Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NEWS

Angela Merkel, lecție de modestie privind moștenirea sa politică. Ce și-ar dori cancelarul german să fie scris în cărțile de istorie despre ea: ”A încercat”

Published

on

© bundeskanzlerin/ Instagram

Angela Merkel a oferit marți o lecție de modestie privind activitatea sa în funcția de cancelar al Germaniei, care se întinde deja pe 14 ani, fiind, până în prezent, cel de-al patrulea cel mai longeviv cancelar.

În cadrul unui dezbateri organizate de publicația Ostsee Zeintung, Merkel, aflată în fruntea Executivului din noiembrie 2005, a fost întrebată ce speră că vor citi copiii despre ea în cărțile de istorie peste 50 de ani, informează Politico Europe. 

După ce a reflectat câteva secunde asupra întrebării, cancelarul german a răspuns zâmbind: „A încercat”, răspuns întâmpinat de publicul prezent la evenimentul găzduit de orașul Stalsund cu râsete și aplauze.

Șefa Guvernului de la Berlin a fost, de asemenea, întrebată care sunt planurile sale când se va retrage din funcție. Aceasta a reiterat că nu dorește să fie activă politic. ”Voi rămâne o persoană politică, dar nu voi avea un birou politic activ”, a precizat ea.

Angela Merkel a anunțat anul trecut că se retrage din funcția de cancelar al Germaniei, care se va încheia în toamna lui 2021.

Aflată de 14 ani la conducerea Executivului de la Berlin, fiind unul dintre cei mai longevivi cancelari, Angela Merkel a condus țara prin criza economico-financiară din 2008 și criza refugiaților din 2015, cea din urmă punându-și amprenta asupra popularității sale ca urmare a opoziției față de politica ușilor deschise.

Continue Reading

CHINA

Donald Trump amână noile tarife asupra unor importuri din China, spunând că este un cadou de Crăciun pentru consumatorii americani

Published

on

Administrația Trump a anunțat că va amâna până la 15 decembrie impunerea de tarife asupra anumitor bunuri de consum importate din China, iar mai multe informații legate de întâlnirea între oficiali și chinezi în vederea unor discuții legate de comerțul dintre cele două state oferă speranța unui armistițiu al războiului comercial dintre primele două economii mondiale, anunță AFP, citat de Adevărul.ro.

Anunțul a fost făcut marți de biroul reprezentantului pentru comerț în Statele Unite.

Impunerea tarifelor va fi amânată până la 15 decembrie, cu 10 zile înainte de Crăciun, fiind astfel scutite de o taxă vamală adiţională de 10% diferite bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Citiți și:
SUA și China, în pragul unui război valutar: Pentru prima dată în 25 ani, Washington-ul acuză Beijing-ul că manipulează valoarea monedei naționale

”Facem acest lucru în vederea perioadei de Crăciun pentru că n-am vrea că unele tarife să aibă un impact asupra consumatorilor americani, cu toate că până acum nu au avut vreun fel de impact”, le-a spus Trump reporterilor în momentul în care părăsea New Jersey pentru un eveniment în Pittsburgh, informează The Guardian.

Reprezentantul pentru comerţ al Statelor Unite, Robert Lighthizer, şi vicepremierul Chinei, Liu He, au avut, marţi, o convorbire telefonică cu privire la decizia administraţiei Trump. Negociatorii Chinei şi ai Statelor Unite s-au întâlnit în Shanghai la sfârşitul lunii iulie pentru prima dată după ce discuţiile au intrat în impas în mai, urmând ca o nouă rundă de negocieri să se desfăşoare în septembrie, de data aceasta la Washington. Deteriorarea relaţiilor din ultimele două săptămâni face, însă, improbabilă întâlnirea din septembrie, mai ales după ce preşedintele Trump a sugerat, vineri, că nu vor avea loc negocieri atât de repede pentru că Washington ”nu este pregătit să încheie o înţelegere”.

Principala problemă a lui Trump, reluată şi în anunţul făcut marţi, este că Beijingul nu şi-a respectat promisiunea de a cumpăra mai multe produse agricole americane.

”Au spus că vor cumpăra mai multe produse agricole. Până acum, m-au dezamăgit”, a spus Trump. ”Nu au fost oneşti sau, hai să spunem aşa, şi-au amânat cu siguranţă decizia”.

Acesta a remarcat că e conştient că Beijinul s-ar putea să aştepte până când Casa Albă va avea un nou preşedinte pentru a ajunge la o înţelegere comercială cu Statele Unite.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate.

Donald Trump a zguduit piețele financiare în luna mai, când liderul american a anunțat că SUA își va majora tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

China a reacționat atunci cu celeritate, crescând și ea tarife impuse pentru produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Continue Reading

BUSINESS

Lidl renunță complet la comercializarea articolelor de unică folosinţă din plastic, aplicând o directivă a Consiliului UE adoptată în timpul președinției române

Published

on

© Lidl România/ Facebook

Lidl va renunţa complet la comercializarea articolelor de unică folosinţă din plastic (pahare, farfurii adânci şi întinse, tacâmuri şi paie), începând cu data de 15 august, anunţat retailerul german într-un comunicat de presă, în contextul unei directive adoptate de Consiliului Uniunii Europene în luna mai, în timpul președinției române a Consiliului, privind eliminarea a zece produse din plastic de unică folosință până în 2021.

Conform companiei, alternativ în acest va fi demarată testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.

“Aceste demersuri fac parte din strategia mai amplă a Lidl, anunţată în 2018, prin care îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare. În acest sens, compania ia măsuri precum, crearea unor ambalaje complet reciclabile pentru produsele marcă proprie, folosirea pungilor reutilizabile sau testarea celor din material compostabil din resurse regenerabile, care respectă reglementările internaţionale din domeniul ambalajelor biodegradabile, precum standardul european EN 13432 şi certificarea TUV Austria”, se arată în comunicatul citat.

Lidl România precizează, totodată, că, până în 2025, toate ambalajele din plastic pentru mărcile proprii vor fi concepute astfel încât să fie 100% reciclabile.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este prezent în 30 de ţări din întreaga lume şi operează aproximativ 10.500 de magazine şi peste 150 de centre logistice în 29 de ţări la nivel mondial.În prezent, Lidl are aproximativ 260.000 de angajaţi, dintre care peste 5.500 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 240 de magazine şi patru centre logistice.

Citiți și Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, în data de 21 mai, o Directivă care introduce noi restricţii pentru anumite materiale plastice de unică folosinţă care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosinţă sunt fabricate integral sau parţial din materiale plastice şi, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate. Unul dintre principalele obiective ale acestei directive este reducerea cantităţii de deşeuri de plastic pe care le generăm. Conform noilor norme, până în 2021 vor fi interzise, printre produsele din plastic de unică folosinţă, farfuriile, tacâmurile, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi.

Adoptarea formală a noilor norme de către Consiliu reprezintă etapa finală a procedurii. Decizia din 21 mai a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie doi ani pentru a o transpune în dreptul lor naţional.

Statele membre au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conţină, până în 2025, cel puţin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puţin 30%. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending