Material realizat de Beatrice Ababei, stagiar

Schimbările climatice sunt considerate „cea mai mare amenințare la adresa sănătății cu care se confruntă omenirea” de către Organizația Mondială a Sănătății. În acest sens, în 2021, la nivelul Uniunii Europene (UE), a fost adoptată Legea Climei care face parte din inițiativele de politici ale „Pactului Ecologic European” pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% pana in anul 2030 (comparativ cu anul 1990) și atingerea neutralității climatice până in 2050. A priori acestui set de măsuri, Acordul de la Paris a fost ratificat de toate statele membre ale UE in 2016[1], având drept scop limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C. Deși UE a adoptat aceste măsuri, efectele schimbărilor climatice se fac resimțite pe segmentul meteorologic. În 2022, a fost înregistrată cea mai călduroasă vara din Europa, cu impact asupra sănătății oamenilor, valurile de căldura cauzând cel puțin 15.000 de decese[2]. În 2023, luna iulie este pe cale să devină cea mai călduroasă lună iulie din istoria măsurătorilor meteorologice, potrivit Observatorului european Copernicus[3], iar impactul schimbărilor climatice asupra speranței de viață în Europa, care și-a propus să devină primul continent neutru climatic de pe mapamond, este unul puternic.

Complexitatea fenomenului

Schimbările climatice sunt un fenomen global complex, fără limite, fiind cauzate de „barbarul de tiran”, omul, din dorința hedonistă a unui trai mai bun si hulpav. Schimbările climatice au fost definite ca fiind acele modificări in condițiile atmosferice care se produc pe o perioadă lunga de timp, actuala eră geologică, denumită informal antropocen, fiind cea în care oamenii au influențat cel mai mult mediul înconjurător prin degradarea sa, schimbarea climatică, poluare, pierderea biodiversității, scăderea materiei organice, salinizare, alunecările de teren, deșertificarea, inundațiile și transformarea ecosistemelor. Cele din urmă au fost efectele industrializării, defrișării, agriculturii, arderii combustibililor și urbanizării. Astfel, în mod ineluctabil, barbarul de tiran are un dublu rol în scena realității, cel de agresor si apoi cel de victimă, fiind afectat atât direct prin intensitatea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme, cât și indirect prin degradarea calității aerului, mutațiile în răspândirea bolilor infecțioase, precaritatea calității alimentelor, a apei si impactul asupra sănătății mintale.

Se constata o încălzire globală, în anul 2021, Antropocenul cauzând creșterea temperaturii medii globale cu 1,1 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. Astfel, Franța, Spania, Italia si Marea Britanie se enumeră printre țările cu temperaturi medii record din spațiul european, în anul 2022, în timp ce pentru restul țarilor europene, acest an a reprezentat cel mai călduros an din istorie.

 Repercusiunile sunt evidente, din pricina caniculei, în anul 2022, s-au înregistrat cel puțin 15.000 de decese in Europa, iar până la finalul secolului, se estimează că seceta va impacta un număr suplimentar de 1-4 miliarde de persoane, precum și că sărăcia hidrica va obliga oamenii sa bea din surse care pot fi contaminate biologic si toxicologic sau să emigreze.

La scara mondială, în anul 2022, pana la 3,6 miliarde de oameni au trăit în medii extrem de vulnerabile la schimbările climatice, aspect care a condus ca peste 20 de milioane de persoane sa se mute anual. Oamenii din țările cel mai puțin dezvoltate vor avea cel mai mult de suferit, ținând cont de faptul ca acestea nu dispun de mijloacele necesare pentru a lupta împotriva vulnerabilității la schimbările climatice.

 În cel de-al patrulea raport de evaluare (în engleză: the Fourth Assessment Report, abreviat AR4) al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (în engleza: the Intergovernmental Panel on Climate Change, prescurtat IPCC), au fost identificate cele mai vulnerabile zone din spațiul european. Printre acestea, se enumeră bazinul mediteranean caracterizat printr-un deficit de apa cauzat de creșterea temperaturii si diminuarea cantității de precipitații; zonele montane, cu referința specifica pentru regimul de curgere a apelor pentru munții Alpi confruntați cu topirea stratului de zăpadă și reducerea volumului ghețarilor; regiunile costiere afectate de creșterea nivelului mării și riscul de evenimente meteorologice extreme; văile inundabile dens populate impactate de precipitații abundente și viituri care pot cauza daune majore zonelor construite şi infrastructurii. În plus, rămânând tot la specificul Europei, sudul acesteia și regiunea arctica sunt predispuse la a resimți cele mai mari creșteri de temperatură[4]. O creștere continuă a temperaturilor ar putea transforma unele regiuni de nelocuit și terenurile agricole în deșerturi. În alte regiuni, precum Germania si Belgia, inundațiile sunt o sursă de ravagii, cele din iulie a anului 2021 fiind exemplificatoare în acest sens, cauzând cel puțin 177 de decese in Germania și 37 in Belgia.

În egala măsură, efectul schimbărilor climatice impactează anumite sectoare ale economiei, care pot determina creșterea vulnerabilității victimelor afectate de șomaj, stres financiar, insecuritate alimentară și inegalitate socială. Pentru a exemplifica acest aspect, în ultimul deceniu, cele din urmă au cauzat in Uniunea Europeană (UE) pierderi economice de peste 145 miliarde de euro[5].

Impactul schimbărilor climatice asupra speranței de viață

Fauna este in egală măsura victima a schimbărilor globale, fiind afectată de secetă, cu titlu exemplificativ: urșii polari sunt amenințați de dispariție prin prisma topirii gheții, elefanții se vor afla in imposibilitatea de a-și asigura necesarul zilnic de 150-300 litri de apă, specii precum cele marine (exemple: delfinii cu botul gros si rechinii taur) și insecte (libelulele), se confruntă cu modificări in ciclul lor de viată, migrând spre nord, astfel, atât lanțul ecosistemic cât și sectoarele economice, agricultura, silvicultura și pescăriile, vor suferi din pricina acestor modificări. În plus, mercurul emis in atmosferă sub formă de gaz poate fi transportat de vânt și ulterior depozitat în apă, astfel că este absorbit de plantele acvatice și ingerat de animale, iar ulterior consumate de către om.

Efectele asupra oamenilor se resimt cu impact asupra stării de sănătate, cauzând sau agravând boli preexistente cum ar fi bolile cardiovasculare care se clasează ca principala cauza de deces la nivel mondial, justificarea științifica este că temperatura ridicată a corpului contribuie la respirarea mai rapidă, iar inima va fi solicitată mai mult, cauzând dilatația vaselor de sânge care reglează tensiunea arteriala si mecanismele de coagulare a sângelui. Aceste dezechilibre pot declanșa atacuri de cord si accidente vasculare, în special în rândul persoanelor cu afecțiuni de sănătate preexistente.

Calitatea aerului este impactată de schimbările climatice prin faptul că există concentrații mai mari de particule toxice, modificând funcționarea normală a organismului uman si putând cauza astm bronșic, rinosinuzită și boala pulmonară obstructivă cronică.

Cancerul de piele este cauzat de efectele razelor UV din cauza diminuării stratului de ozon, iar dacă aceste radiații sunt foarte intense, ADN-ul din celule pielii este deteriorat, iar o modificare a acestuia conduce la o creștere necontrolată a celulelor bolnave.

De asemenea, miriada de fructe si legume glifosate poate conduce către alte tipuri de cancere si boli. Totodată, alți factori care pot cauza boli urmare a modificărilor climatice pot fi numărul mare de țânțari care pot transmite malarie sau infecții cu virusul Nile și Zika dacă sunt infectați, dioxidul de carbon care prelungește sezonul de creștere al plantelor si implicit durata sezonului alergic, deșertificarea zonelor care conduce la malnutriție și decese, sănătatea mintală care este afectată de stres și poate instiga la gesturi extreme precum sinuciderile. Studiul realizat de London School of Hygiene and Tropical Medicine estimează că populația expusă riscului de dengue si malarie, boli transmise de țânțari, ar putea crește cu până la 4,7 miliarde de persoane suplimentare dacă emisiile continuă sa crească la nivelurile actuale [6].

Pentru identitate de rațiune, subsecvent, vor fi redate cauzele de deces din țările din UE, aspecte care conduc la aserțiunea că schimbările climatice pot fi una sau chiar cauza decesurilor. Datele utilizate au fost preluate din informațiile furnizate de Comisia Europeană, în rapoartele „Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea”.

Nordul Europei

Din cauza încălzirii globale, nordul Europei este afectat prin scăderea cantității de zăpadă, a stratului de gheață pe lacuri și râuri și a zonelor de permafrost, creșterea debitelor râurilor iarna și primăvara în unele zone si intensificarea impactului cauzat de furtunile hibernale.

In anul 2018, în Finlanda, printre cauzele cele mai mari de deces au fost bolile sistemului circulator și neoplasmele. Organele implicate in sistemul circulator sunt inima, vasele de sânge și sistemul limfatic. Boala cardiacă ischemică a fost boala cea mai întâlnită a sistemului circulator, provocând 14,6% din decese, 9 455 de oameni murind din aceasta cauză. În plus, 7,4% din decese, ceea ce reprezintă 4 042 de oameni au murit din pricina accidentului vascular cerebral.  Dintre neoplasmele maligne, cel mai întâlnit a fost cel de plămân (4,2% – 2 268 de cazuri).

În 2018, în Suedia, bolile sistemului circulator au fost cea mai întâlnită cauză a deceselor, 11,8% (10 817 de cazuri) murind de boala cardiacă ischemică si 6,2% (5 679 de cazuri ) de accidente vasculare cerebrale. Cancerul de plămân a fost cel mai întâlnit neoplasm malign, ocupând un procentaj de 3,9% (3 604 de cazuri), iar următoarea boală a fost cea pulmonară obstructivă cronică (3,6% – 3 292 de cazuri).

Europa de Vest și Centrală

Din cauza încălzirii globale, zonele dinspre vestul Europei sunt afectate de o creștere a precipitațiilor iarna, a debitelor râurilor, a furtunilor violente și emigrării speciilor înspre nord, in timp ce în spre zonele centrale se înregistrează precipitații reduse vara, putând conduce astfel la seceta, incendii forestiere și precipitații crescute iarna și primăvara, cauzând puternice și numeroase revărsări de râuri.

În Franța, în anul 2016, bolile cardiace ischemice, accidente vasculare cerebrale și cancerul de plămâni au fost cauzele principale ale deceselor. Bolile cardiace ischemice au reprezentat 5,6% din numărul deceselor (33 217 cazuri), accidentele vasculare cerebrale (5,4% – 32 318 cazuri) și cancerul de plămân (5,4% – 31 943 de cazuri).

În anul 2019, în Olanda, spre deosebire de celelalte țări analizate, cel mai mare procentaj a cauzelor de deces fost ocupat de cancerul de plămân (6,8% -10 262 de cazuri), fiind urmat de accidentele vasculare cerebrale (6,2% – 9368 cazuri) și bolile cardiace ischemice (5,5% – 8370).

Europa de Est

Asemenea Europei Centrale, Europa de Est este caracterizată de precipitații reduse vara, putând, astfel, conduce la secete, incendii forestiere și precipitații crescute iarna si primăvara, cauzând, de asemenea, puternice și numeroase revărsări de râuri.

În anul 2018, în România, bolile cardiovasculare au fost principala cauză de deces, 19,1% (49 864 de cazuri ) au murit de boala cardiaca ischemica, 16,3% (42 569 de cazuri) accident vascular cerebral. Cancerul pulmonar a ocupat locul al treilea în clasamentul cauzelor de deces (3,9% – 10 075 murind din aceasta cauză).

În anul 2018, în Bulgaria, bolile cardiovasculare au cauzat cel mare număr de decese, în consecință, 19,3% (20 687 de oameni) au suferit de accident vascular cerebral,  11,3% (12 101 de oameni) de boala cardiacă ischemică, iar 3,1% (3341 de oameni) au murit de cancer de plămân.

Regiunea mediteraneeană

Din cauza încălzirii globale, zona mediteraneeană este afectata prin reducerea precipitațiilor, creșterea temperaturilor, incendii forestiere, valuri de căldura, scăderea disponibilității apei și a randamentului culturilor, creșterea riscurilor de secetă și de pierdere a biodiversității.

În Italia, în anul 2019, 9,9% dintre cazurile de deces au fost bolile cardiace ischemice (62 434 de cazuri), urmate de accidente vasculare cerebrale (8,8% – 55 434 de cazuri ) și de cancerul la plămâni (5,3%- 33 835 de cazuri).

În Spania, în anul 2018, 7,3% (31 152 de cazuri) au murit de boli cardiace ischemice, 6,2% (26 420 de cazuri) de accidente vasculare cerebrale și 5,2 % (22 153 de cazuri) de cancer la plămâni.

Concluzii

În concluzie, barbarul de tiran pendulează între bine îi rău și caută sa dea eficiență unor măsuri care să determine minime intervenții în natură și în același timp să creeze facilitate in viețile oamenilor. Pentru aceasta, este nevoie de un reviriment în mentalitatea și acțiunea omului prin eforturi susținute volitiv in corpore, instituții-societate, pentru găsirea de soluții fezabile. Oportunitatea politicilor de mediu trebuie raportată la oportunitatea conservării mediului și nu la oportunitatea politică sau a mediului de afaceri, sens în care avem nevoie de legi, norme cu conivența oamenilor iubitori de natură, activiști de mediu disuasivi astfel încât măsurile să fie realiste pentru a inversa procesul de distrugere a naturii sau măcar a-l încetini. Protejarea mediului trebuie sa devină o prescripție socială zilnică, oamenii trebuie sa adopte un comportament armonios și blând cu natura, susținător, să își automatizeze rutina ecologică, întrucât orice act este un gest de definire de sine, iar noi suntem tributari naturii și trebuie sa o protejăm.

În mod cert schimbările climatice afectează atât durata de viață a unui om prin cauzarea unor boli, cât și generațiile viitoare care vor suporta și ele costurile alegerilor si acțiunilor noastre, întrucât unii dintre poluanții emiși azi vor persista în natură și temperaturile medii vor continua sa crească, astfel că impactul va fi resimțit timp de decenii și chiar secole. UE are unele dintre cele mai ridicate standarde de mediu din lume puse in aplicare prin legi care includ normative ce vizează calitatea aerului, tratarea apelor reziduale, protejarea naturii, precum și pachete de politică transversale privind clima și energia precum și economia circulara, însă în ciuda acestor câștiguri considerabile, situația globală rămâne nesustenabilă.

Sintagma „Viitorul lumii naturale de care depindem cu toții se află in mâinile noastre” (David Attenborough) sintetizează mesajul la care se face apel pentru lupta împotriva  încălzirii globale, astfel soarta tuturor depinzând de măsura în care vom participa responsabil în raport cu mediul înconjurător.

Bibliografie

Ambasada Sustenabilitatii in Romania – Traim Pentru Generatiile Viitoare, ambasadasustenabilitatii.ro/.

“Acordul de La Paris – Convenția-Cadru a Națiunilor Unite ASUPRA Schimbărilor Climatice.” EUR, eur-lex.europa.eu/content/paris-agreement/paris-agreement.html?locale=ro.

“Beat the Heat: How to Deal with Rising Temperatures.” World Economic Forum, www.weforum.org/agenda/2023/07/extreme-heat-heat-waves-health/.

Bulgaria: Country Health Profile 2021 | EN | OECD, www.oecd.org/publications/bulgaria-country-health-profile-2021-c1a721b0-en.htm.

Finland: Country Health Profile 2021| European Observatory on Health Systems and Policies.World Health Organization, eurohealthobservatory.who.int/publications/m/finland-country-health-profile-2021.

France: Country Health Profile 2021 | EN | OECD, www.oecd.org/health/france-country-health-profile-2021-7d668926-en.htm.

Italy: Country Health Profile 2021 | EN | OECD, www.oecd.org/italy/italy-country-health-profile-2021-5bb1946e-en.htm.

Losses from Climate Change: €145 Billion in a Decade. Losses from Climate Change: €145 Billion in a Decade – Products Eurostat News – Eurostat, ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20221024-1.

Netherlands: Country Health Profile 2021 | EN | OECD, www.oecd.org/publications/netherlands-country-health-profile-2021-fd18ea00-en.htm.

Romania: Country Health Profile 2021 | EN | OECD, www.oecd.org/publications/romania-country-health-profile-2021-74ad9999-en.htm.

Schimbările Climatice Determină Populațiile de Libelule Să Migreze În Emisfera Nordică. Digi24, 7 Sept. 2021, www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/schimbarile-climatice-determina-populatiile-de-libelule-sa-migreze-in-emisfera-nordica-1660407.

Spain: Country Health Profile 2021 | EN | OECD, www.oecd.org/spain/spain-country-health-profile-2021-7ed63dd4-en.htm.

Statement – Climate Change Is Already Killing Us, but Strong Action Now Can Prevent More Deaths.World Health Organization, www.who.int/europe/news/item/07-11-2022-statement—climate-change-is-already-killing-us–but-strong-action-now-can-prevent-more-deaths.

Statement – Climate Change Is Already Killing Us, but Strong Action Now Can Prevent More Deaths. World Health Organization, www.who.int/europe/news/item/07-11-2022-statement—climate-change-is-already-killing-us–but-strong-action-now-can-prevent-more-deaths.

Sweden: Country Health Profile 2021| European Observatory on Health Systems and Policies. World Health Organization, eurohealthobservatory.who.int/publications/m/sweden-country-health-profile-2021.

[1] “Acordul de La Paris – Convenția-Cadru a Națiunilor Unite ASUPRA Schimbărilor Climatice.” EUR, eur-lex.europa.eu/content/paris-agreement/paris-agreement.html?locale=ro. Accessed 27 July 2023.

[2] “Statement – Climate Change Is Already Killing Us, but Strong Action Now Can Prevent More Deaths.” World Health Organization, www.who.int/europe/news/item/07-11-2022-statement—climate-change-is-already-killing-us–but-strong-action-now-can-prevent-more-deaths.

[3] The European heatwave of July 2023 in a longer-term context,  https://climate.copernicus.eu/european-heatwave-july-2023-longer-term-context

[4] Ambasada Sustenabilității În România – Trăim Pentru Generațiile Viitoare.” Ambasada Sustenabilitatii in Romania – Traim Pentru Generatiile Viitoare, ambasadasustenabilitatii.ro/.

[5] “Losses from Climate Change: €145 Billion in a Decade.” Losses from Climate Change: €145 Billion in a Decade – Products Eurostat News – Eurostat, ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20221024-1.

[6] “Beat the Heat: How to Deal with Rising Temperatures.” World Economic Forum, www.weforum.org/agenda/2023/07/extreme-heat-heat-waves-health/. Accessed 27 July 2023.