Connect with us

INTERNAȚIONAL

ANALIZĂ. Noua Strategie Globală a UE: Tranzițiile majore de putere sunt acompaniate de conflict militar. Provocarea actuală o reprezintă facilitarea unei tranziții pașnice spre o nouă ordine globală

Published

on

de Robert LUPIȚU

Uniunea Europeană urmează să își elaboreze o nouă strategie globală în vederea desfășurării acțiunii sale externe într-o lume ”din ce în ce mai conectată, contestată și complexă”. CaleaEuropeana.ro a analizat cele mai importante concepte pe care viitoarea Strategie Globală a UE se va baza în anii ce urmează, perioadă caracterizată de o importantă schimbare de paradigmă în sistemul mondial de putere

Astfel, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini va elabora până în iunie 2016 Strategia Globală a UE privind politica externă și de securitate comună. 

German Foreign Minister Visits ItalyPotrivit Înaltului Reprezentant, rolul global al UE într-un mediu internațional aflat în continuă și rapidă schimbare necesită a fi dirijat prin intermediul unei strategii cuprinzătoare și a unor priorități bine definite.

”UE trebuie să întâmpine atât provocările, cât și oportunitățile pe care mediul în curs de schimbare la oferă”, argumentează Mogherini.

Înaltul Reprezentant a subliniat că actualele trenduri globale necesită adaptabilitate din partea UE: ”Lumea este mai conectată ca oricând, iar acest lucru este valabil și pentru Uniunea Europeană. Un răspuns eficace îl reprezintă abilitatea Uniunii de a lua decizii și a-și stabili priorități în domenii în care poate intervenția sa poate conta”.

”Uniunea Europeană nu își permite luxul să nu se implice la nivel extern. Avem responsabilitatea de a ne proteja cetățenii în paralel cu promovarea intereselor și valorilor noastre universale”,  anunță Mogherini. Înaltul Reprezentant a anunțat și condițiile prin care UE își poate construi rolul unui jucător influent în politica globală: ”trebuie să acționăm uniți”

”Avem nevoie de o strategie globală a UE consistentă, comprehensivă și comună”, a mai spus Mogherini, afirmând că pentru stabilirea priorităților într-o astfel de strategie este necesară ”reflecția și făurirea unui nou contract social cu cetățenii europeni prin intermediul politicii externe”

Uniunea Europeană într-un mediu aflat în schimbare

Strategia pe care Înaltul Reprezentant urmează să o elaboreze în următorul an manifestă potențialul unui document programatic similar Strategiei de Securitate a UE din 2003, realizată de Javier Solana, în care premisa invocată era cea a unei ”Europe sigure într-o lume mai bună”. Mai mult decât atât, documentul vizează crearea unei strategii care să răspundă provocărilor globale ce au modificat mediul strategic al UE din 2003 încoace.

Rezumatul acestui viitor act strategic pentru rolul de actor global al UE pornește de la premisa unui mediu global aflat în perpetuă schimbare, puternic influențat de o lume mai conectată (globalizarea continuă să întărească conexiunea globală favorizând atât oportunități – mobilitate umană, dezvoltare, cât și amenințări – terorism, activități ilicite financiare etc.) lume contestată (state fragile, lipsa guvernanței, inegalități în creștere etc.) și o lume complexă (generată de modificări ale structurii de putere globale în care SUA va deține prim planul, China își va accelera statutul de nouă putere, iar UE va păstra unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor etc.). Documentul amintește că abordarea multilateralismului își pierde relevanța într-o lume în care puterile emergente contestă arhitectura de putere globală.

EU JigsawProvocări și oportunități pentru UE: angajarea Rusiei într-un proces de refacere a ahitecturii de securitate europene

Raportându-se la mediul global emergent, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări și oportunități provenite din cinci regiuni: vecinătatea europeană, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, Africa, Parteneriatele Atlantice și Asia

Vecinătățile UE – Uniunea Europeană își propune să continue să ofere sprijin pentru reforme în Balcanii de Vest, Turcia și partenerii din Est printr-o politică concentrată în direcția integrării și asocierii. Documentul subliniază necesitatea consolidării raporturilor cu Turcia și continuitatea contracarării fenomenelor destabilizatoare de la frontiere, prin angajarea Rusiei într-un proces de refacere a ahitecturii de securitate europene și de de adresare la provocările globale.

Nordul Africii și Orientul Mijlociu – În această regiune, noua strategie ar viza adaptarea instrumentelor de acțiune ale UE la realitățile de securitate din regiune și prevenirea crizelor umanitare.

Africa – În acest caz UE pare să continue abordarea multilaterală, pledând pentru acorduri în domeniul migrației, a politicilor de mobilitate și a construirii unor conexiuni comerciale și economice mai puternice prin parteneriat cu ONU și Uniunea Africană.

Parteneriatele Atlantice – În această dimensiune este subliniată necesitatea menținerii unei relații privilegiate în interiorul Atlanticului printr-o cooperare strânsă UE-NATO, prin Acordul Transatlantic pentru Comerț și Investiții și prin aprofundarea relațiilor cu America Latină, atât în mod bilateral, cât și prin angajamente inter-regionale.

Asia – UE sesizează evoluțiile importante ale unei conectivități cu regiunea asiatică, subliniind capacitatea Uniunii de a sprijini un cadru de gestionare a conflictelor și eforturi de cooperare regională.

Noua Strategie: o abordare mai cuprinzătoare a Politicii de Securitate și Apărare Comună

Pentru a se adresa eficient și eficace oportunităților și provocărilor pe care mediul global le generează în prezent și în anii ce vor urma, Politica de Securitate și Apărare Comună trebuie să depășească stadiul pioneriatului. Viziunea de ansamblu asupra acestei Strategii Globale pornește de la premisa că UE are nevoie de instrumente de acțiune externă pentru a-și putea prioritiza implicarea la nivel global.

În acest sens, noua strategie pare a fi conturată în jurul a cinci aspecte cheie: direcție, flexiblitate, avantaje (pârghii), coordonare și capabilități. Pornind de la acestea, documentul dat publicității de Federica Mogherini subliniază necesitatea unei direcții în probleme de apărare și o implicare a Uniunii în dimensiuni ce țin de dezarmare și control al armamentelor, conform realităților secolului al XXI-lea. 

Direcțiile strategice ale UE enunțate vizează asistența umanitară, extinderea, politica comercială și politici de securitate în domeniul cibernetic și al contracarării terorismului.

Acestor direcții trebuie să le corespundă flexibilitate în abordare, pentru a genera eficacitate în probleme legată de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară sau contracararea terorismului. Totodată, UE trebuie să își utilizeze pârghiile de care dispune, mai ales în domeniul politicii comerciale și de dezvoltare. Documentul relevă, în acest sens, faptul că pârghiile pe care UE le poate utiliza constituie o provocare în dimensiunea Politicii Europene de Vecinătate.

La nivelul coordonării, viitoarea strategie va insista asupra unor eforturi complementare în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, în sfera dezvoltării, a amenințărilor cibernetice și dimensiunea energetică.

În ceea ce privește capabilitățile se observă încă o dată rolul pe care noul document programatic îl atribuie politicii de apărare, subliniindu-se că operabilitatea unor forțe necesită un important sprijin logistic și informațional și este nevoie, totodată, de implementarea Articolului 44 al Tratatului de la Lisabona, cu privire la desfășurare de trupe. Potrivit Tratatului de Funcționare, Articolul 44 face referire la dreptul Consiliului de a încredința unui grup de state membre punerea în aplicare a unei sarcini realizate în coordonare cu Înaltul Reprezentant. Acest drept se realizează în conformitate cu Articolul 43 al Tratatului prin care UE poate utiliza mijloace militare și civile pentru operațiuni de dezarmare, operațiuni umanitare, de prevenire a conflictelor și de menținere a păcii.

Documentul prezentat de Înaltul Reprezentant, insistă, în cele din urmă, pentru identificarea unei sinergii de lucru în domeniul acțiunii externe și în construirea unei abordării comune în domeniul apărării care să releve potențialul de actor global influent al UE.

Criza de securitate din Ucraina și formele destabilizatoare ale războiului hibrid determină noua Strategie Globală a UE să aprecieze că din punct de vedere istoric, tranzițiile majore de putere sunt acompaniate de conflict militar. Astfel, provocarea actuală o reprezintă facilitarea unei tranziții pașnice spre o nouă ordine globală caracterizată de permutări și momente difuze ale ahirtecturii de putere.

Deși însuși documentul afirmă involuția multilateralismului, se consideră că abilitatea de ajustare, de reacție și de inovare a Uniunii într-o lume plină de riscuri incalculabile și oportunități trebuie eficientizată prin parteneriate globale. Astfel, noul sistem de putere, deși ancorat sub auspiciile ONU, prezintă flexibilități și multiple fațele, spre deosebire de aspirațiile ordinii internaționale postbelice.

Documentul ce va sta la baza noii Strategii Globale a UE poate fi consultat aici

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

NATO

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va găzdui, la Bucureşti, Trilaterala pe teme de securitate România – Polonia – Turcia, la care vor participa omologii săi Zbigniew Rau şi, respectiv, Mevlut Cavusoglu, unde, în premieră pentru formatul Trilateralei România – Polonia – Turcia, la iniţiativa lui Bogdan Aurescu, miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba, vor participa la o sesiune de lucru specială, având în vedere importanţa acordată Vecinătăţii Estice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prin organizarea actualei Trilaterale la Bucureşti şi prin temele abordate, România îşi propune atât consolidarea acestui format de dialog în contextul marcat de evoluţiile recente în Vecinătatea Estică, cât şi creşterea profilului României atât la nivelul regiunii, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cu atât mai mult cu cât în acest an va fi organizat Summitul NATO“, evidenţiază MAE.

Seria de evenimente din marja Trilateralei a fost deschisă miercuri de o conferinţă online dedicată formatului de cooperare şi contribuţiilor sale, organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi).

Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu.

Reuniunea trilaterală va debuta oficial vineri, când va fi organizată sesiunea plenară, cu participarea celor trei miniştri ai Afacerilor Externe din România, Polonia şi Turcia.

Sesiunea va aborda subiecte de interes actual pe dimensiunea de securitate, cu accent pe evaluarea situaţiei regionale, pe rezultatele ultimelor reuniuni ministeriale NATO (din martie şi de săptămâna trecută), precum şi perspectivele Summitului aliat din acest an, precizează MAE.

Miniştrii de Externe ai României, Poloniei şi Turciei vor mai discuta stadiul implementării proiectelor agreate cu prilejul reuniunii din 2020 şi modalităţi de consolidare a dialogului trilateral, inclusiv prin dezvoltarea de noi proiecte.

Pe agendă se mai află procesul de reflecţie strategică NATO 2030, derulat la nivelul Alianţei Nord-Atlantice de către secretarul general Jens Stoltenberg, preconizat să conducă la dezvoltarea unui nou Concept Strategic al Alianţei, care să traseze liniile de bază pentru adaptarea Alianţei la noul mediu internaţional de securitate şi să contribuie la consolidarea ei, la creşterea unităţii şi coeziunii aliate şi la consolidarea profilului politic al NATO.

Tot vineri se va desfăşura şi sesiunea de lucru specială cu participarea partenerilor – miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba.

În cadrul acestei sesiuni va avea loc un schimb de opinii privind situaţia de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv de la Marea Neagră. Dialogul va oferi o bună oportunitate pentru reiterarea sprijinului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, precum şi pentru a reafirma susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei, arată MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu va avea şi consultări bilaterale cu omologii săi din Polonia, Turcia, Georgia şi Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regina Elisabeta a II-a, monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, împlinește astăzi 95 de ani

Published

on

© The Royal Family

La 21 aprilie 2021, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord aniversează împlinirea a 95 de ani, în contextul în care domnia sa este cea mai lungă din istoria britanică. În 2022, se împlinesc 70 de ani de la proclamarea sa ca regină a Regatului Unit.

Evenimentul, unul privat, este marcat în acest an de moartea prinţului Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a, care a încetat din viaţă la 9 aprilie, la vârsta de 99 de ani.

Conform tradiţiei, oficial, ziua de naştere a suveranei britanice este marcată în cea de-a doua zi de sâmbătă a lunii iunie, prin parada militară “Trooping the Colour”, când peste o mie de soldaţi îmbrăcaţi în uniforma tradiţională de gală mărşăluiesc prin centrul Londrei.

Tradiţia dublei celebrări a fost instaurată de regele George al II-lea, în 1748, pentru a putea beneficia de condiţii meteo mai blânde. Evenimentul din 13 iunie 2020 a fost anulat, în contextul pandemiei de COVID-19, amintește Agerpres.

Programat pentru data de 12 iunie 2021, evenimentul a fost din nou anulat, în urma decesului ducelui de Edinburgh, notează http://www.trooping-the-colour.co.uk/.

Data oficială a aniversării reginei este şi ziua naţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Ceremonii impresionante, care au cuprins şi numeroase vizite în străinătate, au fost organizate în 1977, cu prilejul Jubileului de Argint, marcând 25 de ani de domnie ai Reginei. În 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur, în 2012, Jubileul de Diamant şi în 2017, Jubileul de Safir, eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de la urcarea pe tronul Marii Britanii. La 9 septembrie 2015, Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901), notează www.royal.uk.

În ultimii ani, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare, dar a continuat să primească la Palatul Buckingham înalţi oaspeţi din străinătate. Totodată, şi-a redus implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive şi a transferat numeroase îndatoriri regale şi patronaje prinţului Charles, moştenitorul tronului, fiului său William şi altor oficiali regali. Ea îndeplineşte în continuare îndatoriri regale simbolice, precum deschiderea sesiunii Parlamentului britanic.

În 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au părăsit Palatul Buckingham şi s-au mutat la Castelul Windsor, reşedinţa regală situată la vest de Londra. O serie de angajamente publice ale reginei au fost anulate. Prima apariţie publică a reginei, în 2021, a avut loc la 31 martie, la un eveniment ce a marcat centenarul Royal Australian Air Force şi care a fost organizat la CWGC Air Forces Memorial din Surrey, un monument situat la mică distanţă de Castelul Windsor.

Pe fondul mai multor probleme de sănătate, la 9 aprilie 2021, soţul său, prinţul consort Philip a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani. Regina a decretat opt zile de doliu naţional. Funeraliile au avut loc la 17 aprilie, ducele de Edinburgh fiind înmormântat la Capela St. George de la Castelul Windsor. Prinţul Philip s-a retras din viaţa publică la 2 august 2017, după un parcurs de 65 de ani, în cursul căruia a onorat în total 22.219 angajamente individuale, a efectuat 637 de vizite oficiale în străinătate şi a rostit aproape 5.500 de discursuri. La 20 noiembrie 2017, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au devenit primul cuplu din istoria monarhiei britanice care şi-a celebrat nunta de platină, eveniment care a fost marcat de clopotele catedralei Westminster.

Regina Elisabeta a II-a este cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, ea urcând pe tronul britanic la 6 februarie 1952.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Florin Cîțu și Maia Sandu au discutat despre condițiile prin care cetățenii români din Republica Moldova să fie vaccinați împotriva-COVID în România

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a avut, marţi, o întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cursul căreia s-a discutat şi despre condiţiile în care cetăţenii români din Republica Moldova se pot imuniza împotriva COVID-19 în centre de vaccinare din România, indiferent dacă deţin sau nu domiciliu în ţară.

Maia Sandu a efectuat marți o vizită de câteva oră la București după vizita sa la Consiliul Europei, find primită la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, dar și Palatul Parlamentului de președintele Senatului Anca Dragu și președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban, ea primind asigurări din partea lui Klaus Iohannis privind susținerea României pentru agenda de reforme promovată de președintele Republicii Moldova, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relațiilor privilegiate dintre cele două țări.

“Indiferent de ce parte a Prutului trăim, suntem cu toţii preocupaţi să gestionăm cât mai bine pandemia şi să protejăm sănătatea cetăţenilor noştri. Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu doamna Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, despre derularea campaniei de vaccinare, cea mai sigură cale pentru a depăşi cu bine criza sanitară şi a reveni la o viaţă normală. Am sprijinit sistemul medical şi cetăţenii Republicii Moldova prin donaţia de vaccinuri şi echipamente sanitare şi vom continua să oferim ajutor. Am discutat cu doamna preşedinte Maia Sandu despre condiţiile în care cetăţenii români din Republica Moldova să aibă posibilitatea să se imunizeze împotriva COVID-19 în centre de vaccinare din România, indiferent dacă deţin sau nu domiciliu în ţară”, a scris Florin Cîţu pe pagina de Facebook a Guvernului.

Şeful Executivului de la Bucureşti a adăugat că România rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova şi al cetăţenilor ei.

“Solidari şi responsabili în eforturile de combatere a pandemiei COVID-19 vom depăşi cu bine această perioadă şi vom reveni la o viaţă normală”, a subliniat Cîţu. 

Ulterior, și preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că parcursul european reprezintă “singura” garanţie pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă parte de prosperitate, securitate şi stabilitate.

Potrivit unui comunicat, atât preşedintele Senatului, cât şi preşedintele Republicii Moldova au evidenţiat relaţiile excelente dintre cele două popoare şi state în spiritul valorilor democratice şi al respectului reciproc.

“Continuăm să susținem cu forță și încredere parcursul european al Republicii Moldova și suntem determinați să îi ajutăm în continuare pe cetățenii moldoveni să treacă peste pandemia de COVID-19”, a spus și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, după întâlnirea cu Maia Sandu.

La finalul zilei, Maia Sandu a mulțumit României pentru sprijin, într-o postare pe Facebook în care a recapitulat întâlnirile avute.

 

Vizita Maiei Sandu la București a avut loc pe fondul situației politice de la Chișinău, dar și a susținerii pe care România o acordă Republicii Moldova pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru parcursul său european și pentru combaterea corupției.

La finalul săptămânii trecute, România a trimis Republicii Moldova încă 132.000 de doze de vaccin produs de compania AstraZeneca pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19, Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, vine ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova. Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România. Aceste forme de sprijin au fost descrise de președinta R. Moldova drept “podul de vaccinuri” peste Prut. Un ajutor umanitar a fost acordat și la 19 februarie, în cadrul unei vizite efectuate de ministrul de externe Bogdan Aurescu la Chișinău, când România a donat Republicii Moldova 1.500.000 de măști chirurgicale, 100.000 de măști de protecție de tip FFP3, 100.000 de combinezoane, 100.000 de mănuși de unică folosință, în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro.

Klaus Iohannis și Maia Sandu au avut în luna decembrie a anului trecut prima lor întrevedere oficială după instalarea acesteia din urmă la cârma statului de peste Prut, președintele României fiind primul lider străin primit la Chișinău de noul președinte al Republicii Moldova.

La acel moment, președinții României și Republicii Moldova au adoptat o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateral, liderii de ambele maluri ale Prutului reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA27 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA32 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending