Connect with us

FONDURI EUROPENE

Analiză Reuters: Ajutată de fondurile UE, economia României devine a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia

Published

on

Economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina, transmite Reuters într-o analiză citată de Agerpres.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% şi chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creştere de 0,7%, şi a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică şi o inflaţie accelerată.

Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace ţări din Europa, a redus decalajul care o separă de ţările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.

Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condiţiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare şi rezilienţă, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.


Citiți și 

16 ani de la aderarea României la UE. Premierul Nicolae Ciucă: 2022 a fost cel mai bun an din perspectiva valorificării fondurilor europene

Nicolae Ciucă: Guvernul și-a propus pentru 2023 depășirea sumei de 11,3 miliarde de euro absorbită din fonduri europene anul trecut


Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.

Progresele cu reformele în justiţie au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar.

“Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune”, a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

S&P, care la fel ca şi alte agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade, în aşteptarea reducerii deficitului fiscal, a spus că se aşteaptă ca România să facă un progres cu reformele convenite pentru a obţine fondurile europene.

Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari de peste graniţă au condus deja ca unii cetăţeni ungari să accepte locuri de muncă în zonele industrializate din vestul României.

De asemenea, companiile care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina în ţările vecine cu costuri reduse au făcut ca investiţiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE.

Un sondaj efectuat în 2022 de firma de consultanţă Ernst&Young arată că mai mult de jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România, în special în domeniile logistică şi lanţuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenţia de a investi.

“Suntem optimişti că investiţiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate şi de fondurile europene”, spune Alex Milcev, partener la E&Y Romania.

Deşi România nu are o agenţie unică de promovare a investiţiilor, oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului au declarat pentru Reuters că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina cu o valoare estimată la 705 milioane de euro.

Una din firmele care a decis să se relocheze în România este producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, care a anunţat că are de gând să investească 650 de milioane de euro pentru a construi o uzină la Oradea, o regiune din nord-vestul României.

În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Marcel Boloș: Jumătate de milion de familii de români și-au plătit deja facturile din bani europeni prin intermediul cardurilor pentru energie

Published

on

© MIPE

În perioada 20 februarie – 16 martie 2023, românii vulnerabili au utilizat 155 milioane lei pentru plata facturilor la utilități, prin intermediul cardurilor de energie, fiind efectuate în total peste 500.000 de plăți, din care 88.000 (17,6%) prin mijloace electronice.

La mai puțin de o lună de la startul utilizării cardurilor pentru energie, mai mult de jumătate de milion de familii au folosit banii puși la dispoziție din fonduri europene pentru a-și achita facturile”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene Marcel Boloș, potrivit unui comunicat al remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, până în prezent, 2.110.134 de carduri au ajuns la beneficiari, urmând ca numărul lor să mai crească pe măsură ce se soluționează anchetele sociale.

Reamintim că, în situația în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuiește acolo, se recomandă:

  1. a) reglementarea juridică a situației reale;
  2. b) solicitarea unei anchete sociale la primărie, care să stabilească numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poștă, iar ulterior se actualizează lista.

Beneficiază de această măsură aproximativ 4 milioane de români, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde lei.

Ajutorul se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare, și poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:

  • Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
  • Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023.

Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 27 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, MIPE a întocmit un ghid cu situații speciale ce pot fi întâmpinate în implementarea măsurii.

Platforma pusă la dispoziție de Poșta Română pentru plăți online poate fi accesată aici, iar ghidul pentru plata online facturilor poate fi găsit aici.

Informații detaliate despre cardurile de energie, precum și îndrumări pot fi obținute la call center-ul Poștei Române: 0319966.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România, în linie dreaptă pentru a primi 3,2 miliarde de euro din cererea de plată nr. 2 din PNRR. Guvernul a adoptat o ordonanță pentru validarea jaloanelor cerute de Comisia Europeană

Published

on

© MIPE

Guvernul României a adoptat miercuri, în ședința Executivului, un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care are rolul de a aduce o serie de modificări punctuale actelor normative care intra sub incidența unor jaloane aferente cererii de plată nr. 2, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.

”Odată cu Ordonanța aprobată astăzi în Guvern, întrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obținut un succes referitor la noul context energetic european, prin obținerea din partea CE a unei flexibilități vizavi de reforma și calendarul privind decarbonizarea și înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Romania nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare și va putea beneficia de asemenea și de fondurile aferente PNRR. În ceea ce privește legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecția avertizorilor în interes public, așa cum s-a agreat cu reprezentanții de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloș, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reamintim că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

De la acel moment, Comisia Europeană a început analizarea celor peste 3.000 de documente trimise de România, pentru verificarea realizării țintelor și jaloanelor aferente acesteia. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană a solicitat prin mai multe iterații o serie  solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un stat membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, ci în cazul tuturor statelor membre.

Printre jaloanele avute în vedere sunt jaloanele 114, 97 și 430.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 – ”Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.

Un alt obiectiv asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă jalonul 97 – Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență o reprezintă îndeplinirea jalonului 430 ”Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor” aferent Reformei 6. Intensificarea luptei împotriva corupției”, componenta 14 – Buna Guvernanță.

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană oferă clarificări privind încasarea celei de-a doua tranșe din PNRR: Nu s-a amânat. Este încă în evaluare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Încasarea celei de-a doua tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență al României nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene, clarifică instituția europeană, conform Agerpres.

În același timp, reprezentanții Comisiei specifică că reforma pensiilor speciale, jalon din PNRR, nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi înglobată în cea de-a treia cerere de plată.

”Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii, şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, se menţionează în precizările CE.

De asemenea, reprezentanţii Comisiei subliniază că pentru toate ţintele şi jaloanele incluse în PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeană, însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată.

În anexa la decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR este precizat că se ia în calcul acordarea de asistență tehnică pentru a realiza ”o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislaţia care va sta la baza reformei şi pentru a realiza o analiză ex post şi o evaluare a impactului. Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023”.

Detaliile oferite de Comisia Europeană vin în urma mențiunilor postate de fostul președinte PNL, Florin Cîțu, pe pagina de Facebook, care atrăgea atenția că cea de-a doua tranșă din PNRR întârzie și că, potrivit acestuia ”trebuie să ne luăm adio de la acești bani la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu”.

Amintim că la finalul lunii decembrie, premierul Nicolae Ciucă anunța că Guvernul a adoptat o serie de decizii care vizează PNRR, inclusiv ”legea de modificare a pensiilor speciale”. La începutul acestei săptămâni, Senatul a prelungit, în plen, termenul pentru adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, de la 45 la 60 de zile.

Cât privește cea de-a doua cerere de plantă din PNRR, România a depus solicitarea la Comisia Europeană la mijlocul lunii decembrie.

Depunerea celei de‑a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de‑a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului acesta și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO3 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA3 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO3 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO3 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO4 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH19 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO19 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending