Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Margareta, custodele Coroanei, se declară ”consternată” după seria de atentate teroriste din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire grabnică celor răniți”

Published

on

© Familia Regala a Romaniei/ Facebook

Custodele Coroanei, Margareta, se declară ”consternată” de atentatele din biserici și spații publice din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire brabnică celor răniți”.

”Alături de întreaga Familie Regală, îmi exprim consternarea şi profunda durere pentru violenţa care s-a abătut asupra multor oameni paşnici, localnici şi străini, în oraşe din Sri Lanka. Atentatele din biserici şi spaţii publice din Sri Lanka, produse în ziua în care credincioşii catolici sărbătoreau Duminica Paştelui, sunt o crimă abominabilă. Viaţa a sute de oameni nevinovaţi a fost luată, în timp ce alte sute de oameni vor rămâne cu traume fizice şi psihice pentru totdeauna. Sunt cu tot sufletul alături de familiile îndoliate şi urez însănătoşire grabnică celor răniţi”, se arată în masajul Majestății Sale Margareta, conform romaniaregala.ro.

Cel puțin 290 de oameni au murit în atentatele coordonate din Sri Lanka, în duminica Paștelui. Atacurile teroriste au fost comise de agresori sinucigași, a precizat guvernul. Alte sute de oameni au fost rănite în seria de explozii care a țintit biserici și hoteluri de lux din mai multe regiuni ale țării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Dmitri Medvedev vede ”o șansă de amelionare a cooperării” între Moscova și Kiev după alegerea lui Zelenski drept președinte al Ucrainei

Published

on

© Dmitri Medvedev/ Facebook

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are ”o șansă” de a-și îmbunătăți relațiile cu Ucraina după alegerea noului președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, adoptând totuși o poziție rezervată, spunând că nu vrea să-și facă ”iluzii”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există o şansă de ameliorare a cooperării cu ţara noastră”, a declarat pe pagina sa de Facebook premierul Dmitri Medvedev, primul oficial de rang înalt de la Moscova care a reacţionat după victoria zdrobitoare duminică seara a lui Volodimir Zelenski – un actor de comedie fără experienţă politică – în alegerile prezidenţiale din Ucraina.

Medvedev a adăugat totuşi că ”nu-şi face iluzii” cu privire la Zelenski, afirmând că, ”fără îndoială, noul şef al statului va utiliza aceeaşi retorică faţă de Rusia ca cea din timpul campaniei sale” electorale.

Scrutinul ”a arătat o cerere clară pentru o abordare nouă faţă de rezolvarea problemelor în Ucraina”, consideră prim-ministrul rus.

Actorul de comedie Volodymyr Zelenskyi, nou intrat în politică, a obţinut duminică o victorie zdrobitoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroshenko.

De altfel, rezultatele obținute de Zelenski reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale.

Exit-pollul preluat de agenţia Reuters arată că 72.7% dintre voturi au mers către actorul convertit la politică, în timp ce actualul preşedinte, Petro Poroshenko, n-a primit decât 27.3%.

Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, desfășurate acum trei săptămâni, când Volodimir Zelenski a obținut 30% din totalul voturilor exprimate atunci, adică 5.7 milioane de voturi, la mare distanță urmat de Poroșenko, cu aproape 16%, cu circa 3 milioane de voturi.

Rezultatele de duminică, 21 aprilie, reprezintă un vot de blam împotriva principalului contracandidat al lui Zelenski, actualul președinte Petro Poroșenko, rămas insensibil la de standardele înalte pe care opinia publică și le-a fixat în materie de luptă împotriva corupției.

La ce ne putem aștepta de la viitorul președinte al Ucrainei?

Fără experiență politică și fără competențe în vreun domeniu din zona politică, putem contura un tablou general al mandatului viitorului președinte ucrainean aplecându-ne atenția asupraechipei de consilieri pe care Zelenski a avut-o în timpul campaniei electorale care l-a dus spre victorie: aproximativ 50 de oameni, mare parte din ei necunoscuți publicului larg, unii absolvenți ai unor prestigioase universități americane, alții fiind apropiați de Rusia.

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Razumkov, este un promotor al comunicării în limba rusă, deranjat de ruperea relațiilor diplomatice cu Moscova după începutul războiului din Donbas, în urma căruia au murit peste 13.000 de persoane, anunță ABC News.

Razumkov și-a arătat, de asemenea, opoziția față de legea ucraineană privind reintegrarea Donbasului, care autorizează folosirea forţei militare pentru descurajarea agresiunii Rusiei, intrată în vigoare la 24 februarie 2018, după ce aceasta a fost votată de Parlamentului de la Kiev la 18 februarie.

Documentul, care a fost promulgat la 20 februarie 2018 de preşedintele Petro Poroşenko, prevede reintegrarea teritoriilor separatiste din regiunile Doneţk şi Luhansk, permiţând armatei ucrainene să folosească forţa pentru a descuraja agresiunea Federaţiei Ruse, ale cărei acțiuni sunt calificate în legea amintită mai sus drept unele ilegale, care contravind dreptului umanitar internațional.

Să nu uităm de legăturile pe care Volodimir Zelenski le are cu oligarhul ucrainean controversat, Igor Kolomoiski, care i-a finanțat campania electorală.

Mulți dintre cei care au votat cu contracadidatul lui Poroșenko și-au aratat reținerea față de relația lui Zelenski cu cel care deține postul ucrainean de televizune 1+1, care difuzează serialul ”Slujitorul Poporului”, în care juca viitorul ocupant al fotoliului de la Kiev.

Kolomoiski se află în exil în Israel, după ce autoritățile din Ucraina au naționalizat anul trecut banca pe care acesta o deține, Privat Bank, acuzându-l că el și asociații săi furau miliarde de dolari de la cetățenii care aveau conturi deschise la acea unitate bancară.

Săptămâna trecută, o instanță de judecată de la Kiev a dat o sentință favorabilă lui Kolomoiski, declarând ilegală naționalizarea.

Să nu uităm că cetățenii ucraineni sunt așteptați din nou la urne, în luna octombrie, pentru a alege membrii Radei Supreme de la Kiev, instituție unde Blocul Poroșenko – partidul politic al lui Petro Poroșenko, care a promis după înfrângerea înregistrată duminică, că rămâne în politică –deține majoritatea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia lansează la apă submarinul Belgorod, în prezența președintelui Vladimir Putin. În ce zonă va opera cel mai lung submarin din lume, care poate șterge un întreg oraș de pe suprafața Terrei

Published

on

© Kremlin.ru

Submarinul Belgorod, cel mai lung din lume, care măsoară 184 de metri, va fi lansat luni la apă în prezența președintelui rus, Vladimir Putin, anunță publicația Daily Mail, citată de Adevărul.ro.

Submersibilul Belgorod va părăsi luni şantierul naval Severodvinsk, relatează Daily Mail.

Potrivit sursei citate, evenimentul, aşteptat încă de la sfârşitul anului trecut, va avea loc în prezenţa liderului de la Kremlin.

Belgorod este considerat una dintre cele mai puternice arme ale Rusiei, fiind dotată cu şase torpile nucleare şi capabilă să transporte focoase cu o putere explozivă echivalentă cu două milioane de tone de TNT. Este un submersibil care poate provoca un tsunami de 90 de metri şi poate şterge un întreg oraş de pe suprafaţa Terrei.

Submarinul Belgorod, lung de 184 de metri, va opera începând din 2020 în Arctica şi în zona de nord a Oceanului Atlantic.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending