Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Custodele Coroanei Române, Margareta, şi principele Radu doresc consolidarea relațiilor cu Țările de Jos. În ultima zi a vizitei din Olanda s-au întâlnit cu Regele Willem-Alexander şi Regina Máxima

Published

on

© Familia Regală a României / Instagram

Custodele Coroanei Române, Margareta, şi principele Radu s-au întâlnit vineri, în ultima zi a vizitei pe care au efectuat-o în Olanda, cu Regele Willem-Alexander şi Regina Máxima ai Ţărilor de Jos, potrivit unei postări publicate pe pagina de Instagram a familiei regale române.

Custodele Coroanei Române, Margareta, şi principele Radu au efectuat, începând de miercuri, o vizită de trei zile, cu caracter public, în Regatul Ţărilor de Jos. Vizita s-a desfăşurat în oraşele Haga şi Breda, potrivit comunicatul oficial al casei regale.

Margareta Custodele Coroanei Române și soțul ei, Principele Radu, s-au pregătit  în acest week-end pentru vizita lor de lucru în Olanda săptămâna viitoare. “Prin prezența noastră, încercăm să consolidăm relațiile bilaterale între țările noastre în domenii fundamentale precum educația, sănătatea, responsabilitatea socială, economia, apărarea, diplomația și cultura”, a spus Margareta într-un interviu scris cu ANP.

De la moartea tatălui ei, Regele Mihai, în 2017, Margareta se află în fruntea familiei regale care nu domnește, dar are o influență națională. „Această vizită este foarte specială pentru noi, deoarece reflectă vizita tatălui meu în Olanda în 2002, când a susținut aderarea României la NATO. La fel ca el, voi susține un discurs la Institutul Clingendael. De această dată despre UE din perspectivă românească”.

Principele Radu a avut o întâlnire sâmbătă cu Roelof van Ees, ambasadorul olandez în România, în care au fost discutate multe aspecte ale vizitei de trei zile începând de miercuri. Cuplul român merge la Crucea Roșie, la Academia Olandeză de Apărare și la Curtea Internațională de Justiție. Margareta are, de asemenea, o întâlnire cu comunitatea românească din Olanda și cu comunitatea olandeză de afaceri.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferința de presă maraton a președintelui Ucrainei. Volodimir Zelenski a vorbit cu jurnaliștii 14 ore

Published

on

Volodimir Zelenski, fost acord ales în luna aprilie a acestui an în funcția de președinte al Ucrainei, a înregistrat un nou record, susținând o conferință de presă care a durat mai mult de 14 ore, devenind astfel cea mai lungă conferință din lume.

Astfel, liderului ucrainean a vorbit cu peste 300 de jurnaliști care au dat curs invitației sale, în cadrul unei conferințe de presă desfășurată într-un restaurat din Kiev, care s-a întins pe durata a 14 ore, potrivit The Guardian și Reuters.

Recordul anterior a fost deţinut de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, cu o conferinţă de presă care a durat mai mult de şapte ore, potrivit presei ucrainene.

Fosta fabrică de armament Arsenal, ridicată în secolul al XVIII-lea, a fost aleasă tocmai pentru a arăta deschiderea Administrației Zelenski.

Îmbărcat în costum, fără cravată, răspunzând întrebărilor în ucraineană, rusă și uneori engleză, conferința de presă s-a încheiat după miezul nopții și a fost pe alocuri întreruptă de protestarii prezenți în fața clădirii.

Liderul de la Kiev a abordat relația sa cu Igor Kolomoiski, unul dintre cei mai înstăriți oameni din Ucraina a cărei luptă continuă cu atoritățile din cest stat pentru preluarea controlului PrivatBank, naționalizată la finalul anului 2016 a pătat imaginea Ucrainei în ochii investitorilor străini.

Preşedintele ucrainean a discutat, de asemenea, despre conflictul din estul Ucrainei, relaţiile cu Rusia, pe care a acuzat-o că amână summitul menit să soluționeze conflictul dintre Kiev și separatiștii proruși din Donbas, sprijiniți de Moscova, care s-a soldat din 2014 până în prezent cu moartea a mai bine de 13.000 de oameni.

Cu toate acestea, întrebările recurente ale jurnaliștilor au fost cele legate de convorbirea telefonică a lui Zelenski cu preşedintele american Donald Trump, a cărei dezvăluire l-a determinat să ajungă ameninţarea unei proceduri de demitere iniţiate de democraţi.

Mesajul central al lui Zelenski pare să fi fost: nu ne implicați în asta.

”Alegeți-vă singuri propriul președinte”, le-a spus liderul ucrainean jurnaliștilor americani, în încercarea de a da dovadă de imparțialitate în ceea ce privește ancheta în curs din SUA.

Andrei Ermak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, s-a deplasat la Madrid pentru a se întâlni cu Rudy Giuliani, avocatul personal al preşedintelui Donald Trump, la câteva zile după un apel telefonic din 25 iulie în care Trump îi cerea lui Zelinski să-l investigheze pe vicepreşedintele Joe Biden, potrivit Reuters, citat de Agerpres. 

Democraţii din Camera Reprezentanţilor au iniţiat la finalul lunii septembrie o anchetă în vederea declanşării unei proceduri de destituire a preşedintelui.

Aceștia îi reproşează preşedintelui Donald Trump că i-ar fi cerut omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o conversaţie telefonică purtată în urmă cu două luni, să îl ancheteze pe fostul vice-preşedinte Joe Biden, care se află în prezent într-o poziţie favorabilă în cursa pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat la scrutinul prezidenţial din 2020.

Liderii democraţi care se ocupă de ancheta Congresului american în cadrul proceduri de destituire a lui Donald Trump au transmis la începutul lunii cotombrie un ordin oficial prin care soma Casa Albă să le trimită, până în 18 octombrie, o serie de documente legate de convorbirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Casa Albă a informat ulterior la 9 octmbrie că refuză să coopereze în această anchetă, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dat fiind că cererea voastră nu are o bază constituţională legitimă sau cel mai mic caracter de imparţialitate (…), puterea executivă nu poate fi obligată să participe”, a afirmat Cipollone, avocat al preşedinţiei, într-o scrisoare adresată preşedintei democrate a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

New York Times: O unitate de elită a serviciilor secrete ruse încearcă să destabilizeze Europa

Published

on

O unitate specială a serviciilor secrete ruse a lansat o serie de operațiuni, inclusiv în Republica Moldova, ce fac parte dintr-o campanie menită să destabilizeze Europa, au precizat experți citați de publicația The New York Times, citat de Digi24.

”Prima dată, a fost o campanie pentru destabilizare în Republica Moldova, urmată de otrăvirea unui traficant de arme în Bulgaria şi de o tentativă eşuată de lovitură de stat în Muntenegru. Anul trecut, a fost o tentativă de asasinare a unui fost spion rus în Marea Britanie prin utilizarea unei substanţe neurotoxice. Deşi aceste operaţiuni păreau specifice serviciilor de informaţii ruse, autorităţile le-au considerat iniţial drept atacuri izolate, fără legături între ele”, notează cotidianul The New York Times.

În acest context, oficialii din cadrul serviciilor secrete occidentale au ajuns la concluzia că aceste operațiuni, cărora există posibilitatea să li se adauge și altele, fac parte dintr-o campanie coordonată în curs de desfășurare, menită să destabilizeze Europa.

În spatele acestei campanii se află o unitate de elită a serviciilor secrete ruse, specializată în acțiuni subversive, acte de sabotaj și asasinate, denumită Unitatea de elită 29155.

Aceasta desfășoară operațiuni de cel puțin zece ani, dar oficialii occidentali au depistat-o abia recent. Oficialii din cadrul serviciilor secrete din patru țări occidentale afirmă că este neclar cât de frecvent acționează această unitate și avertizează că este imposibil de anticipat când și unde vor fi lansate noi atacuri.

Scopul Unităţii 29155 evidenţiază amploarea acţiunilor preşedintelui rus, Vladimir Putin, împotriva Occidentului prin aşa-numitul război hibrid – ce include campanii de propagandă, atacuri ciberbetice, dezinformare şi confruntare militară directă.

Potrivit The New York Times, cel mai probabil unitatea este subordonată Serviciului rus de Informaţii Militare (GRU). Membrii Unităţii 29155 sunt suspectaţi să se deplasează în ţări europene. „Este vorba de o unitate GRU activă de câţiva ani în Europa. A fost o surpriză că ruşii, agenţii GRU, această unitate s-au simţit liberi să meargă în ţări prietene şi să comită astfel de atacuri. A fost un şoc”, afirmă, sub protecţia anonimatului, un oficial din cadrul serviciilor de securitate europene.

Această unitate specială a fost descoperită de agențiile secrete occidentale după tentativa eșuată de lovitură de stat din Muntenegru în 2016.

Federaţia Rusă a încercat o lovitură importantă în toamna anului 2016 în Muntenegru, cu obiectivul de a răsturna Guvernul de la Podgorica, planificând, inclusiv asasinarea premierului Milo Djukanovic.

Acestui caz i s-a adăugat cazul Skripal, otrăvirea unui fost agend rus, Serghei Skripal, și a fiicei sale, Iulia, provocând o gravă criză diplomatică între Londra, sprijinită de aliaţii săi occidentali, şi Moscova, acuzată că ar fi responsabilă de atacul survenit la începutul lunii martie, chiar dacă a negat cu fermitate orice implicare.

Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending