Noul șef al diplomației române, Emil Hurezeanu, a avut luni o primă convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, cu care a discutat despre sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, avansarea integrării europene a R. Moldova și Ucrainei și strategia UE la Marea Neagră

Într-o postare pe X, Ministerul de Externe de la București a descris discuția telefonică drept un “schimb productiv de opinii” între Hurezeanu și Kallas.

Productive exchange of FM Emil Hurezeanu with HR @kajakallas on: the support for🇲🇩 to manage the current energy crisis; the multilayered support for🇺🇦 while imposing further costs on RU; 🇪🇺enlargement process with🇲🇩&🇺🇦. Also discussed the 🇪🇺 Black Sea Strategy & Hybrid threats. pic.twitter.com/lnP4sT8PvI

— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 13, 2025

Cei doi oficiali au discutat despre sprijinul pentru Republica Moldova în gestionarea actualei crize energetice, sprijinul multidimensional pentru Ucraina în timp ce sunt impuse în continuare costuri Rusiei și procesul de extindere a UE cu Republica Moldova și Ucraina.

Totodată, ministrul român de externe și șefa diplomației UE au discutat despre strategia UE la Marea Neagră și amenințările hibride.

Luminița Odobescu, fost ministru al afacerilor externe și fost consilier pentru afaceri europene al președintelui Klaus Iohannis, a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, potrivit unei decizii publicate luni în Monitorul Oficial.

Odobescu a deținut din iunie 2023, odată cu rotativa guvernamentală Ciucă – Ciolacu în cadrul coaliției PSD-PNL, funcția de ministru al afacerilor externe. Anterior, între noiembrie 2021 și iunie 2023 a fost consilier pentru afaceri europene al președintelui Klaus Iohannis.

Luminița Odobescu a fost reprezentantul permanent al României la UE din septembrie 2015 și până în noiembrie 2021, un mandat care a culminat cu gestionarea primei președinții a României la Consiliul UE. România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

În această perioadă, președinția română a facilitat adoptarea a 90 de dosare legislative: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei).

Din 2020, o dată cu debutul pandemiei, sub mandatul Luminiței Odobescu, România a propus măsuri de solidaritate care au fost aplicate la nivel european pentru gestionarea crizei sanitare, de la flexibilizarea transferului între fonduri europene, la suspendarea regulilor deficitului bugetar, țara noastră fiind totodată primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, la capătul negocierilor politice, diplomatice și tehnice privind viitorul buget multianual și a planului de redresare post-COVID-19, România a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru următorul deceniu.

Odobescu a fost propusă pentru poziția de reprezentant permanent al României la UE pe 30 aprilie 2015 printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis.

Luminița Odobescu este diplomat de carieră ce a exercitat între noiembrie 2012 şi august 2015 funcţia de Consilier de stat pentru afaceri europene şi politică externă în cadrul Cancelariei Primului Ministru. În decembrie 2014 i-a fost acordat gradul diplomatic de ambasador.

A fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe în perioada februarie – noiembrie 2012, iar între 2008 şi 2012 a îndeplinit funcţia de director general al Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, fiind responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE şi a dialogului politic bilateral cu statele membre UE, AELS şi Turcia.

Între anii 2002 şi 2007 a deţinut diverse poziţii în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană – Bruxelles, gestionând o serie de capitole în cadrul negocierilor de aderare a României la UE (energie, uniune economică şi monetară, taxare, comerţ, etc.). De asemenea, a fost responsabilă de gestionarea relaţiilor comerciale dintre România şi UE şi a măsurilor de apărare comercială.

După semnarea Tratatului de aderare a României la UE, Luminiţa Odobescu a asigurat coordonarea şi pregătirea reuniunilor Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi Adjuncţi (COREPER I), participând, în paralel, la o serie de grupuri de lucru ale Consiliului şi Comisiei Europene.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, salută intrarea în vigoare a Regulamentului privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA) și subliniază importanța acestuia în scurtarea timpului de așteptare al pacienților în vederea accesării tratamentulor de ultimă generație. De asemenea, ministrul pledează pentru o Uniune Europeană a Sănătății puternică și echitabilă. 

„Intrarea în vigoare a noului Regulament european privind evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) reprezintă un pas înainte pentru creșterea accesului la tratamente inovatoare, în timp cât mai scurt, pentru pacienții din România. Activitatea de evaluare clinică desfășurată de acum într-o singură etapă la nivel european, care are loc imediat după acordarea unei autorizații unice valabilă în toate statele UE, va permite ca autoritățile naționale să ia decizii mai rapide, dar și mai informate, cu privire la stabilirea prețurilor și rambursarea noilor tehnologii medicale”, a transmis Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro

Potrivit ministrului, Regulamentul va face ca pacienții să poată beneficia în viitorul apropiat de un acces mai rapid decât în prezent la medicamentele de ultimă generație: „Odată cu aplicarea noului Regulament HTA, alături de o adaptare a legislației naționale în domeniu, aflată deja în discuție, țara noastră își propune să recupereze decalajele în materie de acces la medicamente inovatoare.”

Nu în ultimul rând Alexandru Rafila a salutat implicarea experților români care au luat parte încă de la etapa negocierilor pentru adoptarea acestui Regulament: „Am încredere că autoritățile noastre vor aplica fără întârzieri această nouă legislație europeană, pentru că o vor face în beneficiul pacienților. A fost o muncă de echipă care trebuie să continue la fel de intens pentru a avea rezultatele așteptate cât mai rapid.”

„Împreună cu restul statelor membre și instituțiile cheie ale UE, putem realiza o Uniune Europeană a Sănătății puternică, în care accesul echitabil la tratamente inovatoare să fie cu adevărat posibil, indiferent de cetățenie”, a conchis ministrul.

Regulamentul privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA) a intrat în vigoare duminică, 12 ianuarie. Acest regulament le va asigura pacienților statelor Uniunii Europene accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. 

   Citiți și: Noul regulament HTA intră în vigoare. Pacienții statelor UE vor beneficia de un acces mai rapid la tratamente inovatoare

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. HTA poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Într-o primă etapă, începând cu 12 ianuarie, aceste noi norme se vor aplica cererilor de autorizație de introducere pe piață pentru un nou medicament împotriva cancerului sau un medicament pentru terapie avansată (ATMP). Normele vor fi extinse la medicamentele orfane în ianuarie 2028, iar din 2030 vor acoperi toate medicamentele noi. Dispozitivele medicale selectate cu risc ridicat vor fi, de asemenea, evaluate începând cu 2026.