Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

David Cameron, în memoriile sale: Boris Johnson este un mincinos care pa susținut Brexit-ul pentru a-și promova cariera politică

Published

on

Boris Johnson este un mincinos care a susținut tabăra ce a pledat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în campania din 2016, doar pentru a-și promova cariera politică, afirmă cel care a declanșat referendumul, fostul premier David Cameron, în cartea sa de memorii ”For the record”.

Fragmente din cartea ce urmează a fi lansată pe 19 septembrie au fost publicate în exclusivitate de Sunday Times.

Fostul premier britanic se arată revoltat de foștii săi colegi pe tema Brexit-ului, îndeosebi Boris Johnson și Michael Gove, și spune despre campania Leave a conservatorilor că a fost una rasistă care amintește de alegerile din 1964. El spune că actualul premier nu credea în Brexit și s-a alăturat taberei adverse doar din calcule politice și electorale care vizau propria sa carieră. Cameron mai acuză lipsa de loialitate a lui Gove.

Cameron scrie că îngrijorile lui Johnson privind suveranitatea britanică nu erau mai importante decât altele: ”care era cel mai bun rezultat pentru el?”.

Boris Johnson a ”riscat un rezultat în care nu a crezut pentru a-și lansa cariera politică” și era interesat de un al doilea referendum după o renegociere, scrie Cameron, conform The Guardian, care citează Sunday Times.

Fostul premier critică în termeni foarte duri mai mulți membri ai Cabinetului din 10 Downing Street, dar și pe consilierul premierului Dominic Cummings, cel care a fost ”creierul” campaniei anti-UE.

Cea mai explozivă acuzație la adresa lui Boris Johnson, așa cum reiese din fragmentele publicate, vizează rasismul campaniei acestuia, notează mai The Guardian.

Este vorba despre campania din 2016 pentru ieșirea din Uniune, Boris Johnson marșând atunci pe ideea posibilei aderări a Turciei la UE, agitată pe post de sperietoare, precizează Hotnews.ro.

”Nu era greu să îți dai seama care este obsesia celor din tabăra Leave. De ce să te concentrezi pe o țară care nici măcar nu este membră a UE? (…) Răspunsul era acela că este vorba despre o țară musulmană, ceea ce genera teama de islamism, migrația în masă și transformarea comunităților. Era strigător la cer”, scrie Cameron.

El spune că întreaga campanie aducea aminte de sloganul electoral din 1964. ”La fel de bine puteau să spună: Dacă vrei un vecin musulman, votează pentru rămânerea în Uniunea Europeană”.

Într-un interviu pentru The Times publicat vineri, înainte de lansarea memoriilor sale ”For the Record”, David Cameron a spus că un Brexit fără acord ar reprezenta ”un rezultat rău” și nu ar trebui urmărit și a dat înțeles că un al doilea referendum s-ar putea dovedi drept unica modalitate pentru a debloca Brexit-ul.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Polonia urmează să se doteze cu o forță de apărare în spațiul cibernetic de aproximativ 2.000 de militari

Published

on

© Mariusz Blaszczak/ Facebook

Polonia se va dota, până în 2024, cu o forță de apărare în spațiul cibernetic de aproximativ 2.000 de militari specializați, a anunțat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, după ce a dat undă verde acestei inițiative, anunță AFP, citat de Adevărul.ro.

”Ştim cu toţii bine că, în lumea de azi, este imposibil să influenţezi situaţia statelor recurgând la asemenea metode” – războiul cibernetic -, a subliniat ministrul joi, în faţa presei, la Zegrze, un centru militar de antrenament în domeniul apărării cibernetice, în apropiere de Varşovia.

Unitatea de comandament a acestei forţe urmează să fie operaţională începând din 2022, iar Polonia, un stat membru NATO, urmează să dispună până în 2024 de un număr suficient de absolvenţi specalizaţi în domeniul apărării cibenetice.

Ministerul polonez al Apărării caută deja talente, sub forma unui parteneriat cu hackathonul HackYeah, în vederea recrutării.

Suma 30.000 de zloţi (8.900 de euro) va fi propusă celor mai bune elemente, potrivit unei publicaţii online a ministerului.

În luna iunie a anului 2016, la summitul NATO de la Varșovia, secretarul general Jens Stoltenberg declara că recunoașterea spațiului ”cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile operaționale”.

Transformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.

În 2014, în cadrul summitul din Țara Galilor, Alianța a convenit că un atac cibernetic ar putea activa Articolul 5 al Tratatului de la Washington și un răspuns coordonat din partea întregii Alianțe.

Articolul 5 prevede în principal că un atac asupra unui membru al alianţei constituie un atac asupra tuturor membrilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite au deblocat un ajutor militar de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina

Published

on

Administrația Trump a deblocat 250 de milioane de dolari în ajuor militar pentru Ucraina, au anunțat senatori americani, joi, după ce parlamentari din ambele formațiuni politice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reținerea, de către Casa Albă, a unor bani aprobați de Congres, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Vestea vine după președintele american Donald Trump a solicitat, la finalul lunii august, echipei de securitate națională de la Casa Albă să analizeze programul de finanțare intitulat ”Iniţiativa de Asistenţă pentru Securitate”, pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în interesul cel mai bun al Statelor Unite, potrivit Politico Europe. 

Fondurile au scopul de a ajuta Ucraina în criza privind separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova. Rusia a anexat Peninsula Crimeea în anul 2014.

Separat, Departamentul de Stat american se pregătește să ofere un ajutor de 141.5 milioane de dolari Ucrainei. Din ajutorul despre care Congresul american a fost înștiințat, suma de 115 milioane de dolari va fi destinată Armatei ucrainene, pentru a o spriji în procesul de dezvotare a capabilităților, în vreme ce 16.5 milioane de dolari vor fi folosiți pentru securitatea la Marea Neagră. Fondurile ar putea ajunge în Ucraina la sfârșitul acestei luni.

Acesta nu este singurul ajutor pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei.

Amintim că, în luna iulie a anului trecut, SUA au suplimentat spirjinul financiar acordat Kievului cu 200 de milioane de dolari pentru întărirea apărării Ucrainei.

În luna martie a anului 2018, Departamentul de Stat american a aprobat oficial joi vânzarea către Ucraina a unor rachete antitanc care includ sistemul avansat Javelin.

Potrivit agenţiei federale însărcinate cu contractele militare, Defense Security Cooperation Agency, guvernul ucrainean a solicitat să cumpere 210 rachete şi 37 de lansatoare de rachetă pentru un cost total de 47 de milioane de dolari.

În luna septembrie a anului 2017,  Senatul Statelor Unite au aprobat proiectul de lege care prevede acordarea unui ajutor în valoare de 150 de milioane de dolari în anul financiar 2018 pentru a sprijini Ucraina în domeniul securității și apărării.

“Pentru prima oară la nivel legislativ, se propune livrarea către Ucraina de mijloace defensive precum radare de apărare antiaeriană și supraveghere, mine antinavale, nave de coastă“, anunțat prin intermediul unei postări pe pagina sa de Twitter președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko.

În luna decembrie 2017, SUA anunțau că au în vedere sporirea ajutorulyi acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să se poată apăra și să își asigure “suveranitatea” și integritatea teritorială.

“Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending