francisco, la care participă președintele chinez Xi Jinping, marcând prima dată din 2017 când Xi pășește pe teritoriul Statelor Unite. La încheierea summitului bilateral, Biden și Xi au decis să reia comunicarea militară și să deschidă o linie telefonică prezidențială directă, precizând că SUA și China sunt în competiție, dar trebuie să evite un nou Război Rece.

© The White House

14-23 noiembrie: Are loc turneul prezidențial al lui Klaus Iohannis în Africa – cu vizite de stat în Kenya, Tanzania și Cabo Verde și o vizită oficială în Senegal – fiind primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani și având rolul de a transmite un semnal ferm de voință politică în direcția reangajării România cu Africa, atât în relația directă, bilaterală cu statele africane, cât și ca parte a efortului comun de la nivel european, în contextul mai larg al nevoii de revigorare a relaţiilor Uniunea Europeană – Africa în spiritul unui nou parteneriat.

22 noiembrie: Partidul de extremă-dreapta PVV din Olanda, condusă de Geert Wilders, obține cele mai multe mandate la alegerile generale din Țările Jos, declanșând o perioadă de negocieri complicate pentru ca forțele centriste, moderate și pro-europene să poată forma o majoritate, în vreme ce presa a titrat că rezultatele reprezintă “cel mai mare coșmar al UE”.

30 noiembrie: A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani. Cu apelativul “gigant al istoriei”, “Un Franța, Germania, UE, Rusia, China, Japonia și Ucraina l-au omagiat pe Henry Kissinger.

Decembrie: Fum alb la Bruxelles prin decizia deschiderii negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina. Ungaria blochează revizuirea bugetului UE și ajutorul pentru Ucraina. Acord pe migrație între instituțiile UE. Dezgheț timid privind aderarea Suediei la NATO. Consiliul UE decide intrarea graduală a României și a Bulgariei în spațiul Schengen, cu frontierele maritime și navale.

1-12 decembrie: În cadrul summitului COP28 privind clima de la Dubai, s-a ajuns la un consens pentru ca țările să “renunțe” la combustibilii fosili, primul acord de acest fel din istoria de 30 de ani a conferinței.

5 decembrie: O nouă victorie pentru România la ONU. Iulia Motoc a fost aleasă judecătoare a Curții Penale Internaționale, devenind primul magistrat român care obține o astfel de poziție.

7 decembrie: Senatul american, divizat între republicani și democrați, nu a reușit să ajungă la un acord privind sprijin financiar și militar pentru Ucraina, deși într-un avertisment rar de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, președintele american a precizat că dacă SUA renunță să sprijine Ucraina, iar Vladimir Putin va ataca un aliat NATO, atunci “vom avea trupe americane luptând cu trupe rusești”.

© Donald Tusk/ Facebook

7 decembrie: Reuniți pentru un summit la Beijing, liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate, cu liderii instituțiilor UE pledând pentru o “relație stabilă”, iar președintele chinez pentru “încredere politică”.

7 decembrie: Înainte de a prelua președinția G7, Italia anunță China că părăsește Inițiativa Noului Drum al Mătăsii după ce devenise prima și singura țară occidentală care se alăturase proiectului.

11 decembrie: Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare.

14 decembrie: Congresul SUA a adoptat proiectul de lege privind strategia americană de securitate la Marea Neagră ca parte a legii bugetului apărării, marcând un moment important în istoria complicată a regiunii.

14 decembrie: Răsturnare de situație și fum alb la Bruxelles. Consiliul European, reunit într-un summit crucial la Bruxelles, a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”, în pofida anunțului inițial al premierului maghiar Viktor Orban că se va opune acestui pas. Decizia, luată în unanimitate, a fost adoptată prin abținerea la vot din partea Ungariei, Orban părăsind sala summitului. Ungaria își menținuse inflexibilitatea, deși Comisia Europeană a deblocat miercuri 10,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate Ungariei, într-o decizie pentru care președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost acuzată că plătește “cea mai mare mită din istoria UE” lui Viktor Orban. În ceea ce privește Bucureștiul, președintele Klaus Iohannis a punctat că România și-a îndeplinit obiectivul strategic al deciziei vizionare de lansare a negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina.

© Administrația Prezidențială

15 decembrie: La summitul de iarnă al Consiliului European, Viktor Orban a respins fondul de 50 de miliarde de euro al UE pentru sprijinirea Ucrainei, blocând negocierile pentru revizuirea bugetului Uniunii Europene. Astfel, liderii europeni au stabilit că se vor reuni într-un summit extraordinar pentru bugetul UE pe 1 februarie, după ce Ungaria lui Orban a blocat pachetul financiar pentru Ucraina.

15 decembrie: Viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”: Liderii europeni au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”

20 decembrie:O zi care va rămâne în istoria UE”. Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind Pactul pentru migrație și azil, înțelegere-cheie pentru extinderea Schengen cu România și Bulgaria.

26 decembrie: Comisia pentru pentru afaceri externe a Parlamentului Turciei votează pentru aderarea Suediei la NATO, dar pentru a fi completă, ratificarea aderării trebuie aprobată în plenul Parlamentului. De asemenea, pentru ca Suedia să devină al 32-lea stat membru NATO, Stockholm-ul trebuie să primească și aprobarea Parlamentului de la Budapesta, Ungaria și Turcia fiind ultimele țări care nu au aprobat această extindere.

27 decembrie: A murit Wolfgang Schäuble, un veteran al politicii germane și europene, ministru de finanțe al Germaniei în timpul crizei zonei euro și un aliat consacrat al lui Helmut Kohl și Angelei Merkel. Wolfgang Schäuble a fost ales membru al Parlamentului Germaniei în anul 1972, la vârsta de 30 de ani, și a rămas parlamentar timp de 51 de ani. În anii ‘80 a fost șef al Cancelariei în timpul lui Helmut Kohl și a jucat un rol major în pregătirea reunificării Germaniei. De asemenea, a fost negociatorul șef al Tratatului de Reunificare a Germaniei, pe care l-a negociat într-un timp record de 6 săptămâni.

© European Union, 2020/ Source: EC – Audiovisual Service

27 decembrie: A murit Jacques Delors. Ca preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, el a jucat un rol important în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune şi constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro. Totodată, în timpul ultimului său mandat la șefia Comisiei Europene a fost negociat și semnat și a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, considerat actul de naștere al Uniunii Europene.

27 decembrie: Ministerul Afacerilor Interne de la București anunță un acord politic cu ministerele omoloage din Bulgaria și Austria cu privire la intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen cu frontierele navale și aeriene în martie 2024 și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. Un anunț similar a fost făcut și de guvernul de la Sofia. Negocierile se află în continuă evoluție, Austria transmițând Bulgariei și României că ridicarea controalelor la frontierele maritime și aeriene nu constituie o apartenență deplină la spațiul Schengen.

30 decembrie: Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, decizia fiind salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU Ambasadorul Spaniei la București: Aderarea României la Schengen trebuie să ajungă din nou pe agenda Consiliului. Vă puteți baza că vom munci din greu pentru a avea succes

Published

on

Subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen trebuie să ajungă din nou pe agenda Consiliului Justiției și Afaceri Interne, deoarece zona de liberă circulație ar funcționa mai bune dacă cele două țări ar face parte din aceasta, a declarat ambasadorul Spaniei la București, José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia preluării de către Spania a președinției Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni.

“Spania sprijină pe deplin aderarea României la Schengen. La Consiliul din decembrie (n.r. – când aderarea României la Schengen a fost respinsă la vot), ministrul meu de interne a fost foarte vocal și a regretat modul în care a fost gestionat dosarul, pentru că Uniunea Europeană este o comunitate de reguli, iar unele state membre nu le-au respectat în acel moment”, a declarat ambasadorul spaniol.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano a subliniat că Spania, în calitate de președinție, este un mediator care lucrează la toată nivelurile pentru a ajunge la un consens.

Subiectul trebuie să ajungă din nou la Consiliu. Nu putem lăsa acest subiect ca pe ceva care nu există. (…) Credem că ne-am face treaba mai bine cu România și Bulgaria deja în spațiul Schengen. (…) A face parte din Schengen nu este altceva decât rezultatul normal care ar trebui să vină la sfârșitul unui proces în care toate criteriile au fost îndeplinite. Vă puteți baza pe acest lucru. Vom munci din greu și vom încerca să avem succes în acest dosar“, a promis Pérez-Solórzano, subliniind și faptul că o eventuală schimbare de guvern în Spania în urma alegerilor anticipate din 23 iulie nu va schimba agenda președinției spaniole.

Reprezentantul Spaniei la București a detaliat și prioritățile președinției Spaniei la Consiliul UE, indicând că un acord final privind Pactul pentru migrație și azil reprezintă unul dintre cele dificile subiecte.

El a precizat că aceste priorități au fost construite flexibil pentru a anticipa provocările care pot apărea pe scena internațională, referindu-se la reindustrializarea Europei și autonomia strategică europeană, tranziția ecologică, pilonul social al Uniunii Europene și menținerea și consolidarea unității europene.

Vorbind despre agenda extinderii UE, José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano a precizat că dacă rapoartele Comisiei Europene din luna octombrie vor fi favorabile în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, atunci statele UE trebuie să decidă corespunzător. “Acest proces de aderare se bazează pe merit și dacă ei și-au făcut treaba, ar trebui să ne-o facem și noi pe a noastră”, a subliniat el, menționând că “este timpul să începem și noi discuții despre cum vedem Europa cu un număr atât de mare de state membre”.

În ceea ce privește Ucraina, ambasadorul spaniol a evocat “semnalul puternic” de susținere dat de vizita premierului Pedro Sanchez la Kiev, în prima zi a președinției spaniol, iar referitor la Republica Moldova, Pérez-Solórzano a afirmat că dacă “Chișinăul a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României”.

 

Interviul integral: 

CaleaEuropeană.ro: Buenos días, señor embajador, y gracias por esta entrevista con Calea Europea.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Bună ziua! Mulțumesc frumos pentru această oportunitate.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, Spania preia pentru a cincea oară președinția Consiliului UE. Prima dată, în 1989, Spania a deținut președinția într-un moment crucial pentru unificarea Uniunii noastre europene, odată cu căderea Cortinei de Fier și dispariția erei comuniste în Europa Centrală și de Est. Acum, ne aflăm la 16 luni de când Rusia a readus războiul în Europa prin invazia sa ilegală împotriva Ucrainei, iar prima acțiune a președinției spaniole a fost o vizită a premierului Pedro Sanchez la Kiev. Care sunt planurile dumneavoastră în următoarele șase luni în sprijinul Ucrainei?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebarea dumneavoastră. Ei bine, înainte de a intra în subiectul sprijinului acordat Ucrainei, după cum ați spus, este a cincea noastră președinție. Toate președințiile spaniole au fost foarte fructuoase, chiar și în 1989. Erau doar trei ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. În timpul președinției noastre s-a născut ideea de coeziune socială și economică. În 1995, în timpul celei de-a doua noastre președinții, Schengen și-a început drumul cu doar șapte membri. În decembrie 1995, la Barcelona, a fost adoptat numele de Euro pentru moneda comună. În 2002, a avut loc cea mai mare extindere a Uniunii Europene, de la 12 la 27 de state. În 2010, chiar și în contextul marii crize financiare, am avut parte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de consolidarea pozitivă a politicii externe și de securitate europene. Așadar, președințiile spaniole ale Consiliului au impulsionat cu siguranță proiectul european.

Revenind la întrebarea dvs., într-adevăr, vizita prim-ministrului Sanchez la Kiev, ca primă acțiune a președinției noastre, oferă un semnal foarte puternic al angajamentului nostru ca europeni și ca spanioli. Ideea domnului Sanchez a fost de a-l asigura pe domnul Zelenski de sprijinul continuu al Spaniei și al UE în toate domeniile, sprijin financiar, militar, monetar, atât timp cât va fi nevoie. În același timp, prim-ministrul Sanchez a susținut încă o dată proiectul de pace al domnului Zelenski, spunând că acesta este singurul real în prezent. Și, în cele din urmă, prim-ministrul Sanchez a făcut clar angajamentul președinției spaniole de a lucra pentru ca toate persoanele care au comis acțiuni ilegale în timpul acestei agresiuni ilegale a lui Putin împotriva Ucrainei să fie trase la răspundere. Așadar, așa cum am spus, a fost un semn foarte puternic din punct de vedere politic pentru a le spune ucrainenilor că suntem alături de ei și că vom rămâne mână în mână cu Ucraina în timpul acestei președinții.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce Ucraina ocupă un loc important pe agendă, președinția spaniolă are loc cu un an înainte de alegerile europene, iar țara dumneavoastră a subliniat importanța unității europene. Care sunt principalele priorități ale președinției dumneavoastră la Consiliul UE? Cum veți reuși să faceți ca Europa să progreseze?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Vom fi foarte atenți la orice schimbări care se vor produce pe scena internațională în timpul președinției noastre. Am conceput aceste priorități pe parcursul ultimilor doi ani într-un mod flexibil, pentru a ne adapta la orice posibilă schimbare care ar putea surveni în timpul președinției noastre. Liniile principale ale priorităților noastre au legătură cu reindustrializarea Europei și autonomia strategică europeană, tranziția ecologică, pilonul social al Uniunii Europene și menținerea și consolidarea unității europene.

Prin aceste priorități, dorim, de asemenea, să consolidăm cea mai importantă idee: să aducem Europa mai aproape de cetățenii noștri. Așadar, atunci când vorbim despre autonomia strategică deschisă, ne referim la momentele dificile prin care am trecut în timpul pandemiei cu aprovizionarea cu măști, de exemplu, sau la deficitul de medicamente pe care îl are Uniunea Europeană. Reindustrializarea înseamnă, de asemenea, localizarea în Europa a industriilor importante în principalele domenii: robotică, inteligență artificială, microprocesoare, toate industriile legate de tranziția digitală. În același timp, tranziția ecologică este o obligație pentru noi toți. A face față schimbărilor climatice nu este doar o obligație morală. În Spania este văzută ca o oportunitate, putem reduce facturile de electricitate pentru companii și consumatori prin implementarea energiilor regenerabile și dezvoltarea acestor sectoare. Putem crea locuri de muncă, putem fi, în același timp, lideri în ceea ce privește schimbările climatice și în această luptă a planetei. Așadar, Europa a fost întotdeauna în prima linie în această idee. În ceea ce privește cetățenii, după cum am spus, reducerea facturilor la electricitate va fi unul dintre punctele pe care vom încerca să le atingem prin creșterea stabilității sistemului energetic global. Și, în același timp, vom promova pilonul social. Creșterea economică este bună, dar ea trebuie să fie resimțită de cetățenii noștri. Aceste cifre macroeconomice bune trebuie să se reflecte în viața noastră de zi cu zi. Finanțarea adecvată a statului social va fi un alt punct al angajamentului nostru, acordând o atenție specială minorilor, femeilor care suferă de situații de violență, cardului de handicap al UE sau directivei pentru lucrătorii de pe platforme. Și, în cele din urmă, atunci când vorbim despre consolidarea unității Europei, ne referim la păstrarea unității și solidarității pe care am arătat-o Ucrainei și tuturor țărilor afectate de consecințele teribile ale războiului ilegal împotriva Ucrainei. Acest lucru trebuie făcut prin consens și, mai presus de toate, prin consolidarea valorilor noastre europene.

CaleaEuropeană.ro: Unele dintre aceste priorități – cum ar fi pactul UE privind migrația, normele privind datoria și reducerea dependenței Uniunii Europene față de țările terțe – necesită un efort considerabil pentru a ajunge la un consens. Care considerați că este cel mai dificil, cel mai urgent și cel mai provocator act dintre prioritățile pe care trebuie să le îndepliniți?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Toate acestea reprezintă o mare provocare, dar, în același timp, UE a dat întotdeauna dovadă de puterea de a ajunge la un consens dacă toate statele membre lucrează în mod unit și responsabil. Va fi nevoie de mai mult sau mai puțin timp pentru a ajunge la această poziție comună, în care toate interesele să fie reflectate în consensul obținut. Cele mai recente dificultăți pe care le-am văzut, de exemplu, au fost legate de Pactul privind migrația și azilul, săptămâna trecută, în cadrul Consiliului European. Migrația va fi acolo pentru mult timp și nu putem continua să lucrăm așa cum am făcut-o în trecut. Avem nevoie de noi reguli nu doar pentru a aborda migrația neregulamentară sau ilegală, ci și pentru a aborda migrația legală în Europa. Sper că, lucrând din greu în acest dosar cu toate părțile interesate, statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European, vom ajunge la un final bun la sfârșitul semestrului.

CaleaEuropeană.ro: Ați vorbit despre consens și despre moștenirea pe care Spania o aduce de la președințiile sale anterioare ale UE. În timp ce gestionează Europa, Spania se confruntă, de asemenea, cu un moment politic la nivel național – alegerile anticipate convocate de prim-ministrul Sanchez. Știm că nu este primul caz în care statele membre organizează alegeri naționale în timpul președinției UE, dar întrebările rămân: vor exista schimbări în gestionarea președinției dacă actualul guvern de centru-stânga va pierde puterea în favoarea celui de centru-dreapta sau este vorba de un acord politic mai larg în Spania în ceea ce privește Europa?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Cred că ne aflăm cel mai mult în cel de-al doilea scenariu al dumneavoastră. Cred că Spania a dat dovadă, în această lungă perioadă de timp în Uniunea Europeană, de un spirit pro-european foarte puternic, iar această trăsătură a fost prezentă indiferent de culoarea guvernelor din Spania. Așadar, pot să asigur pe toată lumea că, chiar dacă va exista o schimbare în panorama politică după alegerile din 23 iulie, angajamentul Președinției spaniole, cu prioritățile deja stabilite, va continua.

CaleaEuropeană.ro: În urmă cu o săptămână, președintele Consiliului European a anunțat începerea dialogului politic pentru Agenda strategică 2024-2029, cu extinderea UE în centrul dezbaterii și cu scopul de a decide ce tip de putere geopolitică și economică vrea să fie Europa. Spania va organiza un summit informal al Consiliului European și cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene, la Granada. Scopul este de a avansa agenda extinderii. Care sunt obiectivele dumneavoastră în această privință, cu accent pe Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova? A sosit momentul reformelor și al pregătirii extinderii UE?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Uniunea Europeană este un proiect în curs de desfășurare. Ar trebui să sprijinim acele țări care ne împărtășesc valorile și viziunea noastră asupra Europei și care doresc să își lege viitorul de Uniunea Europeană.

Și aceasta este situația de astăzi cu cele trei cazuri pe care le-ați menționat, Balcanii, Ucraina și Moldova. Este timpul să începem și noi discuții despre cum vedem Europa cu un număr atât de mare de state membre. Vom avea același număr de comisari? Vom avea aceeași procedură de luare a deciziilor? Cum putem avansa dacă este dificil să ajungem la un consens la 27? A fost dificil la 12 și 15 membri, dar cum putem construi un proces decizional care să facă o Uniune Europeană operațională pentru aceste țări și pentru aspirațiile lor atunci când vor intra în Uniunea Europeană. În Balcani ne așteptăm la mai multe progrese. Procesul durează prea mult, dar mai este încă de lucru pentru a îndeplini toate criteriile de la Copenhaga.

Ucraina și Moldova fac o treabă foarte bună, în circumstanțe foarte dificile. Am luat notă de raportul oral foarte recent al Comisiei Europene înainte de raportul oficial din octombrie și am văzut că ambele țări încearcă să facă tot ce pot și au înregistrat progrese foarte bune. Sper că vom avea ocazia să vorbim despre extindere într-un mod optimist și, în același timp, să gestionăm în mod adecvat așteptările cetățenilor din țările implicate.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, nu sunteți doar reprezentantul diplomatic al Spaniei în România, ci și în Republica Moldova. Când vine vorba de Republica Moldova, noi, românii, avem un atașament deosebit. Cât de importantă este cooperarea cu România în ceea ce privește Republica Moldova? Credeți că atât Chișinăul, cât și Kievul vor obține în acest an decizia de deschidere a negocierilor de aderare?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Pentru mine este o onoare să fiu ambasadorul Spaniei în Republica Moldova. Am fost acolo de două ori. Mi-ar plăcea să fiu acolo mai des. Și sper să fiu acolo în timpul acestei președinții. Spania consideră Moldova deja o prioritate și ne-am angajat să deschidem o ambasadă cu drepturi depline la Chișinău, cât mai curând posibil.

România și Republica Moldova sunt vecini și parteneri foarte apropiați. România a contribuit foarte mult, ajutând Moldova încă de la început în condițiile dificile pe care țara le trăiește din cauza războiului de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei. Cooperarea noastră cu România în acest dosar este puternică, deoarece apreciem foarte mult contribuția și evaluarea României cu privire la modul în care stau lucrurile în Moldova și cum văd ei evoluția Moldovei. România a depus deja un mare efort pentru a sprijini voința Republicii Moldova de a accede la Uniunea Europeană, iar unele rezultate pozitive au fost reflectate în raportul oral pe care l-am menționat deja.

Dacă Republica Moldova a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României în abordarea acestui subiect. Cred că restul statelor membre sunt conștiente de greutatea și de cuvântul politic pe care România îl are în raport cu Republica Moldova și de inițiativele pe care România le promovează. Ucraina și Republica Moldova și-au exprimat deja voința și pentru noi este momentul să livrăm. Să așteptăm până în octombrie, să vedem rapoartele Comisiei și să gestionăm acest subiect în consecință.

CaleaEuropeană.ro: Dacă raportul va fi pozitiv, putem spera la o decizie pozitivă în Consiliul European, în decembrie?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Ar putea fi. Așa cum spunem întotdeauna, acest proces de aderare se bazează pe merit și dacă ei și-au făcut treaba, ar trebui să ne-o facem și noi pe a noastră.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, aici, în România, avem o vorbă. Se numește “cireașa de pe tort”. În engleză este “cherry on the cake”.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Nu-mi spuneți… E Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima noastră întrebare se referă la Schengen, într-adevăr. Sintetizând prioritățile președinției spaniole a Consiliului UE, peisajul european în general, alegerile naționale care se apropie în Spania și un obiectiv primordial al României – acela de a deveni în sfârșit membră a spațiului Schengen – ați menționat acum câteva zile că intenționați să puneți acest subiect pe ordinea de zi în această toamnă. Ce fel de asigurări puteți da Bucureștiului?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Primul lucru, și România știe deja, pentru că am spus-o de mai multe ori, este că Spania sprijină pe deplin aderarea României la Schengen. La Consiliul din decembrie, ministrul meu de interne a fost foarte vocal și a regretat modul în care a fost gestionat dosarul, pentru că Uniunea Europeană este o comunitate de reguli, iar unele state membre nu le-au respectat în acel moment.

Acum suntem la președinția Consiliului. Suntem ceea ce în engleză se numește “honest broker”. Suntem mediatori, lucrăm la toate nivelurile, în strânsă colaborare cu toate statele membre, cu Comisia și cu Ministerul nostru de Interne, pentru a ajunge la un consens. Subiectul trebuie să ajungă din nou la Consiliu. Nu putem lăsa acest subiect ca pe ceva care nu există. Este foarte important.

Schengen trebuie să funcționeze în mod corespunzător. Până acum nu funcționează corespunzător, deoarece există controale la frontierele interne, de exemplu. Credem că ne-am face treaba mai bine cu România și Bulgaria deja în spațiul Schengen. Ele sunt deja o frontieră externă a Uniunii și își fac deja partea lor. Așadar, a face parte din Schengen nu este altceva decât rezultatul normal care ar trebui să vină la sfârșitul unui proces în care toate criteriile au fost îndeplinite. Vă puteți baza pe acest lucru. Vom munci din greu și vom încerca să avem succes în acest dosar, ca și în celelalte pe care le-am menționat.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, vă mulțumesc pentru interviu și “buena suerte” cu președinția spaniolă.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Mulțumesc frumos!

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA13 mins ago

FMI ajustează în scădere, la 2,8%, previziunile de creștere economică ale României în 2024

REPUBLICA MOLDOVA13 mins ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ38 mins ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ2 hours ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA2 hours ago

Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

ROMÂNIA4 hours ago

Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte

ROMÂNIA4 hours ago

Alte trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze se alătură Centrului european de instruire din România

ROMÂNIA5 hours ago

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, vizită de lucru în Qatar: Avem în vedere atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro

REPUBLICA MOLDOVA13 mins ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ38 mins ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ2 hours ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

Trending