Connect with us

INTERNAȚIONAL

ANALIZĂ Ultima reuniune pe Externe a NATO înainte de Summitul de la Varșovia începe mâine: Muntenegru semnează Protocolul de Aderare; Flota la Marea Neagră, șansa strategică a României. Prefața deciziilor euro-atlantice

Published

on

North Atlantic Council meeting - Meetings of NATO Defence MinistersAlianța Nord-Atlantică intră pe ultima sută de metri în pregătirea Summitului de la Varșovia. Astfel, miniștrii de Externe din statele membre NATO se vor reuni la cartierul general al Alianței pe 19-20 mai, în ultima reuniune la nivel ministerial dinaintea întâlnirii decizionale la nivel înalt din 8-9 iulie 2016.

Reuniunea va fi condusă de secretarul general Jens Stoltenberg, care a declarat că această ministerială va lua decizii importante pentru Summitul de la Varșovia din iulie, conform unui comunicat al Alianței.

La summit, liderii NATO vor lua toate deciziile necesare pentru a-și proteja cetățenii și pentru a proiecta stabilitate dincolo de granițele noastre, a mai remarcat acesta.

Muntenegru, membru de facto al Alianței

Referitor la reuniunea ministerială, Stoltenberg a spus că miniștrii de Externe ai statelor membre îl vor primi pe prim-ministrul Muntenegrului pentru a semna Protocolul de Aderare. ”După ceremonie, Muntenegru va lua parte la toate reuniunile NATO în calitate de observator sau invitat. O dată ce toate țările aliate vor ratifica protocolul, Muntenegru va deveni cel de-al 29-lea membru al NATO”, a spus secretarul general.

Potrivit acestuia, agenda reuniunii miniștrilor de Externe include discuții privind proiectarea stabilității în vecinătatea extinsă a Alianței prin ajutarea partenerilor, care să își consolideze propriile forțe de securitate. Pe agenda discuțiilor se mai află sprijinul NATO pentru împiedicarea traficului și migrației ilegale din Marea Mediterană, relația cu Rusia și politica NATO față de vecinii din est, cooperarea NATO-UE și viitorul sprijin acordat Afganistanului.

Prima reuniune a Alianței după Consiliul NATO-Rusia

Reuniunea este precedată de câteva evenimente importante pentru deciziile pe care Alianța urmează să și le asume în următoarea perioadă. Ministeriala pe Externe a NATO nu numai că are loc înainte de reuniunea la vârf de la Varșovia, dar și după prima întrevedere a Consiliului NATO-Rusia, care a avut loc după doi ani de la suspendarea cooperării practice și într-un moment tensionat privind transparența activităților militare din Marea Baltică, când două avioane rusești au simulat atacuri împotriva distrugătorului american USS Donald Cook.

NATO și Rusia au dezacorduri profunde și persistente. Întâlnirea nu a schimbat acest lucru. Aliații NATO susțin cu fermitate că nu vom reveni la o cooperare practică cu Rusia, până ce aceasta nu revine la respectarea dreptului internațional. Dar vom menține liniile de comunicare deschise. Când tensiunile sunt la cote înalte, dialogul politic este necesar pentru a ne discuta divergențele și pentru a reduce riscurile incidentelor militare”, a declarat atunci secretarul general.

deveselu_RoSUAMinisteriala pe Externe, precedată de evenimente-cheie: un nou SACEUR, Deveselu, Redzikowo și batalioane în Europa de Est. Dinspre asigurare spre descurajare

De la momentul acelei reuniuni, axată pe transparență și reducerea riscurilor, câteva aspecte importante (prezentate cronologic) gravitează în jurul raporturilor NATO-Rusia: posibilitatea poziționării prin rotație a patru batalioane de luptă (două americane, unul britanic, unul german) formate din aproape 4000 de trupe în Polonia și țările baltice inaugurarea, numirea unui nou comandant al trupelor NATO în Europa și operaționalizarea fazei a II-a a sistemului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, România, demararea lucrărilor pentru a faza a III-a de amplasare a interceptorilor balistici la Redzikowo, Polonia. Toate acestea sunt acțiuni ce vizează Rusia.

Batalioanele ce urmează a funcționa pe principiu rotațional reprezintă o decizie creionată după tensiunile privind exercițiile militare și atacurile simulate de aviația rusă în zona baltică. Totodată, numirea lui Curtis Scaparrotti, un general american din rândul forțelor terestre, drept nou comandant al forțelor euro-atlantice are o însemnătate aparte. Scriam la momentul anunțării retragerii Rusiei din Siria. Relațiile internaționale și chestiunile strategice nu se împacă prea bine cu coincidențele. Aproape că sunt opuse. Or, faptul că forțele NATO vor fi conduse de o personalitate militară cu expertiză strategică și tactică în dimensiunea militară la care forțele ruse sunt cunoscute că excelează (deși aviația Rusiei și-a îmbunătățit substanțial capacitatea) nu poate fi privit ca un fapt anacronic și lipsit de importanță.

SUA - Polonia Aegis AshoreRusia nu a întârziat să reformuleze critici față de apărarea antirachetă a NATO, în pofida asigurărilor că acest sistem este strict defensiv. Iar aceste asigurări vin de la cel mai înalt nivel al fiecărei părți implicate: Alianța Nord-Atlantică ca atare, SUA, România și chiar Polonia, recunoscută prin opoziția sa temeinică față de Moscova. Drept contra-răspuns, Rusia ia în calcul testarea unor noi rachete intercontinentale și reactualizarea unui radar de alertă din Sevastopol (Crimeea). Radarul, care ar urma să fie modernizat, va putea detecta lansări de rachete balistice, de croazieră și supersonice în zona mărilor Neagră și Mediterană pentru a asigura protecție teritoriului Rusiei pe flancurile sudic și sud-est, ceea ce transformă regiunea ucraineană anexată ilegal de Federația Rusă într-un punct strategic de primă linie pentru Moscova.

Radarul rusesc ar urma să dețină capacitate de monitorizare și asupra zonei Mării Mediterane, acolo unde flota NATO, inclusiv prin prezență americană, își desfășoară importante exerciții militare.

Destinația strategică a radarului pe care Rusia ar urma să îl repună în funcțiune arată importanța pe care Moscova o acordă Mării Negre, regiune pe care și NATO o consideră ”de importanță strategică” și față de care va decide la summitul de la Varșovia noi acțiuni, dezbătând inclusiv posibilitatea unei flote aliate a statelor riverane. 

Ministeriala, rampă pentru Varșovia? Proiectul unei flote la Marea Neagră

O astfel de forță aliată la Marea Neagră este ambiția strategică cu care România probabil că va merge la Varșovia. Verbalizată la cel mai înalt nivel de președinte și de premier, discutată de ministrul Apărării la întrevederile sale bilaterale și dezbătută de diplomația română în formate trilaterale cu Polonia și Turcia, o flotă a NATO la Marea Neagră nato_black seaar fi deopotrivă o reușită strategică a României și o reconceptualizare a modului în care NATO se raportează la această regiune.

O posibilă formulă a unei astfel de grupări navale, percepută ca o amenințare de Rusia, ar putea viza o contribuție trilaterală România – Bulgaria – Turcia, ca state membre NATO și riverane Mării Negre, întocmai pentru a respecta prevederile Convenției de la Montreux care vizează traficul maritim comercial și militar în zona strâmtorilor Bosfor și Dardanele dar și tonajul, echiparea și proveniența navelor care pătrund în Marea Neagră prin aceste strâmtori.

Această reuniune ministerială are miza primirii de facto a Muntenegrului în NATO, însă contextul în care se desfășoară implică o organizare precisă a agendei summitului decizional de la Varșovia. Din această privință, ea este prilejul optim pentru ca diplomația română, alături de partenerii strategici, să se asigure că o astfel de formulă de asigurare și descurajare se va regăsi pe declarația șefilor de stat și de guvern de la Varșovia.

Precedentele reuniuni

Meetings of the Defence Ministers at NATO Headquarters in Brussels- Meeting of the North Atlantic CouncilUltima reuniune ministerială a Alianței – pe Apărare –  a decis în luna februarie două chestiuni importante pentru securitatea frontierelor euro-atlantice: poziționarea rotațională a trupelor aliate în țările flancului estic pentru descurajarea Rusiei și trimiterea unor misiuni de patrulare în Marea Egee în vederea stopării traficului de ființe umane generat de criza refugiaților.

Precedenta reuniune a miniștrilor de Externe ai NATO  a avut loc pe 1-2 decembrie 2015 și a reprezentat un important pas în politica transformării și adaptării Alianței la provocările contemporane de securitate. În primul rând, Aliații au lansat invitația de aderare la NATO către Muntenegru, confirmând astfel sprijinul pentru politica ușilor deschise. Totodată, sprijinul tehnic, logistic și financiar pentru Georgia și Ucraina va fi sporit. 

NATO a adoptat și o decizie cu privire la înființarea unui birou al Alianței la Chișinău, în Republica Moldova. În ceea ce privește cea mai importantă misiune NATO – cea din Afganistan, șefii diplomațiilor euro-atlantice au decis prelungirea sprijinului financiar a forțelor de securitate afgane până în 2020 și continuarea asistării și antrenării acestora.

România și NATO post-Newport: Scurte incursiuni factuale

Dincolo de prima reuniune NATO-Rusia, deciziile de la ultimele ministeriale, poziționarea de trupe și pregătirea summitului de la Varșovia, contextul în care reuniunea ministerială se va desfășura cuprinde o serie de acțiuni concrete întreprinse în ultimele luni: decizia președintelui SUA de a spori bugetul Inițiativei de Reasigurare Europeană până la stoltenberg iohannis presidency.ro3,4 miliarde de dolari, insistențele Poloniei în a solicita o prezență sporită și permanentă a NATO pe flancul estic, solicitarea venită din partea lui Barack Obama, prezent în Europa, pentru ca aliații (Germania și Marea Britanie) să își suplimenteze prezența militară în estul Alianței, precum și o acțiune proactivă a României.

Bucureștiul a susținut, atât prin ministerele implicate (MApN și MAE), cât și prin vocea premierului Dacian Cioloș (la întrevederea cu Jens Stoltenberg) și a președintelui Klaus Iohannis (la Conferința de Securitate de la Munchen) trei dimensiuni esențiale pentru adaptarea NATO: implicare sporită a Alianței în țările din flancul estic, o atenție strategică acordată Mării Negre, chiar prin staționarea unei flote NATO și consolidarea cooperării NATO-UE, mai ales în domeniul securității cibernetice și al contracarării amenințărilor hibride.

Nu în ultimul rând, adjunctul secretarului general NATO, Alexander Vershbow, a prezidat o reuniune a directorilor politici din ministerele Apărării din țările NATO, organizată chiar la București pe 25 aprilie 2016, în vreme ce capitala României a fost gazda unicei reuniuni regionale a liderilor Europei Centrale și de Est dinaintea summitului Aliat, summit la care liderii statelor din zonă și-au definit obiectivele strategice față de prezența sporită a NATO în regiune și cerința ca Rusia să revină la respectarea dreptului internațional.

iohannis afganistan 5

România găzduiește deopotrivă o Unitate de Integrare a ForțelorDivizia Multinațională Sud-Est și faza a doua a sistemului antirachetă Aegis Ashore și este în proces de atingere a angajamentului asumat anul trecut, și anume direcționarea a 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

Totodată, potrivit ultimului raport al secretarului general NATO, România este al nouălea stat NATO în clasamentul procentului din PIB atribuit bugetului de apărării, în care top 1o din 2015 arată astfel: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%), Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Marja NATO este de 2%, iar România și-a asumat să îndeplinească acest angajament până în 2017. La capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România este la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare de NATO de minim 20%.

În dimensiunea implicării efectivelor militare, România este a cincea țară contributoare la misiunea NATO în Afganistan (din 40), cu un efectiv de 650 de trupe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

Published

on

© Real Instituto Elcano/ Twitter

Corespondență din Madrid

Regele Felipe al VI-lea al Spaniei a afirmat marți, la Forumul Public NATO care precedă summitul aliat organizat la Madrid, că “lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând” și că liderii NATO se confruntă cu nevoia de a găsi “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung.

“Acum 20 de ani ne-am felicitat pentru faptul că Europa nu a fost niciodată mai sigură, mai prosperă sau mai liberă”, a spus monarhul spaniol, citând din preambulul primei strategii de securitate a Uniunii Europene, elaborată în 2003 de spaniolul Javier Solana, Înalt Reprezentant al UE pentru politică exernă și de securitate la acea vreme și secretar general al NATO în perioada 1995-1999, când Madridul a găzduit și summitul din 1997.

De atunci, majoritatea evaluărilor sau predicțiilor post-Război Rece s-au evaporat“, a apreciat regele Felipe al IV-lea, continuând: iar marea partea a speranțelor noastre au fost privite ca idealuri utopice”.

“Lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând. Competiția dintre marile puteri este peste tot. Toate acestea ne amintesc de nevoia critică de a prezerva alianța atlantică, o familie de națiuni căreia Spania i s-a alăturat acum exact 40 de ani. Acest context subliniază rolul NATO ca alianță care oferă o descurajare credibilă împotriva oricărei amenințări de securitate la adresa membrilor săi, în Europa și America de Nord. Războiul din Ucraina ne-a învățat să ne adunăm în apărarea unei ordini bazate pe reguli în Europa și în lume. Avem motive să ne simțim încrezători că alianța transatlantică este mai puternică ca oricând și că Europa a rămas unită în fața agresiunii intolerabile a Rusiei”, a afirmat monarhul iberic.

El i-a avertizat pe cei 30 de lideri nord-atlantici că sprijinul pentru comunitatea transatlantică va rămâne o provocare cheie în anii și deceniile ce vor urma, mai ales în contextul în care competitorii strategici vor continua să provoace “fundamentul instituțional și normativ” care stă la baza ordinii occidentale

Una dintre cele mai mari întrebări cu care se vor confrunta liderii care se reunesc la Madrid pentru a reflecta asupra viitorului NATO va fi cum să găsească echilibrul potrivit între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung. De asemenea, cum să echilibreze dimensiunile sale militare și politice și cum să pregătească Alianța pentru o creștere a competiției între marile puteri, fără a pierde din vedere alte provocări transnaționale care nu vor dispărea, cum ar fi terorismul, sau chiar securitatea climatică. Acestea nu sunt alegeri binare ușoare, dar am încredere că liderii Alianței le vor parcurge cu succes”, a conchis regele Felipe al IV-lea, el fiind precedat pe scenă de secretarul general Jens Stoltenberg și urmat de secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Cei trei lideri au deschis Forumul public NATO, care are loc în marja celui de-al 32-lea summit NATO de la Madrid, co-organizat de patru institute importante ale societății civile internaționale: Institutul Regal Elcano, German Marshall Fund, Conferința de Securitate de la München și Atlantic Council.

Forumul reunește participanți din afara comunității tradiționale de securitate și apărare pentru a îmbogăți dezbaterea privind viitorul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.
Summitul NATO reunește aproape 40 de șefi de stat și de guvern la centrul de expoziții IFEMA din Madrid, în perioada 29-30 iunie, coincizând cu cea de-a 40-a aniversare a aderării Spaniei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Printre cei prezenți se numără cele 30 de țări aliate, patru țări din Asia-Pacific invitate (Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud), alte patru țări care sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu ale Alianței, precum și șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

G7

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

Published

on

© No. 10/ Flickr

Liderii G7, reuniți sub președinție germană, condamnă la finalul unui summit desfășurat în Alpii bavarezi ”sugrumarea producției alimentare și agricole” de către Vladimir Putin, care folosește ”alimentele pe post de armă de război”, și s-au angajat să aloce 4,5 miliarde de dolari, jumătate din sumă fiind asigurată de SUA, pentru a ”spori securitatea alimentară la nivel global”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, noile investiții realizate prin Alianța globală pentru securitate alimentară, vor sprijini ”eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale de a se adresa nevoilor în creștere”.

”Reiterăm apelul urgent către Rusia de a pune capăt, fără condiții, blocadei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, distrugerii infrastructurii portuare de transport, a silozurilor și terminalelor, însușirii ilegale de mărfuri agricole și de echipamente ucrainene și tuturor celorlalte activități care împiedică producția și exporturile”, subliniază liderii G7 în declarație.

Aceștia evaluează că toate acțiunile enumerate mai sus nu reprezintă altceva decât un ”atac motivat geopolitic asupra securității alimentare globale”.

”Ne vom intensifica eforturile de a ajuta Ucraina să continue producția agricolă în vederea următorului sezon de recoltă și ne vom angaja să sprijinim fermierii ucraineni în obținerea accesului la inputuri agricole esențiale și la medicamente veterinare. Susținem ferm Ucraina în reluarea exporturilor sale agricole către piețele mondiale, precum și eforturile ONU de deblocare a unui coridor maritim sigur prin Marea Neagră. În plus, ne vom intensifica eforturile pentru a stabili rute alternative bazându-ne pe inițiativa deja pusă în aplicare de UE privind <<culoarele de solidaritate>>. Vom colabora cu agențiile și partenerii relevanți pentru a identifica proveniența importurilor de cereale, cu scopul de a identifica produsele ucrainene confiscate ilegal și pentru a descuraja Rusia. În plus, solicităm Rusiei să își ridice măsurile care împiedică exportul de cereale și îngrășăminte rusești”, este apelul lansat de liderii G7.

De asemenea, aceștia se vor asigura în continuare că ”pachetele de sancțiuni nu vizează alimentele pentru a permite libera circulație a produselor agricole, inclusiv din Rusia”.

Îndreptându-și privirea către parteneri, precum ”guverne, organizații internaționale, globale și inițiative regionale, societatea civilă, sectorul privat”, cele șapte puteri din G7 îi îndeamnă să ”contribuie la efortul nostru de a asigura securitatea alimentară globală”.

Conform Casei Albe, ”milioane de oameni aflați la depărtare de conflict se confruntă cu un risc crescut de sărăcie, foamete și malnutriție ca urmare a războiului lui Putin”.

Estimările sugerează că până la ”40 de milioane de persoane ar putea fi împinse în sărăcie în 2022, ca urmare a războiului lui Putin în Ucraina și a efectelor sale secundare”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Vina pentru creșterea prețurilor la alimente nu aparține NATO sau sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ci această creștere și riscul unei insecurități alimentare sunt determinate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat marți, la Madrid, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial aliat a deschis informal lucrările summitului aliat din capitala Spaniei prin participarea sa la Forumul Public NATO, un eveniment de diplomație publică organizat în parteneriat de Institutul Regal Elcano pentru Studii Internaționale și Strategice, Conferința de Securitate de la Munchen, Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States.

Avem o responsabilitate să sprijinim Ucraina, parțial prin furnizarea sprijinului militar și umanitar. Aliații NATO au sprijinit Ucraina încă din 2014, nu ne-am trezit în februarie 2022 (n.r. – momentul invaziei ruse. (…) Responsabilitatea noastră este să facem mai mult pentru ca Ucraina să reziste pe termen lung. Dacă problema este că nu ar trebui să facem asta pentru că există impresia că noi am avea vreo responsabilitate pentru problemele economiei mondiale, răspunsul este categoric nu. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, inclusiv să impunem noi costuri și sancțiuni Rusiei. Apoi, trebuie să ne implicăm în dialog și în comunicare publică pentru a explica faptul că problema centrală nu este cum sprijinim noi Ucraina, ci războiul nejustificat și neprovocat al președintelui Putin împotriva Ucrainei. Aceasta este problema“, a declarat Stoltenberg.

 

Comentariile sale vin după ce liderii G7, în frunte cu președintele american Joe Biden, au anunțat că vor contribui cu peste 4,5 miliarde de dolari pentru a aborda problema securității alimentare globale, din care peste jumătate vor proveni din Statele Unite.

Aceste alocări financiare vor contribui la protejarea celor mai vulnerabile populații din lume și pentru a atenua impactul războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei în Ucraina asupra insecurității alimentare și a malnutriției în creștere.

Aceste noi investiții vor sprijini eforturile depuse în peste 47 de țări și organizații regionale, pentru a sprijini planurile regionale de abordare a nevoilor în creștere.

“Ca soluţie pe termen scurt, cerem partenerilor care au importante stocuri de hrană, precum şi sectorului privat, să facă hrana disponibilă fără a distorsiona pieţele, susţinând în special strategia Programului Alimentar Mondial privind achiziţiile”, au transmis liderii G7 în declarația finală a summitului.

Toți liderii G7, inclusiv premierul Japoniei pentru prima dată, se vor deplasa după summitul de la castelul Elmau din Bavaria la summitul NATO, acolo unde cele 30 de națiuni nord-atlantice vor adopta decizii cruciale.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

Facebook

NATO5 mins ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G726 mins ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO45 mins ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G753 mins ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

G72 hours ago

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă

ROMÂNIA3 hours ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA3 hours ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

ROMÂNIA5 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA6 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending