Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Analiza „The Jamestown Foundation” – Patruşev la Bucureşti: Rusia îşi resetează relaţiile cu România?

Published

on

„Resetarea” relaţiilor SUA cu Rusia în primul mandat al Administraţiei Obama a pus în mişcare un curent în Europa”, se arata intr-o analiza a lui Vladimir Socol, publicata pe site-ul „The Jamestown Foundation”. Redam, in continuare, traducerea integrala a acestei analize:

”O serie de guverne europene au adaptat modelul „resetării” Rusia-SUA la situaţiile lor specifice, iniţiind procese similare în plan bilateral cu Rusia. În Europa Occidentală, astfel de iniţiative uneori au ignorat sau încălcat politicile şi solidaritatea Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Ţările din Europa Centrală şi de Est, însă, nu pot face acest lucru decât în dauna lor. Pentru aceste ţări, a strânge rândurile alături de aliaţii lor este singura premisă posibilă pentru relaţii îmbunătăţite cu Rusia.

basescuiputinUn demers „în întâmpinare” de „resetare” a relaţiilor este un slab fundament pentru a aborda Rusia. Guvernul care are o astfel de iniţiativă acceptă implicit responsabilitatea pentru stadiul nesatisfăcător al relaţiilor sale cu Moscova. În virtutea aceleiaşi logici, iniţiatorul va purta principala responsabilitate de a face resetarea să meargă în sensul aşteptat. Mai mult decât atât, ţara care are iniţiativa semnalizează prin însuşi acest fapt că are nevoie de Rusia mai mult decât are Rusia nevoie de ea. Acest lucru subliniază un dezechilibru de interese chiar de la începutul acestui proces, afectând în favoarea Rusiei desfăşurarea sa viitoare.

În Europa Centrală şi de Est mai ales, acest dezechilibru de interese se va adăuga la dezechilibrele de resurse dintre Rusia şi ţara care a iniţiat resetarea. De obicei, un astfel de stat va căuta să obţină furnizări de resurse energetice sau acces pe piaţa din Rusia. De cele mai multe ori, ruşii vor condiţiona răspunsul lor de acordarea posibilităţii de a domina anumite sectoare economice din ţările solicitante. Moscova va folosi acest proces pentru a construi, în aceste ţări, grupuri de interese economice şi politice, investite cu relaţii speciale cu Rusia, care sunt adesea incompatibile cu politicile sau normele occidentale. Acest lucru ridică riscuri mai ales pentru ţările din Europa Centrală şi de Est cu instituţii vulnerabile. Aici, capacitatea de a gestiona această provocare diferă foarte mult de la o ţară la alta, şi chiar de la un partid de guvernământ la altul din acelaşi stat.

Pe 17 iunie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a avut o întrevedere cu preşedintele român Traian Băsescu la Bucureşti, fără îndoială la cererea preşedintelui Vladimir Putin (Adevărul, 18 iunie). Este posibil ca această vizită să se dovedească a fi întâlnirea bilaterală cu cel mai mare impact după 22 de ani de relaţii reci, în care contactele româno-ruse la cel mai înalt nivel au fost excepţional de rare, iar relaţiile în general au fost dificile. Vizita lui Patruşev în sine demonstrează gestionarea abilă de către Băsescu a acestei relaţii deloc uşoare.

În primul rând, Băsescu a evitat greşeala de a iniţia o „resetare” în relaţiile româno-ruse. În schimb, a aşteptat răbdător până când Moscova însăşi a făcut prima mişcare, dacă nu de „resetare”, atunci măcar de dezgheţare a relaţiilor.

În al doilea rând, Băsescu s-a angajat în acest exerciţiu ca preşedinte dovedit pro-SUA, reflectând un consens public solid asupra strângerii relaţiilor cu Washingtonul. Acceptând o deschidere rusă, Bucureştiul ţine în mână cartea unui parteneriat bilateral strategic cu Statele Unite, care funcţionează eficient în cazul României.

În al treilea rând, preşedintele a stabilizat cu succes situaţia internă după criza politică din 2012. Partidul Social-Democrat, care domină puterea, a învăţat să coabiteze cu Băsescu. Moscova a încercat să instige înlăturarea lui Băsescu din funcţie în timpul respectivei crize, atacându-l prin acuzaţii de servitute în faţa Occidentului (vezi Vladimir Socor, „Vocea Rusiei face campanie pentru înlăturarea preşedintelui Băsescu al României”, Fundaţia Jamestown – Seria subiecte fierbinţi, 20.08.2012, şi EDM, 10.09.2012).

Vizita lui Patruşev arată că Moscova a ajuns la concluzia că trebuie să întindă o mână către actuala conducere a României. Nu este niciun secret pentru nimeni în România faptul că eficienta conlucrare a lui Băsescu cu serviciile de informaţii a făcut posibilă protejarea ordinii constituţionale în 2012 şi stabilizarea situaţiei interne, menţinând totodată neutralitatea politică a serviciilor.

Pe 18 iunie, la o zi după vizita lui Patruşev, John Brennan, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), s-a întâlnit la Bucureşti cu Băsescu şi cu şefii serviciilor intern şi extern de informaţii. Brenann a făcut o inedită declaraţie publică de apreciere pentru „profesionalismul, competenţa, hotărârea, motivarea, integritatea şi curajul” serviciilor române de informaţii. „Atât SIE, cât şi SRI (serviciul extern şi, respectiv, intern) sunt cu adevărat remarcabile, şi le apreciem” (Evenimentul zilei, 19 iunie).

Consilierul de securitate naţională al lui Băsescu, Iulian Fota, a spus pentru presă că vizitele lui Brennan şi Patruşev nu sunt sub nicio formă echivalente. „Vizita lui Brennan este aceea a unui aliat. Nu punem semnul egalităţii între SUA şi Rusia; să nu-şi imagineze nimeni aşa ceva” (Ziare.ro, 19 iunie).

Patruşev şi Fota au semnat un memorandul de cooperare între Consiliul de Securitate al Rusiei şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din România. Potrivit unui rezumat făcut pentru media româneşti, documentul prevede cooperarea împotriva terorismului, a criminalităţii transfrontaliere şi a diverselor forme de trafic ilicit, spălarea de bani şi criminalitatea cibernetică.

Într-o conferinţă de presă la palatul prezidenţial după vizita lui Patruşev, Băsescu a declarat că nu poate înţelege obiecţiile Rusiei împotriva sistemului antirachetă al SUA, elemente ale căruia sunt în curs de instalare în sud-vestul României. Băsescu a trebuit să explice din nou pentru Patruşev că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei, este intrinsec defensiv şi nu asigură prevederea unor garanţii de tipul celor pe care le doreşte Rusia. „Ceea ce putem face este să arătăm ce este scris în acordul nostru cu SUA”.

Băsescu a adus în discuţia cu Patruşev subiectul conflictului din Transnistria. „Nu am putut să nu discutăm o problemă atât de importantă pentru securitatea României. Republica Moldova trebuie să fie întregită, cu un guvern de la Chişinău care să exercite autoritatea în totalitate asupra întregului teritoriul al ţării”.

Preşedintele şi-a exprimat speranţa că vizita lui Patruşev va fi urmată de contacte politice şi schimburi economice mai active. Băsescu şi-a exprimat disponibilitatea de a efectua o vizită în Rusia „dacă va fi invitat” (Evenimentul zilei, 18 iunie).

O astfel de invitaţie pare puţin probabilă în perioada care a mai rămas din mandatul lui Băsescu, până la încheierea sa la finele lui 2014. Însă ministrul de Externe, Titus Corlăţean, se pare că este invitat în Rusia în cursul acestui an, iar premierul Victor Ponta se aşteaptă să efectueze o vizită în Rusia în 2014. Contacte anterioare la aceste niveluri au avut loc în 2004 şi, respectiv, 2009. Bucureştiul a căutat să aibă schimburi mai frecvente de astfel de vizite. Moscova a refuzat, indicându-şi neplăcerea faţă de politicile externe ale României, însă relevând totodată şi nivelul relativ redus de prioritate al acestei relaţii pentru ambele părţi.

În general relaţiile româno-ruse sunt marcate de indiferenţă din partea Rusiei şi indiferenţă dublată de precauţie şi neîncredere din partea României. Dincolo de experienţa istorică negativă, punctul de vedere al României ia la ora actuală în considerare lecţiile învăţate din presiunile brutale exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova, preţurile exorbitante ale monopolistului Gazprom impuse României şi propaganda Moscovei împotriva scutului antirachetă din România – un proiect care, pentru români, înseamnă prezenţă militară americană pe teren şi angajament faţă de securitatea ţării în viitor. Mai mult decât oricare alt stat din regiune, România sprijină proiectele cu partenerii occidentali de diversificare a livrărilor de resurse energetice.

Aceste divergenţe, deşi nu sunt dramatice, nu au până în prezent nimic pozitiv în contrapondere în relaţiile ruso-române. Investiţiile industriale ruseşti din România sunt relativ modeste, iar balanţa comercială bilaterală este puternic înclinată în favoarea Rusiei datorită gazelor naturale. În plus, Rusia şi România nu au prea multe a-şi oferi una celeilalte. Cele două state înţeleg, în general, acest lucru şi prin urmare nu sunt mânate de un sentiment de nevoie urgentă în extinderea relaţiilor lor bilaterale. Până acum, poate că „puterea soft” rusească finanţată cu petrodolari se extinde asupra altor state, însă nu şi asupra României într-un grad semnificativ.

Pentru moment, se pare că Moscova învaţă să coabiteze cu opţiunile strategice pro-occidentale ale Bucureştiului în politica externă şi cea de securitate. Băsescu a ajutat la instituţionalizarea fermă a acestor politici din anul 2005, când a devenit preşedinte. În cazul României, Moscova este cea care se pare că iniţiază o „resetare” a relaţiilor, sperând probabil să schimbe în timp fundamentul lor”.

Sursa: „The Jamestown Foundation”.

Autor: Vladimir Socor

SUA

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite își vor consolida relațiile comerciale cu Taiwanul și vor efectua noi curse aeriene și maritime în strâmtoare, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei, a anunțat vineri un înalt responsabil american, potrivit AFP, citat de Agerpres.

O ”foaie de parcurs ambiţioasă” privind comerţul va fi prezentată ”în zilele următoare”, a declarat Kurt Campbell, coordonator al Casei Albe pentru Asia-Pacific.

Acest consilier al lui Joe Biden a afirmat că Beijingul s-a folosit de recenta vizită controversată a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, pentru a încerca să bulverseze statu-quo-ul privind situaţia insulei.

Această vizită a fost ”coerentă” cu politica Washingtonului, iar China a ”exagerat”, a apreciat acesta.

China s-a înfuriat după vizita în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, care a avut loc săptămâna trecută, astfel că Beijingul a lansat manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul acestei insule pe care o consideră parte a Chinei continentale.

Mai mult, primul poluator la nivel global a decis încetarea cooperării cu Statele Unite în mai multe domenii printre care și în ceea ce privește schimbările climatice, un regres în acest sector după ce aceste două state și-au luat angajamentul în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, ce a avut loc în luna noiembrie în Glasgow, să coopereze pentru a combate efectele încălzirii globale.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

SUA

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

Published

on

© U.S. Army National Guard photo by Spc. Jacob Hester-Heard

La 9 august, Departamentul de Stat al SUA și-a anunțat intenția de a oferi 89 de milioane de dolari din fondurile pentru anul fiscal 2022 pentru a ajuta guvernul Ucrainei să facă față provocărilor umanitare urgente reprezentate de rămășițele explozive de război create de războiul brutal de agresiune al Rusiei.

„Noua invazie ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a presărat zone masive din țară cu mine terestre, muniții neexplodate și dispozitive explozive improvizate. Utilizarea grotescă a dispozitivelor explozive improvizate în modul în care vedem în Ucraina de către actorii ruși era asociată anterior doar cu ISIS în Siria. Aceste pericole explozive blochează accesul la terenuri agricole fertile, întârzie eforturile de reconstrucție, împiedică comunitățile strămutate să se întoarcă la casele lor și continuă să ucidă și să mutileze civili ucraineni nevinovați. Guvernul Ucrainei estimează că 160.000 de kilometri pătrați din terenul său ar putea fi contaminat – ceea ce reprezintă aproximativ dimensiunea statului Virginia, Maryland și Connecticut la un loc”, transmite Departamentul de Stat al SUA.

Finanțarea americană va permite desfășurarea a aproximativ 100 de echipe de deminare și va sprijini un proiect de formare și echipare pe scară largă pentru a consolida capacitatea de deminare și de eliminare a munițiilor explozive (EOD) a guvernului ucrainean.

Din 1993, Statele Unite au investit peste 4,2 miliarde de dolari pentru eliminarea în siguranță a minelor terestre și a armelor de război explozive (ERW), precum și pentru securizarea și eliminarea în siguranță a armelor de calibru mic și armamentului ușor (SA/LW) și a munițiilor în exces în peste 100 de țări și teritorii. Statele Unite sunt cel mai mare susținător financiar al distrugerii armelor convenționale din lume.

Continue Reading

Facebook

NATO55 mins ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.2 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA4 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE7 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA7 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda8 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.10 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA1 day ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending