Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Trei liceeni din Sibiu concurează la Olimpiada Geniilor din Statele Unite. Ce invenții vor prezenta elevii sibieni

Published

on

© cnogsibiu.ro

Trei liceeni ai Colegiului Național ”Octavian Goga” din Sibiu participă, începând de luni, la Olimpiada Geniilor, un concurs organizat de Oswego State University of New York, între 17 și 22 iunie, anunță Agerpres.

Alexandru Rădac, Daniel Marpozan şi Codrin Muntean sunt elevi în clasa a X-a la matematică-informatică şi formează echipa herotech, coordonată de profesoara de fizică Florentina Ileşan.

Cei trei elevi sibieni vor prezenta în SUA două invenţii proprii, un robot şi un sistem inteligent de economisire a energiei electrice.

Liceenii au reușit să creeze un robot pompier care să salveze oamenii dintr-un incendiu, fără a pune în pericol viața salvatorilor. Practic, robotul creat de cei trei tineri din Sibiu este prevăzut cu un braţ, care se poate prelungi, cu care pot fi scoşi oameni afectaţi de un incendiu, fără ca pompierii să înfrunte flăcările.

”Scopul nostru este să aducem la lumină creativitatea, inteligenţa şi spiritul de echipă şi în final să ne facem remarcaţi, atât ca echipă, cât şi ca naţiune. Participarea la acest eveniment ar fi o oportunitate de a ne întâlni atât cu tehnologii noi, cât şi cu oamenii importanţi din spatele acestora. Prezenţa echipei noastre la concurs ar putea aduce o contribuţie semnificativă în ceea ce priveşte dezvoltarea locală a echipamentelor tehnologice, preluând informaţii din această sferă atât de la organizatori, cât şi de la participanţi”, arată cei trei liceeni, în prezentarea proiectului lor.

Pentru Secţiunea Science-Innovation, echipa herotech va prezenta un sistem inteligent de economisire a energiei electrice, care va controla luminile dintr-o casă, prin intermediul unei reţele de senzori. Cei trei au creat un sistem inteligent pe bază de bariere în infraroşu, prin care se controlează în mod automat luminile dintr-o locuinţă şi care ţine evidenţa numărului de persoane din încăpere.

Acest proiect a fost premiat în România, de o companie din domeniul energiei.

Echipa sibiană a fost ajutată să ajungă la concursul din SUA de către sponsori. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima vizită în străinătate a noului ministru de Externe al Republicii Moldova. Nicolae Popescu începe astăzi prima sa vizită oficială în SUA, ”unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai țării noastre”

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Facebook, că efectuează prima sa vizită oficială în Statele Unite ale Americii, ”unul dintre cei mai importanți parteneri strategici de dezvoltare ai țării noastre”.

Vizita, care a început astăzi, va cuprinde ”câteva zile pline” la Washington, inclusiv întrevederi oficiale și discuții cu diaspora.

”Una dintre primele vizite oficiale planificate încă de la investirea Guvernului Maia Sandu este cea care pe care o încep astăzi în Statele Unite ale Americii, unul dintre cei mai importanți parteneri stragici de dezvoltare ai țării noastre. Urmează câteva zile foarte pline, cu mai multe întâlniri și întrevederi oficiale în Washington. Un moment special al vizitei mele în America va fi întâlnirea cu diaspora noastră. Vă aștept pe toți cei care veți fi în zonă marți, 18 iunie, la ora locală 18.00, la sediul Ambasadei noastre (2101 S Street NW, Washington D.C 20008) pentru a discuta împreună despre cum vedem viitorul țării noastre. În tot efortul nostru de a readuce Republica Moldova pe drumul cel bun diaspora joacă și va juca un rol fundamental”, a scris ministrul Nicolae Popescu pe Facebook.

Vizita ministrului de Externe al Republicii Moldova survine după ce Partidul Democrat a decis vineri, 14 iunie, să cedeze puterea guvernului învestit de majoritatea ACUM -PSRM, hotărâre anunțată de Vladimir Cebotari, vicepreședintele PD.

”Aceasta e singura modalitate legală prin care se poate face acest lucru în situaţia juridică în care ne aflăm. Toţi miniştrii urmează să demisioneze de azi. Decizia noastră are efectiv politic şi va fi un semnal clar că PD nu se ţine de putere, lucru pe care îl spunem de mai multe zile. Decizia noastră nu va soluţiona însă problema blocajului politic şi instituţional în care se află ţara”, a punctat acesta.

Anunțul PDM venea în contextul în care ambasadorul SUA la Chișinău a avut o întrevedere cu președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, ce a durat 15 minute.

Sâmbătă, 15 iunie, pe fondul demisiei guvernului Filip, judecătorii Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova au anulat hotărârile din perioada 7 – 9 iunie 2019,  care făceau referire la dizolvarea Parlamentului și la nerecunoașterea executivul condus de Maia Sandu.

Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru politică de vecinătate, Johannes Hahn, a salutat “transferul paşnic al puterii” de la Chişinău şi a felicitat-o pe şefa executivului din Republica Moldova, Maia Sandu, pentru “măsurile pe care le-a luat deja pentru a începe implementarea programului de reformă al guvernului” pe care-l conduce, relatează luni Radio Chişinău.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Benjamin Netanyahu a inaugurat ”Înalțimile Trump”, o nouă așezare israeliană în Înălțimile Golan

Published

on

© David M. Friedman/ Twitter

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a inaugurat o nouă aşezare în Înălţimile Golan, numită după preşedintele american Donald Trump, ”Înălțimile Trump”, o decizie anunțată de Netanyahu încă din luna aprilie, informează BBC.

La ceremonia de duminică, Netanyahu a declarat că așezarea ”Înâlțimile Trump” îl va onora pe Trump pentru decizia sa de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra teritoriului.

Încă nu au început lucrările de construcţie însă un semn cu numele lui Trump şi steagurile Israelului şi SUA a fost inaugurat.

Criticii au numit această decizie ca fiind o mişcare de publicitate fără nicio autoritate legală.

”Este o zi istorică.  Acesta este un moment festiv care va fi reținut de generații ca un punct de referință în istoria Înălțimilor Golan”, a declarat Netanyahu, numindu-l pe Trump „un prieten al Israelului”. ”Înalțimile Golan au fost și vor fi mereu o parte inseparabilă a țării noastre”, a completat premierul israelian, anunță Deutsche Welle.

Înălţimile Golan – zonă bogată în apă – au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

Preşedintele SUA a semnat la sfârşitul lui martie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra acestui teritoriu, decizie criticată de lumea arabă.

Analiștii au sugerat că președintele american a ales să semneze decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înalțimilor Golan înainte de alegeri tocmai pentru a-i oferi ajutor candidatului Netanyahu în cursa electorală.

De altfel, premierul Benjamin Netanyahu anunța la începutul lunii aprilie, cu doar câteva zile înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale din Israel, că, dacă va câștiga competiția electorală, plănuiește să anexeze și coloniile evreieşti din Cisiordania, frângând astfel speranțele palenstinienilor, care aspiră să-și creeze propriul stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

La aceste aspecte se adaugă faptul că Trump a ignorat deceniile de politică americană și a recunoscut formal în luna aprilie Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Ocupantul fotoliului de la Casa Albă a mutat în 2018 ambasada SUA de la Tel Aviv în orașul istoric, revendicat de palestinieni drept capitală a Palestinei.

Este de așteptat planul de pace al Administrației de la Washington pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care, cel mai probrabil va fi anunțat în luna noiembrie, după formarea noului guvern israelian, potrivit afirmațiilor consilierul preşedintelui american pentru Orientul Mijlociu, Jason Greenblatt.

Consilierul Casei Albe a amintit că administraţia Trump a amânat deja prezentarea acestui plan până după încheierea lunii de post musulman a Ramadanului (la începutul lunii iunie) şi a formării unui guvern israelian ca urmare a desfăşurării alegerilor legislative din 9 aprilie. Premierul Benjamin Netanyahu nu a reuşit însă să formeze o coaliţie de guvernare cu partidele de dreapta care au câştigat scrutinul. El a preferat să dizolve parlamentul nou ales şi a anunţat organizarea de noi alegeri pe 17 septembrie. Vor mai urma însă după această dată câteva săptămâni până la formarea noului guvern.

Foști europeni de rang înalt, între care și fostul prim-ministru al României, Dacian Cioloș, au condamnat la 15 aprilie politica unilaterală a Administrației Trump și au cerut într-o scrisoare adresată Uniunii Europene respingerea oricărui plan de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu în cazul în care acesta nu este unul echitabil și pentru palestinieni.

”Este timpul ca Europa să se alăture parametrilor noştri de principiu pentru procesul de pace israeliano-palestinian”, se arată în scrisoarea care cere o soluţie a două state vecine, israelian şi palestinian. Europa ar trebui să respingă orice plan care nu prevede crearea unui stat palestinian alături de Israel având capitală Ierusalimul pentru ambele state.

”Din păcate, actuala administraţie americană s-a abătut de la politica americană îndelungată”, se arată în scrisoarea care critică recunoaşterea în 2017 de către Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Europa trebuie să fie ”vigilentă şi să acţioneze strategic” atunci când Trump prezintă noul plan, se arată în scrisoarea trimisă de foşti lideri europeni. Aceasta a fost trimisă duminică şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini şi miniştrilor de externe din UE.

Între semnatarii scrisorii se află Jean-Marc Ayrault, Carl Bildt, Wlodzimierz Cimoszewicz, Massimo D’Alema, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş, foşti premieri din Franţa, Suedia, Polonia, Italia, Belgia şi România, notează publicaţia citată.

Foştii secretari generali ai NATO Willy Claes şi Javier Solana şi fostul preşedinte irlandez Mary Robinson au semnat de asemenea scrisoarea. Doi foşti miniştri de externe britanici David Miliband şi Jack Straw şi-au adăugat de asemenea numele pe documentul citat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending