Connect with us

NEWS

Andrei Pleşu, câștigător al Premiului Cetățeanului European 2014: Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă

Published

on

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, vineri, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o “axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa, informează Mediafax.

plesu_cetatean european al anului

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc vineri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei, Laszlo Tokes, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o “gândire proeuropeană”.

“Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

“Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în ’94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (…) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care “a făcut şi face” Noua Europa, “o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, ce a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

“Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europa.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, “a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

“Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este “unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. “S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (…) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

Prezent la decernarea premiilor, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că “numitorul comun al acestui eveniment de astăzi este păstrarea valorilor şi a reperelor în jurul cărora trebuie să ne construim societate şi viitorul”.

Evenimentul central de premiere, la care vor participa toţi câştigătorii ediţiei din 2014 a Premiului Cetăţeanului European, din toate statele Uniunii Europene, va fi organizat la Bruxelles, la sfârşitul lunii februarie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski pledează în prima sa vizită oficială în Germania pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO: Este cea mai mare dorință a poporului nostru

Published

on

©www.president.gov.ua

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit marți la Berlin, după ce acesta a fost prezent luni la Paris, a pledat pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO în cadrul unor declarații făcute presei germane înaintea întrevederii sale cu cancelarul Angela Merkel, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Ucraina face deja parte din familia europeană. Ucraina şi-ar dori integrarea europeană, aceasta fiind cea mai mare dorinţă a poporului nostru”, a declarat Zelenski, într-un interviu apărut marţi în ziarul Bild.

”Dar realizăm că trebuie să obţinem rezultate convingătoare pentru a ne alătura spaţiului european pe plan economic, juridic, vamal şi digital”, a completat acesta.

Președintele Ucrainei are programate o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel și o întâlnire cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier cu ocazia primei sale vizite oficiale în Germania, după preluarea mandatului de la începutul lunii mai.

Dincolo de aspirațiile europene ale Ucrainei, situația din estul țării, dominat de un conflict între armata Kievului și rebelii separatiști proruși, se află, de asemenea, pe agenda discuțiilor pe care Zelenski le va purta în capitala germană.

Potrivit portalului ucrainean, LB, în interviul pentru Bild, liderul de la Kiev a declarat că, în cazul unei eventuale întâlniri cu șeful statului rus, Vladimir Putin, va aborda în primul rând problema Donbasului și Crimeei, anexată de Moscova în martie 2014.

”Voi începe cu faptul că Donbasul şi Crimeea sunt parte a Ucrainei”, a subliniat Zelenski, exprimându-şi speranţa în revenirea peninsulei Crimeea la Ucraina.

”Iubesc foarte mult Crimeea.Am fost acolo de foarte multe ori. Acesta este un loc unicat din Ucraina, prin natura şi istorie sa. Pentru mine, Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte a Ucrainei”, a insistat preşedintele ucrainean, în timp ce Kremlinul a reiterat recent, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că problema Crimeii este închisă: peninsula este astăzi regiune a Federaţiei Ruse, conform publicaţiei menţionate.

Problema conflictului din estul Ucrainei a fost discutată de Volodimir Zelenski și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, care a salutat luni ”curajul” și ”determinarea” noului său omolog ”de a face să tacă armele” în estul Ucrainei, liderul de la Elysee evocând un posibil summit la Paris dacă Moscova și Kievul vor realiza ”gesturi” concrete.

Liderul de la Kiev a declarat la începutul lunii iunie, după întrevedea cu secretarul general al NATO, că Ucraina va adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, însă doar în urma unui referendum.

”Aderarea NATO va oferi securitate ţării noastre (…) Trebuie să le spunem ucrainenilor ce este NATO şi că nu este ceva rău”, a spus Zelenski într-un interviu televizat. ”Atunci când ucrainenii vor fi pregătiţi, în mod cert vom pune această problemă în cadrul unui referendum şi Ucraina va adera la NATO”, şi-a exprimat el convingerea.

În timpul unei conferinţe de presă care a avut loc la Bruxelles, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Zelenski a subliniat că aderarea la NATO şi UE constituie o prioritate a politicii externe a Ucrainei.

Continue Reading

IT&C

Facebook își lansează propria criptomonedă. Se numește Libra și va putea fi folosită începând cu 2020

Published

on

© Facebook

Facebook, rețeaua cu peste două miliarde de utilizatori, a anunțat intrarea în domeniul criptomonedelor prin intermediul Libra, o monedă care va putea fi folosită din 2020 în aplicații precum Messenger și WhatsApp, dar și ca aplicație de sine stătătoare, informează Hotnews.ro.

Compania spune că Libra va putea fi folosită pentru a cumpăra diverse lucruri, dar și pentru a trimite bani la fel de ușor precum trimiterea unui mesaj. 

Libra ar trebui să ofere din primul trimestru al loui 2020 un nou mijloc de plată ce va fi o alternativă la circuitele bancare tradiționale și se vrea a fi ”piatra de temelie” a unui nou sistem financiar care să nu fie îngreunat de diverse monede naționale.

Utilizatorii vor avea pe smartphone-uri un ”portofel electronic” numit Calibra care va fi integrat direct în aplicțiile Messenger și WhatsApp pentru a putea face diverse cumpărături și a putea trimite sau primi bani.

© Facebook

Facebook spune că în timp oamenii ar putea folosi Calibra pentru a plăti facturi, pentru a cumpăra o cafea sau pentru a scana un cod și a folosi apoi transportul în comun fără a avea nevoie de cartela de la operatorul de transport.

Facebook promite că moneda va fi cât se poate de sigură fiindcă va fi sub aceleași criterii de verificare și anti-fraudă folosite de bănci și de emitenții de carduri.

Compania spune că vor fi utilizate sisteme automatizate ce vor depista activitățile dubioase, dar că va exista și suport tehnic, în caz că cineva își pierde telefonul sau își uită parola.

Facebook promite că dacă cineva va pierde Libra din cauza unui acces fraudulos pe contul unui user, aceea persoană va fi despăgubită.

Libra se vrea a fi un sistem open-source și codul sursă este deci pus la dispoziția dezvoltatorilor sau instituțiilor care vor să-l integreze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Franței Emmanuel Macron efectuează săptămâna viitoare prima sa vizită oficială în Japonia. Acesta se va întâlni cu premierul Shinzo Abe și împăratul Naruhito

Published

on

© Elysee/ Twitter

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va efectua săptămâna viitoare, înainte de summitul G20 de la Osaka, prima sa vizită oficială în Japonia, scopul fiind acela de a ”consolida relațiile de prietenie” dintre cele două state, a anunțat marți executivul nipon, citat de agenția EFE, informează Agerpres.

Liderul francez va vizita Japonia împreună cu soția sa, Brigitte Macron, în zilele de de 26 și 27 iunie.

Emmanuel Macron se va întâlni cu prim-ministrul nipon, Shinzo Abe, și cu împăratul Naruhito și soția sa, Masako, precizează printr-un comunicat ministrul japoneze al Afacerilor Externe.

”Sperăm că această vizită va servi deschiderii unei noi etape în relaţia specială dintre cele două ţări, iar în acelaşi timp vom colabora pentru ca summitul G20 să fie un succes”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt adjunct al executivului de la Tokyo, Yasutoshi Nishimura.

Plan cincinal de cooperare

Se așteaptă ca Japonia și Franța să dezvăluie un plan pe cinci ani menit să consolideze cooperare dintre cele două state în domenii precum securitatea maritimă și dezvoltarea infrastructurii, pe fondul creșterii influenței Chinei în regiunea Asia-Pacific, potrivit unor surse guvernamentale, informează Japan Times.

Cele două state cochetează cu ideea cooperării și în domenii precum cel aerospațial și de apărare. Planul va include și un program de asistență financiară pentru proiecte de infrastructură în state în curs de dezvoltare.

Japonia privește Franța ca pe un partener important în realizarea unei regiuni a Pacificului libere și deschise. La rândul său, statul francez are teritorii în acea zonă precum Noua Caledonie și este îngrijorat de inițiativa Chinei, ”Noul drum al mătăsii”.

Tokyo și Paris au făcut deja demersuri pentru a organiza primul dialog maritim la nivel global, ce ar putea avea loc vara aceasta în Franța, pentru a face față provocărilor globale.

Planul care urmează si fie anunțat este fundamentat pe un model similar precum cel cuprins între anii 2013-2018.

În ultimii ani, Japonia și Franța și-au consolidat cooperarea în domeniul securității. Un acord între Forțele de Autoapărare japoneze (JSDF) și forțele armate fraceze va intra în vigoare în această lună.

După vizita oficială, Macron va pleca spre Osaka unde va participa la summitul G20 care va avea loc pe 28 şi 29 iunie. În timp ce Japonia deţine în prezent preşedinţia rotativă a Grupului celor 20, Franţa găzduieşte în acest an reuniunile G7.

Aceasta reprezintă prima vizită oficială a lui Macron în Japonia de când şi-a preluat mandatul în 2015, însă preşedintele francez şi Abe s-au întâlnit până acum de şase ori, dintre care două reuniuni au avut loc în vizitele efectuate de premierul nipon în Franţa în octombrie 2018 şi în aprilie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending