Connect with us

GENERAL

ANALIZĂ Toate fisurile create de administrația Trump în relația SUA-UE

Published

on

Decizia de pe 8 mai a președintelui de a scoate SUA din acordul privind programului nuclear iranian semnat pe de o parte de Iran și de cealaltă parte de Grupul 5+1 (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania) a demonstrat încă o dată gândirea în termeni de beneficii imediate ale SUA de pe urma acordurilor sale și a contrariat toți semnatarii. Dar dacă analizăm lista deciziilor radicale luate de Donald Trump, aceasta se poate încadra la încă o promisiune din campania electorală ce a fost pusă în aplicare.

Foto: European Commission

Război comercial cu Uniunea Europeană

La mai puțin de un an și jumătatate de la preluarea mandatului de către președintele Donald Trump, SUA s-au îndepărtat vertiginos de moștenirea fostului șef de stat, Barack Obama, care a dorit să se asigure că la plecarea sa relația cu Europa este una de nezdruncinat și un mandat prezidențial nu poate duce la o ruptură în tradiționala colaborare dintre cele două maluri ale Atlanticului.

Parteneriatul transatlantic de comerț și investiții dintre UE și SUA, sau cum mai este el cunoscut, TTIP, urma să creeze cea mai mare zonă de liber schimb din lume prin eliminarea tarifelor vamale la bunuri, extinderea pieței serviciilor, deschiderea licitațiilor publice și extinderea cooperării în domeniul reglementării dacă ar fi fost semnat. TTIP a început să fie negociat de cele două părți încă din 2013, pe timpul administrației Obama și a Comisiei Barosso.

Cu toate acestea, nori negri s-au adunat deasupra tratatului odată cu alegerea președintelui Trump, cel care nu doar că s-a opus semnării acestuia cu UE, dar a scos țara din alt acord important semnat pe timpul administrației anterioare, și anume din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), pe care l-a catalogat drept incorect față de americani.

Uniunea Europeană, precaută, a căutat să se ferească de un refuz categoric din partea președintelui SUA, așa că a decis înghețarea negocierilor pe tot parcursul mandatului. Acesta a fost un pas destul de dificil dacă avem în vedere că până la acel moment se făcuseră progrese semnificative, având loc nu mai puțin de 15 runde de negocieri.

Anul 2018 a fost unul care i-a luat prin suprindere pe europeni prin decizia sa de a impune tarife suplimentare importurilor de aluminiu și oțel. În pofida eforturilor diplomaților europeni de a-i convinge americani să nu pună bariere tarifare, aceștia au reușit doar o amânare a intrării lor în vigoare. Mai mult, președintele Trump a folosit un ton provocator, spunând că războialele comerciale sunt bune și ușor de câștigat, explicând că toate aceste măsuri sunt necesare pentru securizarea economiei naționale. Mai târziu, Donald Trump a precizat că va excepta UE de la  taxele vamale asupra oţelului şi aluminiului dacă Uniunea Europeană va renunţa la propriile bariere impuse produselor americane.

Retragerea din Acordul privind schimbările climatice de la Paris

Paris. 22 octombrie 2015. Reunite într-o conferință internațională (COP21) cu un scop precis, acela de a găsi soluții pentru salvarea planetei și pentru  angajarea comună la scăderea ritmului de încălzire globală, statele lumii au  ajuns, cu foarte mici excepții, la un consens.

Între alte măsuri, el prevede: atingerea unui vârf al emisiilor cu efect de seră cât mai curând posibil, dar şi a unui echilibru între surse şi absorbanţi de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol; menţinerea creşterii temperaturii globale “sub 2 grade Celsius” şi o continuare a eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade Celsius; revizuirea progreselor înregistrate la fiecare cinci ani; finanţarea cu fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde anual a ţărilor în curs de dezvoltare, până în 2020, şi un angajament în vederea continuării finanţării în viitor.

Singurele state care nu semnau atunci erau Siria (stat aflat într-un război civil sângeros încă din 2011) și Nicaragua (care considera că măsurile nu sunt suficiente pentru combaterea ritmului alert al schimbărilor climatice), dar acestui club “exclusivist” s-au alăturat mai târziu SUA prin decizia președintelui Trump de a retrage țara sa din acord. Motivarea a fost aceea de a îndeplini “datoria supremă de a proteja SUA și cetățenii săi”, dar a pledat pentru reintegrare atunci când termenii acordului vor fi buni pentru SUA.

Această decizie nu a rămas fără ecou mai ales pentru că Statele Unite sunt al doilea mare producător de emisii de bioxid de carbon (CO2) din lume, după China. De la șefi de stat sau de guvern, până la conducerea diplomației europene și a institituției de la Bruxelles, nimeni nu a reușit să îl convingă pe Donald Trump că schimbările climatice sunt un real pericol pentru viitorul generațiilor viitoare care considera acest subiect doar o “farsă”.

Ierusalim versus Tel Aviv și problema recunoașterii capitalei Israelului

Problema orașului Ierusalim este o moștenire lăsată încă din anii 1960 și este una dintre cele mai complexe și grele dosare  încă nesoluționate din Orientul Mijlociu, capitală revendicată deopotrivă de israelieni și de palestinieni. Recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel de către Donald Trump la sfârșitul anului 2017 a agitat spiritele în lumea arabă și a înfuriat palestinienii.

Pe 7 decembrie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Nici europenii nu au fost mai încântați știind căt de fragilă este pacea în zonă și temându-se de izbucnirea unui nou conflict, subliniind, totodată, necesitatea unei soluții care să aibă în vedere interesele a două state. Tocmai de aceea mișcarea aceasta nediplomatică a președintelui Trump a fost criticată de Înaltul Reprezentant al UE care le-a oferit asigurări palestinienilor că, în pofida mișcării SUA, niciun stat UE nu își va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Mai mult, SUA s-au mișcat rapid pentru relocarea ambasadei, deschiderea sa oficială urmând a coincide cu celebrarea a 70 de ani de la formarea statului Israel, pe 14 mai 2018.

Deciziile Statelor Unite de politică externă, precum aceasta, au creat numeroase controverse și au agitat politica internă a anumitor state membre UE care au arătat voință politică de relocare a ambasadei și, implicit, recunoaștere a Ierusalimului drept capitală.

Abordarea dosarului nord-coreean

Vestea denuclearizării peninsulei coreene a luat prin surprindere puterile mondiale, mai ales că Organizația Națiunilor Unite, prin Consiliul de Securitate, a făcut foarte multe eforturi de a stopa programul nuclear al Coreei de Nord.

Coreea de Nord a fost sancționată în numeroase rânduri de către ONU, iar a opta rundă de sancțiuni a fost cea mai dură dintre toate, fiind aprobată chiar și de de China şi Rusia, cele mai apropiate susţinătoare ale Coreei de Nord.

Dacă la începutul mandatului său retorica lui Donald Trump era una extrem de agresivă la adresa omologului nord-coreean, relațiile au luat o turnură neașteptată, Kim Jong-un primind vizita lui Mike Pompeo, fost șef CIA și actual secretar de stat, șef al diplomației americane ce s-a instalat în funcție după incompatibilitatea dintre Donald Trump și Rex Tillerson în mai multe dosare internaționale.

Pe de altă parte, poziția UE a fost întotdeauna una pragmatică, mai degrabă cu mișcări calculate și neieșind din logica diplomatică, mai ales că statul nord coreean este unul care și-a dezvoltat în secret progame nucleare și unul dintre cele mai aspre regiumuri totalitare din lume, singurul său aliat fiind China.

Abordarea președintelui Trump, cea a diplomației prin Twitter și a necenzurării limbajului, a dus la tensionarea relațiilor, mai ales după discursul său de anul trecut de la Adunarea Generală a ONU. Astfel că o detensionare atât de bruscă era de neconceput. Dar nebănuitul s-a produs iar Donald Trump a confirmat chiar o întâlnire chiar cu cel pe care cu câteva luni înainte îl numea “omul-rachetă” și care îi răspundea pe un ton asemănător.

Liderul SUA nu s-a sfiit în a-și acorda merite pentru denuclearizarea peninsulei coreene: “Războiul coreean se va termina! SUA și toți cetățenii săi extraordinari ar trebui să fie mândri de ceea ce se întâmplă acum în Coreea!” scria acesta pe Twitter pe 27 aprilie 2018, imediat după istoricul summit intercoreean care a dus la creșterea securității internaționale. 

Dosarul iranian, “esențial pentru securitatea europeană”, “inacceptabil pentru SUA”

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, a făcut mai multe apeluri către administrația de la Casa Albă de a nu ieși din acrodul care garantează că Iranul își va opri programul nuclear. Președintele Macron, primit cu atât de mult fast, a insistat de asemenea pe lângă președintele Trump să îți reconsidere poziția, și însăși Angela Merkel a abordat subiectul, dar fără succes. Pe 8 mai, cu 4 zile înainte de termenul anunțat anterior, liderul SUA declara că va institui Iranului cele mai severe sancțiunie economice deoarece acordul din 2015 nu a reușit să curme ambițiile nucleare ale Teheranului.

Reacțiile nu au întârziat să apară, cea mai vehementă fiind declarația comună a premierului Marii Britanii, Theresa May, cancelarului Germaniei, Angela Merkel și președintelui Franței, Emmanuel Macron, care i-au cerut președintelui SUA să de asigurări că decizia sa nu afectează rezultatele obținute până în prezent. 

În pofida divergențelor, SUA și UE au decis că relațiile lor sunt mai importante și transcend apartenența la un acord sau altul, tocmai de aceea, chiar în ziua anunțului retragerii, Federica Mogherini spunea că “Statele Unite rămân cel mai apropiat partener și prieten și vom continua să colaborăm în multe alte chestiuni”, dar își rezerva dreptul de a acționa în conformitate cu interesele economice și de securitate ale Uniunii Europene.

Întreaga planetă rămâne cu ochii ațintiți asupra SUA, Donald Trump încercând să își pună în aplicare sloganul din campania electorală și promisiunea de a face America măreață din nou, însă prețul este cel al izolării în tot mai multe domenii și al creării unui climat de neîncredere și imprevizibilitate.

 

 

GENERAL

UE condamnă noua lege semnată de Vladimir Putin care reprimă dreptul opozanților să candideze la alegerile din Rusia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

La 4 iunie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat o nouă lege care interzice oricărei persoane care are legături cu așa-numitele “organizații extremiste” să mai candideze la alegerile din Rusia.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a semnalat că această nouă lege este încă un instrument împotriva vocilor critice și de opoziție, care va restrânge și mai mult pluralismul politic în Rusia: „Această decizie, înainte de alegerile pentru Duma de Stat din septembrie și în combinație cu legile privind “agenții străini” și “organizațiile indezirabile”, consolidează o represiune sistematică a democrației, a drepturilor omului și a libertăților”, se arată în comunicatul oficial.

„În plus, este îngrijorător faptul că această lege va avea efect retroactiv”, a mai adăugat oficialul european.

Uniunea Europeană îndeamnă autoritățile ruse să abroge această lege și să alinieze legislația rusă la angajamentele pe care Rusia și le-a asumat în temeiul legislației europene și internaționale privind drepturile omului, inclusiv Convenția europeană a drepturilor omului a Consiliului Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, în plenul Parlamentului European: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie. Revitalizarea IMM-urilor reprezintă coloana vertebrală a economiei UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan a salutat marți, în plenul Parlamentului European, faptul că strategia industrială revizuită se concentrează pe revitalizarea IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei UE. precum și pe digitalizarea economiilor.

Șeful delegației europarlamentarilor români din grupul PPE a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Margrethe Vestager cu privire la revitalizarea industriei europene.

“În România, avem 672.440 de microîntreprinderi cu un milion de angajați. Întreprinderile mijlocii sunt în număr de 8.902, cele mici de 48.738 iar întreprinderile mari – 1941.  Nu trebuie uitat că industria Horeca sau întreprinderile din sectorul transporturilor, turistic, cultural și mai ales creativ au fost printre cele mai afectate de criza COVID și, de aceea, este vital ca acestea să se bucure de o susținere reală din partea noastră, din partea Europei. În ciuda dificultăților generate de COVID suntem pe calea cea bună”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.

El a subliniat că realitatea din România vine să confirme acest lucru, în condițiile în care economia țării sale a crescut în primul trimestru cu 2,8%, mult peste așteptările economiștilor, având cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani.

“Cu toții avem responsabilitatea de a veni în sprijinul interesului cetățenilor noștri, iar prin intermediul acestei strategii trebuie să ne asigurăm că le vom oferi acestora un trai mai bun si mai stabil in Europa noastră comuna”, a conchis Rareș Bogdan.

 

Citiți și Premierul Florin Cîțu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie. Economia a crescut cu 2,8% în primele trei luni din 2021

Produsul intern brut a crescut cu 2,8%, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB nu a consemnat nicio modificare, conform datelor semnal publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Agerpres.

Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,2% în primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul 2020.

În previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătăţit la 5,1% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să consemneze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creştere faţă de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an.

În raportul “World Economic Outlook”, publicat în aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit, de asemenea, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va înregistra o creştere economică de 6,4%.

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.7 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending