Connect with us

ROMÂNIA

ANALIZĂ „România digitală”, unul dintre obiectivele principale ale Politicii de Coeziune 2021 – 2027. Regiunile mai puțin dezvoltate vor primi o finanțare totală de peste 1,7 miliarde euro

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

„România digitală” este unul dintre obiectivele principale ale Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027, iar regiunile mai puțin dezvoltate din țara noastră vor primi o finanțare totală de peste 1,7 miliarde euro, în contextul în care România s-a situat pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale. Fondurile europene urmăresc digitalizarea principalelor evenimente din viața cetățenilor și a mediului de afaceri, dar și creșterea calității procesului de luare a deciziilor în administrație sau întreprinderi bazat pe sisteme și soluții complexe.

Alocările dedicate României din fondurile europene aferente Politicii de Coeziune în perioada 2021 – 2027 însumează aproximativ 31 miliarde euro (prețuri curente). Aceste fonduri vor sprijini, alături de contribuția națională, dezvoltarea societății românești prin investiții în multiple sectoare și domenii de activitate, astfel încât România să devină o țară europeană competitivă și inteligentă, adaptată la schimbările climatice globale, accesibilă și conectată, furnizând servicii publice de calitate pentru cetățenii săi, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Contribuția națională reprezintă contribuția din fonduri publice precum bugetul de stat și bugetele locale, destinate cofinanțării cheltuielilor aferente Politicii de Coeziune. Fondurile sunt orientate către domenii cheie, convergente și complementare cu impact real pentru calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor, printre care: cercetare – inovare, digitalizare, mediul de afaceri, apă/apă uzată, calitatea aerului, economie circulară, riscuri, eficienta energetică, energie, biodiversitate, transport, mobilitate, sănătate, educație, ocupare, dezvoltare urbană, turism, patrimoniu, cultură, servicii sociale.

Digitalizarea contribuie la îmbunătățirea inovării și a competitivității, atât ale mediului de afaceri, cât și ale autorităților publice, dar în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale, întreprinderile din România se situează cu mult sub media UE.

În 2018, doar 11% dintre întreprinderi utilizau analiza volumelor mari de date, 9% utilizau mijloacele de comunicare social și 7% utilizau serviciile cloud. Sunt necesare acțiuni pentru consolidarea culturii digitale, analiza și luarea deciziilor pe baza datelor sau eficientizarea activităților.

Punctele slabe privind digitalizarea sunt: standardizarea insuficientă, lipsa cooperării, nivel scăzut de informatizare și lipsa interoperabilității. Pentru a sprijini procesul de tranziție către o guvernare digitală este necesară modernizarea și simplificarea procedurilor administrației publice locale și centrale și implementarea conceptului de Smart City.

Obiective

România digitală presupune automatizarea proceselor, dar în același timp înseamnă și procese sigure, clare, ușoare și precise, ceea ce se va realiza atât la nivelul administrației publice centrale, cât și la nivelul administrației publice locale, respectiv servicii publice inovative/standardizate sigure și interoperabile pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), regiunile mai puțin dezvoltate din România vor primi o finanțare totală de peste 1,7 miliarde de euro pentru „Creșterea Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare”, iar regiunile dezvoltate vor primi o finanțare totală de peste 491 de milioane de euro. 

 Toate soluțiile pentru digitalizare vor include componentă de securitate a sistemelor de informații și răspuns adecvat la amenințările cibernetice în creștere și, după caz, interoperabilitatea cu sistemele existente.

România și mediul de afaceri vizează sprijinirea prin granturi la nivel regional, precum și prin instrumente financiare la nivel național/regional pentru creșterea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru o mai bună funcționare.

Toate eforturile sunt direcționate pentru diseminarea de noi modele de afaceri și extinderea capacităților de producție, dezvoltarea antreprenoriatului și stimularea înființării de noi întreprinderi. La nivel național este susținută cofinanțarea centrelor de inovare digitale selectate pentru finanțare în cadrul Programului Europa Digitală și finanțarea dezvoltării la nivelul IMM-urilor din domeniul tehnologiei, informației și comunicațiilor (TIC) de noi tehnologii/servicii/aplicații (Blockchain, AI, IOT, automatizare/robotizare, etc.), cu impact asupra digitalizării și dezvoltării economice a IMM-urilor din toate domeniile.

De asemenea, obiectivul „Smarter Europe” va primi o finanțare totală de peste 4,3 miliarde de euro, în timp ce obiectivul „Connected Europe” va avea alocat o finanțare de aproximativ 2,8 miliarde de euro. 

Coordonare/complementaritate și sinergie cu PNRR

În ceea ce privește digitalizarea, prin Politica de Coeziune sunt susținute investiții pentru dezvoltarea de noi/inovative servicii publice în cadrul administrației publice centrale și locale, în domeniul educației, culturii și mediului de afaceri. Referitor la administrația publică centrală, complementaritatea este realizată la nivel de instituții și tipuri de acțiuni finanțare, având în vedere ca PNRR vizează realizarea cloud-ului guvernamental, sistemul național public de securitate cibernetică precum și digitalizarea la nivelul unor instituții specific identificate (Ministerul Justiției, Ministerul Public, Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă, sistem de pensii, sistem financiar-fiscal etc), în timp ce Politica de Coeziune finanțează transformarea digitala a serviciilor publice aferente evenimentelor de viață ale cetățenilor si firmelor (altele decât cele prevăzute în cele 7 platforme digitale finanțate prin PNRR), intervenții specifice de e-educație și e-cultură, precum și de interoperabilitatea și susținere a procesului guvernamental la nivelul instituțiilor publice care nu sunt beneficiare de alocare PNRR.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs).

Digitalizarea IMM-urilor este susținută în cadrul Politicii de Coeziune prin finanțarea Hub-urilor de Inovare Digitală (prin susținerea cofinanțării participării la Programul Europa Digitală) și a IMM-urilor din sectorul IT&C, precum și prin sprijinirea IMM-urilor pentru achiziția si integrarea instrumentelor digitale in activitatea proprie.

La nivelul PNRR sunt sprijinite Hub-urile naționale, precum și IMM-urile în domenii tehnice cheie (data analytics, cyber-security, computer assisted design, additive manufacturing etc.) și vor fi finanțate două scheme de ajutor de stat pentru digitalizarea și transformarea digitală și tehnologică a IMM-urilor. Demarcarea finanțării prin Politica de Coeziune va fi asigurată la nivel regional în baza RIS3, iar la nivel central prin specificul planurilor de acțiune EDIH implementate. Smart city – politica de coeziune sprijină investiții în digitalizare pentru dezvoltarea Smart City în cele 6 domenii majore de dezvoltare (conform Comisiei Europene): Smart People, Smart Environment, Smart Economy, Smart Governance, Smart Mobility și Smart Living.

Referitor la mediu de afaceri, complementaritatea cu PNRR se realizează prin promovarea în cadrul Politicii de Coeziune de instrumente financiare cu componentă de grant, structurate în completarea instrumentelor PNRR și cu alocări dimensionate în corelare cu bugetul prevăzut prin PNRR pentru această componentă.

Astfel, instrumentul capital de risc propus prin PNRR are un buget mult mai mare de 400 milioane EUR, cu un număr estimat de beneficiari finali de 100, rezultând astfel o investiție medie mult mai mare în companii mai mature (atât IMM-uri, cât și mijlocii cu capitalizare medie). Instrumentul PNRR nu vizează inovarea și nu are o componentă de grant. 

Coordonare/complementaritate și sinergie cu programele INTERREG

Programele INTERREG sunt complementare și sinergice programelor finanțate din fondurile politicii de coeziune, din perspectiva acțiunilor finanțate în parteneriat cu statul/statele cu care se dezvoltă proiectele din cadrul programelor de cooperare.

Digitalizare, informatizare: Prin Programul Interreg VI-A Romania Bulgaria sunt avute în vedere investiții în asigurarea dotării adecvate a facilitățile de învățare cu accent pe digitalizare și dezvoltarea abilităților digitale: echipamente, instrumente etc., în special cele care sprijină dezvoltarea abilităților practice și/sau digitale și învățarea la distanță, în contextul OS 4.2.

Programul Interreg Europe vizează schimbul de experiență pe scară largă și învățarea politicilor în toate domenii cheie FEDR legate de tranziția digitală, digitalizarea economiei și a societății, conectivitatea digitală.

Prin Programul Interreg NEXT UngarianSlovacia-România-Ucraina vor fi finanțate acțiuni orizontale precum: dezvoltarea instrumentelor comune de colectare a datelor, crearea de baze de date comune în domeniul prevenirii riscurilor și si adaptării la schimbările climatice, programe de training pentru utilizarea instrumentelor digitale și a surselor de internet, operarea serviciilor de poliție a frontierei și vamale, etc.

Sinergia în domeniul cercetare, dezvoltare, inovare între fonduri și programul Orizont Europa va fi asigurată prin Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027.

Monitorizarea și stimularea participării beneficiarilor români la programul Orizont Europa se va asigura de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care este Punct Național de Contact pentru acest program. POCIDIF va sprijini proiecte care contribuie direct la întărirea capacității administrative a entităților din domeniul CDI din România de a realiza și implementa aplicații pentru proiecte și apeluri la nivel european și mondial.

Programul Europa Digitală este primul program al UE care își propune să accelereze recuperarea în domeniul digital și să stimuleze transformarea digitală a Europei. Programul oferă finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale: supercomputere, inteligență artificială, securitate cibernetică, abilități digitale avansate și asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate. În complementaritate cu FEDR, programul Europa Digitală va contribui la asigurarea faptului că beneficiile transformării digitale vor ajunge la toți cetățenii și la toate întreprinderile.

ROMÂNIA

MAE declară ca persona non grata pe teritoriul României un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la București, care a fost informată cu privire la decizia sus-menționată din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Decizia a fost luată avându-se în vedere incompatibilitatea activităților reprezentantului în cauză cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.

Reprezentantul Ambasadei a părăsit teritoriul României în cursul acestei săptămâni.

Continue Reading

ROMÂNIA

Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, lansată în dezbatere publică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, se arată într-un comunicat.

„Venim în sprijinul producției românești prin acordarea unui suport financiar de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor. Suma totală pe care o alocăm este de 200 milioane de euro, sub formă de granturi, pentru procesarea produselor, valorificarea superioară a acestora și asigurarea stocurilor necesare prelucrării”, a declarat ministrul Petre Daea.

Măsura prevăzută de acest act normativ este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară ca urmare a declanșării războiului din Ucraina.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând acest link https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar toți cei interesați pot transmite propuneri/sugestii/observații în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.

Continue Reading

ROMÂNIA

BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022, informează Agerpres.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă – dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, uşor sub punctul central al ţintei”, se arată în documentul publicat vineri.

Potrivit BNR, s-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 – precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

Conform BNR, s-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare -, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene.

Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară -, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

În perspectivă apropiată, dinamica inflaţiei de bază va rămâne totuşi afectată de efectele inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creşterea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending