Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, este fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării din punct de vedere militar, politic și geostrategic, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„România este într-o situație geografică extrem de proastă, cum a fost întotdeauna în istoria ei, dar astăzi este într-o situație politică avantajoasă, iar avantajul acestei situații ține de evoluțiile democratice din România și de faptul că este un aliat de nădejde al NATO. S-a dovedit a fi așa încă de pe vremea când nu era membru NATO și mă refer la războiul din Kosvo, atunci când România a fost cel mai cooperant aliat posibil al Alianței și al Statelor Unite; s-a dovedit cu prisosință în Afganistan și toate acestea sunt bile albe care se adaugă la palmaresul militar, politic și geostrategic al României”, este de părere Vlad Nistor.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. „Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

O astfel de decizie din partea Franței vine și pe fondul legăturii strategice tradiționale cu România, mai spune eurodeputatul Vlad Nistor.

„Punerea de-a valma a României și a Bulgariei de data aceasta nu este foarte bine aleasă, deoarece în România decidenții politici și societatea sunt mult mai favorabili NATO și cu mult mai puțin favorabili ca simpatii Federației Ruse. Amintesc aici declarațiile recente ale președintelui bulgar care afirma că Republica Bulgaria nu are nevoie de prezență NATO suplimentară pe teritoriul său. Iar în ceea ce privește anunțul lui Macron, lucrurile sunt mai clare decât atât: în primul rând, România este un aliat strategic tradițional important al Republicii Franceze și, în al doilea rând, în calitatea lui de cel mai vizibil și interesant lider politic european, își dorește de multă vreme și o afirmă cu multe ocazii, o formă de asociere militară suplimentară NATO, care să fie aceea a unei forțe militare de intervenție rapidă a Uniunii Europene. Contextul de la Strasbourg mă face să cred că despre asta este vorba”, a mai adăugat eurodeputatul PPE.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina este desfășurată atât pentru a pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin, dar și pentru a testa capacitatea de răspuns a Occidentului, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL,PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„Cred că Federația Rusă dorește să testeze felul în care aliații Occidentali vor reacționa, pentru că altminteri, demonstrația de forță nu ar avea niciun sens. Pe de altă parte, probabil că această operațiune are efecte și asupra opiniei publice ruse și este în bună măsură manifestă și pentru a convinge o bună parte a societății ruse de forța pe care regimul Putin o are astăzi”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor.

El a mai spus că mișcările de trupe rusești de la granița cu Ucraina nu exclud, însă, faptul că „s-ar putea ca Federația Rusă să-și consolideze regimul în zone care au fost deja anexate, cum este Crimeea”. Însă, „o nouă anexare probabil că nu se va întâmpla și Rusia nici nu cred că-și dorește. Dacă, însă, se va ajunge acolo, atunci realitățile europene, mondiale, întreaga hartă politică a lumii va fi pusă în discuție”, a atenționat Vlad Nistor.

„Este clar o demonstrație de forță care are un sens și care ține cu siguranță de dificultățile prin care Federația Rusă trece la nivelul politicii interne. Atunci când pui pretenții care sunt apriori inacceptabile, nu cred că vrei cu adevărat ca acele pretenții sa fie satisfacute, pentru că ceea ce cere Federația Rusă este întreaga arhitectură de securitate europeană de dupa 1990 încoace, iar așa ceva este cu siguranță inadmisibil. Dacă NATO ar accepta solicitările tranșante ale Federației Ruse, nu ar mai exista ca organizație. Ori așa ceva nu se va întâmpla, mai ales în momentul acesta”, a insistat eurodeputatul român.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.