Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Norvegia plănuiește să construiască prima autostradă subacvatică din lume. Planul include cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume

Published

on

Norvegia dorește să construiască până în 2050 prima autostradă subacvatică din lume, un proiect a cărui valoarea se ridică la 40 de miliarde de dolari, anunță CNN, citat de TVR.

Norvegia este renumită pentru peisajul său natural deosebit, terenul accidentat îngreunâd călătoriile.

Mai mult de 1.000 de fiorduri se găsesc pe coasta de vest a țării scandinave, unde locuiește o treime din populația țării de 5,3 milioane.

Pentru a face o călătorie de 1.100 de kilometri între orașul sudic Kristiansand și Trondheim, în nord, prin coasta de vest, de exemplu, durează în prezent 21 de ore și necesită șapte treceri de feribot.

Guvernul norvegian intenționează să reducă la jumătate acest timp, cu un proiect de infrastructură de 40 de miliarde de dolari, pentru a face ruta fără feribot.

Planul include poduri și cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume.

Tunelul va fi construit prin fundația de stâncă, în subsolul marin, acesta fiind la o adâncime de 392 metri şi cu o lungime de 27 kilometri.

Cu toate acestea, cel mai ambițios element al proiectului este dezvoltarea unor tuneluri plutitoare, construite la o adâncime de 30 de metri sub apă.

Dacă Norvegia va reuși să ducă la bun final proiectul, aceasta ar putea deveni învingătoare în cursa globală, în contextul în care și China, Coreea de Sud sau Italia dezvoltă proiecte asemănătoare.

Continue Reading

NEWS

Premierul Spaniei Pedro Sanchez convoacă alegeri anticipate pentru 28 aprilie, după doar 8 luni de guvernare

Published

on

Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat vineri convocarea de alegeri legislative anticipate pentru data de 28 aprilie, după numai opt luni de guvernare, anunță Deutsche Welle.

”Am propus dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri legislative pentru 28 aprilie”, a declarat Sanchez, după o şedinţă de guvern extraordinară, anunț care era așteptat după ce Parlamentul a respins bugetul propus de Guvernul socialist, declanșând o criză legislativă.

Pe 5 martie vor fi dizolvate camerele, iar campania electorală va începe pe 12 aprilie.

”Spania este a cetăţenilor. Decizia le aparţine. Ei vor decide viitorul ţării”, a mai spus prim-ministrul socialist.

”Nu voi renunţa niciodată la dialog. Aşa putem găsi drumul spre rezolvarea crizei. Nu îmi place să mă fac că nu văd, prefer să iau taurul de coarne”, a mai spus acesta, informează Adevărul.ro

Pentru ca bugetul să fi fost aprobat, era nevoie de sprijinul a două partide separatiste catalane, care au solicitat Spaniei să recunoască dreptul regiunii la autodeterminare în schimbul votului.

Procesul celor 12 lideri separatiști, care a început săptămâna trecută la Madrid a provocat nemulțumirile blocului catalan parlamentar. În cele din urmă, Partidul socialist aflat la guvernare a respins solicitările catalanilor, deznodământul fiind respingerea propunerii de buget.

Premierul Pedro Sanchez s-a aflat la conducerea Guvernului spaniol doar opt luni, după ce predecesorul său, conservatorul Mariano Rajoy, a părăsit funcția în urma unui vot de neîncredere.

Guvernul socialist minoritar beneficia de sprijinul partidului Podemos, de extremă stânga, parlamentarii naționaliști basci și 17 deputați catalani separatiști.

Sondajele arată că Pedro Sanchez ar putea obține o largă majoritate a voturilor, dar nici în acest caz socialiștii nu vor putea forma o majoritate în Parlament, chiar dacă vor beneficia de sprijinul Partidului Podemos.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia care asigură securitatea flancului nord-estic al Alianței

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia, anunță Ambasada Statelor Unite din România printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.

”Acesta le-a mulţumit militarilor americani, britanici, polonezi, croaţi şi români care asigură securitatea flancului Nord-Estic al NATO”, mai este precizat în cadrul postării amintite mai sus.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptă din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate în flancul Nord-Estic al Alianţei alături de partenerii americani, britanici, polonezi şi croați. Batalionul din Polonia, cu baza la Orzysz, la 100 de kilometri de granița cu enclava rusească Kaliningrad, se află sub comandă americană.

Întâlnirea dintre Mike Pompeo și militarii români a avut loc în contextul în care secretarul de Stat american se află la Varșovia, ultima oprire a turneului său diplomatic est-european care a cuprins escale la Budapesta și Bratislava, scopul fiind acela de a anunța revenirea și implicarea Statelor Unite în regiune, pe fondul unei influențe tot mai crescute a Rusiei și Chinei în regiune.

Totodată, acesta va participa la conferința privind “Promovarea unui viitor pașnic și sigur în Orientul Mijlociu”, unde se așteaptă să fie prezenți reprezentanți ai 60 de țări ale lumii, inclusiv reprezentanți ai UE și NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending