Connect with us

INTERVIURI

VIDEO| Manfred Weber, pentru Calea Europeană: România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

Published

on

România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”, a declarat liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber,  în exclusivitate pentru Calea Europeană.

Declarația candidatului la președinția Comisiei Europene vine în contextul în care acesta a susținut, miercuri, în plenul reunit de la Strasbourg că „guvernul român trebuie să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotriva corupției”. 

 

„România este un membru puternic al familiei europene și suntem bucuroși să avem România alături de noi. Și ne pasă foarte mult de oamenii din România, pentru că guvernul ne creează multe preocupări”, a  declarat Weber.

Liderul popularilor europeni a ținut să precizeze că sunt mai multe preocupări cu privire la situația din România. În primul rând, „guvernul PSD nu susține procedura demarării articolului 7 în privința Ungariei”, prin prisma ”comportamentului la vot al socialiștilor” de astăzi, în Plenul Parlamentului European. „Deci, atunci când este vorba principii fundamentale, nu sunt pregătiți să contribuie”, a argumentat liderul PPE din PE.

În al doilea rând, „și mai important este că demonstrațiile în masă au creat o mulțime de preocupări pentru prietenii europeni față de România și asta creează multe probleme”, este de părere Weber.

România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

„Schengen este un ideal minunat și dorim să îl extindem către toate statele membre ale UE. Este important pentru mine să subliniez faptul că Schengen nu înseamnă doar dreptul de a călători liber, ci mai multă securitate, deoarece înseamnă cooperarea forțelor noastre de poliție care luptă împotriva infractorilor de pe acest continent”, a declarat Weber.

„România trebuie să devină membră a spațiului Schengen, fără îndoială. Dar ultimele evoluții din ultimii ani, dezbaterile despre corupție, preocupările privind combaterea corupției, nemulțumirile care au adus zeci de mii de oameni în București, deci sunt îngrijorări și în rândul românilor – acestea au afectat mult procesul de extindere Schengen și de aceea avem o situație bună pentru Bulgaria, Croația, țări în care guvernele se confruntă într-adevăr cu problemele,și avem o mulțime de probleme încercând să găsim răspunsuri pentru comportamentul guvernului socialist din România. Și acesta este un motiv de îngrijorare. Vreau să clarific faptul că România trebuie să devină membră a spațiului Schengen și că aceasta este în avantajul ambelor părți, atât pentru ​​Europa cât și pentru România, dar guvernul actual dăunează acestei direcții”, a declarat Weber.

Protestele din 10 august au fost menționate de Weber și în cadrul discursului său de marți suținut cu ocazia dezbaterii privind statul de drept în Ungaria protestele din 10 august.

„Să nu uităm că au avut loc demonstrații de masă nu în Budapesta în această vară, ci la București și președintele ( n.r. Klaus Iohannis) a trebuit să intervină după aceste proteste certând forțelor de ordine să fie puțin mai atente. Există și alte probleme politice în sânul grupului socialist din Europa și sper că toată lumea este dispusă să lupte împotriva corupției în toate situațiile în care aceasta se manifestă”, a declarat atunci popularul european.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Hotelurile spațiale, destinație turistică în viitor. O companie din California promite că va inaugura în 2022 și 2027 două stații spațiale destinate atât turiștilor, cât și cercetătorilor

Published

on

© sceenshot video/ Gateway Foudation

O companie din Califormia plănuiește să construiască două hoteluri spațiale care ar urma să fie inaugurate în 2022 și 2027, anunță Digi24.

La hotelul numit Stația Aurora, programat pentru inaugurare în 2022, o noapte va costa 9 milioane și jumătate de dolari, de persoană.

Hotelul numit Stația von Braun va fi de fapt o uriașă roată plasată pe orbita Pământului, proiectată să producă diferite niveluri de gravitație artificială prin creșterea sau scăderea vitezei de rotație. Stația va fi proiectată pentru a găzdui atât cercetători, dar și turiști care doresc să experințeze atmosfera de pe o stație spațială, beneficiind de confortul pe care îl poate asigura un hotel, potrivit The Gateway Foudation. La capacitate maximă, vor fi 450 de persoane la bordul hotelului spațial.

Printre activitățile pe care turiștii le vor putea întreprinde la bord se numără basketball sau cățărări la gravitație redusă, conform lui Tim Alatoree, proiectant al stației von Braun, anunță ABC.

Pentru Stația von Braun nu a fost comunicat deocamdată un preț, dar dezvoltatorii complexului spațial spun că, în timp, o cazare nu va costa mai mult decât o călătorie pe un vas de croazieră sau la Disneyland.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

INTERVIU Theodor Paleologu, candidat PMP la prezidențiale: ”Sunt unul dintre ambasadori, iar în calitate de președinte voi vorbi cu ei de la egal la egal”

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Theodor Paleologu, candidat susținut de Partidul Mișcarea Populară pentru preluarea mandatului de la Palatul Cotroceni, a trasat, într-un interviu pentru redacția CaleaEuropeană.ro, obiectivele și atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească un șef de stat, dar în același timp a vorbit despre experiența lui în diplomație, despre cei 19 ani petrecuți în străinătate, dar și despre cele mai importante teme incomode cu care se confruntă un președinte.


Încă din primele minute ale interviului, Theodor Paleologu a afirmat că este ”profund pro-european” și a abordat temele de interes pentru România la nivel european, precum zona euro sau aderarea la spațiul Schengen, dar și Brexit.

”Sunt profund european și este just că dacă nu ar exista Uniunea Europeană ar fi un iad. Referitor la zona euro și la aderarea României la spațiul Schengen există avantaje și dezavantaje, dar cel mai important este să spunem adevărul, să explicăm mai ales ce înseamnă aderarea României la spațiul Schengen și nu doar să ne dorim acest lucru. Dacă suntem în zona euro, nu înseamnă că va curge lapte și miere.” 

”Eu sunt genul de om politic care nu vinde iluzii”, a subliniat acesta.

Referitor la relația cu ambasadorii, Theodor Paleologu a evidențiat că: ”Sunt unul dintre ambasadori și pot vorbi cu ei de la egal la egal, chiar dacă președintele îi numește, eu îi consider colaboratori și nu mă situez deasupra lor.”

Potrivit diplomatului Theodor Paleologu, șeful statului are care rol fundamental reprezentarea externă a țării sale: ”Reprezentarea externă este principalul atribut al președintelui. Acesta trebuie să susțină obiectivele României cu fermitate și insistent, iar pe plan intern acesta chiar dacă nu are putere decizională, el are datoria să spună anumite lucruri, să impulsioneze și să impună condiții.”

Theodor Paleologu, fost amabasador al României în Danemerca și Islanda, a adăugat o referință importantă despre diplomație: ”O diplomație eficientă este cea care este atentă la orice detaliu. În diplomație nu există un moment de repaos. Convingerea mea profundă este că diplomația este ca un roman ”tolstoian”, adică se caracterizează prin tehnica detaliului”.

Întrebat de directorul Calea Europeană, Dan Cărbunaru, dacă are un lider european pe care îl admiră sau dacă și-ar dori să se întâlnească cu acesta în timpul unui summit la Consiliul European, Theodor Paleologul a enumerat trei nume: Angela Merkel, Emmanuel Macron și Boris Johnson.

”Cu Macron aș avea foarte multe de povestit, însă vreau să îl întreb niște lucruri, despre profesorii cu care a lucrat, avem multe în comun și as vrea să discutăm. Cu Macron aș avea foarte multe de discutat și am avea niște discuții foarte animate. Să se înțeleagă că nu sunt ”macronist”, nici nu l-am votat în turul unu, dar sunt sigur că am avea un contact foarte viu”, a precizat Paleologu.

În contextul în care PMP este un partid politic mic, Theodor Paleologu a afirmat că intenționează să se folosească de expertiza colegului său Traian Băsescu, fost președinte cu două mandate și actual europarlamentar, în timpul campaniei electorale: ”Ar fi stupid să nu îl întreb anumite lucruri. Este evident că le știe mai bine decât oricare altul. Dacă am o nelămurire, pun mâna pe telefon și îl intreb.”

Pentru mai multe detalii urmăriți înregistrarea video a interviului.


Fost ministru al Culturii în perioada perioada 2008-2009, Theodor Paleologu a avut două mandate de deputat, în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016, potrivit Digi24.

În perioada 2005-2008, acesta a ambasador al României la Copenhaga (Danemarca) și, ulterior, la Reykjavík (Islanda).

Fondar al Casei Paleologu, școală privată care găzduirește cursuri în domeniile umaniste, fost elev al Ecole Normale Supérieure, Theodor Paleologu  a studiat filozofia la celebra Universitate Paris I Sorbonne şi este doctor în filozofie politică al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi al Universităţii din München, potrvit contului său de Linkedin

Candidatul PMP la alegerile prezindețiale a fost lector la Boston College în 1999 și 2000, devenind ulterior, în perioada 2003-2005, profesor asistent și director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin. A fost fellow la Universitatea Notre-Dame în intervalul 2001-2002, Universitatea Harvard (2002-2003) și la Wissenschaftskolleg zu Berlin, fiind și profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii.

Citiți și: Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, Ion Gabriel Bratu: Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă

Published

on

©Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual/ Facebook

Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă, a precizat Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual în România, în cadrul unui interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a atenționat că piața forței de ”muncă la nivel național înregistrază, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat”, o realitate car a condus la înființarea Autorității Naționale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual din România.

Ion Gabriel Bratu a explicat că modelul ”după care ne orientăm este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică”.

Redăm mai jos interviul integral:

Dan Cărbunaru: Bună ziua, dragi prieteni, suntem la Autoritatea Națională Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, sună foarte complicat, dar oricum mult mai simplu față de situația din teren, acolo unde foarte multe companii private, dar și instituții publice din România, se plâng de lipsa muncitorilor calificați, o parte din soluție ține si de această Autoritate, condusă de domnul Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România.

Bună ziua domnule președinte!

Ion Gabriel Bratu: Bună ziua!

D.C.: Sunteți o instituție nouă, dar care are de rezolvat o problemă mai veche a României; multă lume își dorește o pregătire înaltă, o calificare în învățământul terțiar, universități ș.a.m.d., dar o parte importantă a economiei noastre depinde de muncitori calificați. Care este situația în acest moment în România?

I.G.B: Întrebarea este foarte pertinentă și este o realitate, realitate ce a condus la înființarea Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România. Piața forței de muncă la nivel național înregistrează, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat și atunci s-a înființat această Autoritate, care să fie interfața între mediul de afaceri și școală. Este înființată de dată recentă, în decembrie anul trecut a apărut ordonanța de guvern. Eu sunt președintele acestei Autorități de două luni. Am reușit să depășim partea inițială organizatorică, în care ne-am stabilit un regulament, în care am înființat o Comisie de lucru, în vederea elaborării unei strategii, strategie care se va proiecta pe o perioadă mai lungă, pe termen scurt, mediu și lung; suntem în procedura de a scoate posturile la concurs și în toată această perioadă am încheiat o serie de protocoale de parteneriat importante, cu o serie de instituții, cu care trebuie să colaborăm ca să ne putem duce la îndeplinire misiunea.

D.C.: Mai pe scurt, ce rol aveți dvs. în acest context? Să puneți alături actorii privați, sau cei care au nevoie de forță de muncă și cei care ar trebui s-o pregătească?

I.G.B.: Rolul nostru este să identificăm, la nivelul pieței forței de muncă, care este necesarul de muncitori pe diferitele calificări și să venim cu ofertă către unitățile școlare, în special la nivel gimnazial, pentru că învățământul dual pentru nivelul 3, muncitor calificat, înseamnă învățământ obligatoriu, către care pot merge absolvenții claselor a 8-a, până la vârsta de 26 ani. Ca parteneri, avem semnat protocolul cu Camera de Comerț și Industrie a României, vom semna în perioada următoare, protocoale de colaborare cu opt Camere de Comerț Industrie și Agricultură, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Vom începe săptămâna viitoare cu Pitești, peste două săptămâni cu Constanța, vor fi Mureș, Mehedinți, Piatra Neamț, astfel încât să fim ca interfață, să avem parteneri și Camerele de Comerț și Industrie, care până la urmă au rolul de a gestiona problematica operatorilor economici dintr-un județ sau dintr-o regiune de dezvoltare.

D.C.: Cât de gravă este situația în acest moment în România, din valorile pe care le aveți în acest moment?

I.G.B.: Din datele pe care le avem, necesarul forței de muncă este extrem de mare. Din discuțiile avute la a treia Conferință Națională a Industriei Ospitalității (turism, hoteluri, restaurante), datele lor statistice arătau un necesar de 100.000 de muncitori calificați. Dacă vreți un exemplu punctual, în urmă cu două săptămâni, am avut o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Dâmbovița, care vorbea despre ARCTIC Găești; numai acolo au nevoie de 5000 de muncitori și practic nu există domeniu de activitate, unde să nu se reclame lipsa forței de muncă.

D.C.: Ați spus de partea aceasta a industriei ospitaliere, ce alte industrii mai sunt afectate de lipsa forței de muncă din această categorie, calificată?

I.G.B.: Industria auto. Săptămâna trecută am fost, împreună cu o delegație de la DACIA- RENAULT, în vizită la Școala Profesională Germană Kronstadt de la Brașov, singura școală profesională cu personalitate juridică din România, care este cel mai bun exemplu de bune practici, în ceea ce privește acoperirea necesarului de forță de muncă, prin intervenția operatorilor economici privați.

Industria tipografică. Am avut o întâlnire cu Asociația Tipografilor Transilvăneni, cu participarea a peste 60 de operatori economici din toată Transilvania, cărora le-am explicat care sunt oportunitățile pe care le oferă învățământul dual și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească. Oportunitățile sunt legate de faptul că operatorul economic intervine de la selecția elevilor până la certificarea lor, că numărul de ore de practică în școlile profesionale în sistem dual este aproape de trei ori mai mare decât în școala profesională în sistem clasic, adică au 20% practică în primul an, 60% în anul doi, 72% în anul trei. Până la urmă, a fi un bun meseriaș și a fi un muncitor calificat bun, înseamnă să faci foarte multă practică. Practica se efectuează în cadrul companiei sau a firmei, cu tutori de practică de la firmă, cu un contract de practică încheiat între operatorul economic si elev sau părinte/tutore legal, în care operatorul economic își poate introduce condiții în ceea ce privește un anumit nivel al mediilor, notelor, absențelor.

D.C.: Pare o ecuație în care toată lumea are de câștigat. Comunitatea are de câștigat pentru că o parte, de obicei, e afectată de șomaj, de lipsă de perspectivă, mă refer acum la tinerii aceștia denumiți NEET (Not in Education, Employment or Training) și care se suprapun cu acest segment în care avem nevoie de calificare; aceștia au de câștigat, are de câștigat și compania care îi angajează pentru că are de-a face cu forță de muncă pregătită și care deja este familiarizată cu specificul de lucru.

I.G.B.: Perfect adevărat.

D.C.: Are de câștigat și școala pentru că nu mai pregătește niște oameni care n-au perspectivă și care nu se pot angaja niciunde, ci ei știu din start ce vor face în următorii ani. Și totuși de ce este așa de greu de pornit acest sistem? Ați dat un exemplu, mai sunt și alți operatori economici care au intrat în această logică. Mai aveți și alte exemple de succes la nivel național?

I.G.B.: Din datele la care lucrăm, la nivel național, sunt aproape 1000 de operatori economici care, intr-un fel sau altul, susțin formarea profesională în sistem dual. Începutul a fost într-adevăr timid. Într-o clasă se pot organiza trei calificări diferite, adică trei operatori economici, dacă fac o asociație pot sa formeze o clasă; poate au nevoie doar de 10 muncitori, nu au nevoie de 30 de muncitori. Propunerea noastră și strategia noastră este să reușim să înființăm școli profesionale cu personalitate juridică, de sine stătătoare, dacă se poate, pe unul, două domenii specifice, pentru că, dincolo de bursa profesională pe care statul o oferă, în valoare de 200 lei, există și bursa pe care operatorul economic este obligat să o plătească, alți 200 lei. Sunt operatori economici care oferă condiții de cazare, de masă, de transport, adică sunt și alte facilități care sunt deductibile pentru operatorii economici și care pot, la un moment dat, să concentreze elevii la o anumită școală profesională cu personalitate juridică,pe un anumit domeniu, pe o anumită calificare. Adică, pregătim mecanici auto, asta e ideea pentru DACIA- RENAULT, cât să aibă o școală profesională cu personalitate juridică care să pregătească forță de muncă pentru industria auto din România.

D.C.: Pe banii cui se fac toate aceste proiecte? Cine finanțează o astfel de școală profesională?

I.G.B.: Partea de cultură generală e finanțată de stat, prin Ministerul Educației, disciplinele de română, matematică, toate pe care le știm și se încadrează în ceea ce statul oferă, costul standard per elev care asigură plata profesorilor, la nivel de sistem; partea de bursă este asigurată tot de stat, fiind de minim 200 lei; bursă oferită de către operatorul economic, care este de minim 200 lei; sunt operatori economici care oferă 600 lei, 800 lei, chiar mai mult. Pe de altă parte, există și zone unde intervine Administrația Publică Locală, pentru că, până la urmă, școlile din punct de vedere administrativ au buget de la primării. Chiar Consiliul Județean se poate implica. Chiar în această primăvară a fost dată o lege, a trecut de Senat și e în vigoare, conform căreia, dincolo de aceste cheltuieli la care se angajează Primăria, de ordin administrativ, poate să intervină și cu alte sume în dezvoltarea și funcționarea școlii, din cote defalcate de TVA, deci mai au încă o pârghie financiară prin care pot susține școala.

D.C.: Ați discutat cu primarii? Cunosc aceste mecanisme pe care le pot utiliza?

I.G.B.: În județele în care am ajuns, cu siguranță, da. O parte importantă pentru noi a fost de a ajunge în cât mai multe zone ale țării, de a reuși să facem promovare, pe de o parte a oportunităților, a condițiilor, iar pe de altă parte, cred că ne-a reușit un proiect la București, pe care l-am derulat în ultimele doua luni, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în ceea ce privește întâlnirea la nivelul fiecărui sector cu elevii, absolvenți acum de clasa a 8-a, cu părinții lor și cu operatorii economici interesați să susțină clase pe învățământ dual. Cam 500 de elevi și părinți și peste 40 de operatori economici, de fiecare dată au venit, și-au video proiectat ofertele, ce calificări au, care sunt beneficiile, care sunt condițiile suplimentare(cazare, masă, transport, care e nivelul bursei), pentru că numai în acest fel reușim să ajungem să ne acoperim această nevoie de forță de muncă.

D.C.: Ați spus că există o vârstă de până la 26 ani, la care tinerii se pot încadra pentru tipul acesta de învățământ.

I.G.B.: Condiția este să fie absolvenți de 8 clase și până în 26 ani; chiar dacă au absolvit o școală, chiar dacă sunt în cursul liceului, absolvenți de liceu, se pot înscrie în școala profesională în sistem dual.

D.C.: Cum e certificat acest nivel de calificare? Din punct de vedere practic au avantajul că deja își găsesc un loc de muncă în timp ce studiază.

I.G.B.: Muncitor calificat, nivel 3 de calificare.

D.C.: Deci primesc certificate în baza cărora se pot angaja cu acea calificare.

I.G.B.: Ideea este că se pot angaja, au un loc de muncă asigurat. Operatorul economic care are nevoie de anumiți muncitori și susțin pregătirea practică a acestor elevi îi și angajează, la momentul în care se încheie contractul de practică, se deschide contractul individual de muncă. Aici, poate că legislația va fi îmbunătățită și avem în strategia noastră acest lucru, ca școala profesională să fie totuși, nu de 3 ani, ci de 3 ani și jumătate, cu un ultim semestru, al 7-lea, destinat exclusiv pregătirii practice și în felul acesta reușim să ajungem cu acești absolvenți la vârsta de 18 ani, când pot să încheie pe Codul Muncii, contractul individual de muncă.

D.C.: În România, din punct de vedere economic, dar și demografic, lucrurile arată destul de inegal. Noi ne dorim, desigur, coeziune la nivel european, cu Germania, cu Franța, dar uităm că avem disparități mari de dezvoltare în interiorul țării noastre, între regiuni, orașe, sate ș.a.m.d. Dacă ați face o comparație, care ar fi modelul de succes? Pentru că suntem tentați să ne gândim la partea din Vest, ca la un model de succes economic, dar acolo știm că sunt mari probleme cu forța de muncă, există o foarte mare ofertă, inclusiv în componenta industrială, multe investiții care, totuși, sunt afectate în dezvoltarea lor, de lipsa oamenilor, în timp ce în Sud, dar mai ales în Est, avem mai puține investiții, avem industrii mai puțin dezvoltate, un nivel de sărăcie, șomaj ceva mai ridicat. Cum ar putea regla astfel de soluții piața muncii din România?

I.G.B.: În primul rând modelul după care ne orientam este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică.

D.C.: Aveți, așadar, în față un model german. Modelul german funcționează, se pare, cu toate componentele sale, probabil că și în această zonă. De ce ați ales Germania?

I.G.B.: Am ales Germania pentru că s-au încheiat niște protocoale mai vechi, începând cu 2012, de când a pornit învățământul dual la Brașov, pe o relație cu școli profesionale similare din Germania, au fost schimburi între profesori, au fost profesori, tutori, care au mers (mă voi exprima neacademic) și s-au “școlit” în Germania, au văzut modelul, s-au întors și au încercat să-l implementeze și funcționează.

D.C.: S-au întors…..Există o problemă cu care ne confruntăm

I.G.B.: Retenția.

D.C.: Da, retenția personalului, pe de o parte și apoi tentația operatorilor economici de anvergură europeană sau internațională de a extrage forța de muncă deja calificată, poate uneori și cu tot cu capacitatea de producție și de a o duce în altă parte, poate în țara de origine a operatorului sau în alte părți. Este un risc? Sau, cel puțin pe această zonă de calificare, de obicei, operatorii economici europeni mari sunt interesați mai degrabă să îi țină aici pe muncitorii pe care îi pregătesc, decât să-i plimbe prin alte părți?

I.G.B.: De la operatorii economici, care investesc la momentul acesta în învățământul dual, nu am avut niciun semnal că s-a încercat aici calificarea forței de muncă pentru a fi mutată apoi în țara de origine sau în alte țări, în cazul firmelor mari. Este adevărat că majoritatea operatorilor economici, cu care am fost în discuții și care vor intra în ceea ce se cheamă Consiliul Consultativ al Autorității, care urmează a fi construit, vor niște condiții mai clare pentru a-i păstra în firmă pe elevi, după absolvirea școlii. Din legislația actuală nu se poate acest lucru, nu-i putem obliga să rămână, dar operatorul economic trebuie să-și asume această responsabilitate a unei culturi organizaționale, să-l facă pe acel copil să se simtă acolo bine, să fie bine îngrijit, ulterior, bine plătit. Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă și depinde de operatorii economici ca acești copii să rămână viitori angajați. De exemplu, la Galați rata de retenție este de 80%. Și încă o precizare importantă, e doar o rentă progresivă. Dacă mă duc la școala profesională, nu înseamnă că trebuie să rămân muncitor calificat. Avem exemple de elevi, care au terminat școala profesională, au rămas angajați în companiile respective, au absolvit liceul la seral și acum sunt studenți.

D.C.: E bine că faceți această precizare. O parte importantă din cei care urmăresc acest interviu nu știu ce înseamnă „înainte”; „înainte” poate însemna în urmă cu 30 de ani sau mai bine de 30 de ani, când învățământul profesional, care era destul de bine organizat, era privit de părinți ca modalitate suplimentară de a-și motiva copiii, în sensul „Dacă nu vei învăța vei ajunge la șaibă, muncitor, te vei duce la profesională”. Era o formă peiorativă de învățământ, astăzi, din ce spuneți dvs., este, de fapt, o formă de calificare, o formă de ajuta un tânăr capabil și dispus să învețe, să se integreze poate mai rapid pe piața muncii, cu un salariu decent și o perspectivă sigură de viitor.

I.G.B.: Mentalitatea a rămas, din păcate. Aceasta este una din probleme și anume, mentalitatea că a urma o școală profesională reprezintă un eșec. Eu zic, dimpotrivă, că reprezintă o opțiune, opțiune de a face o școală care nu-ți acordă doar o diplomă, ci îți oferă un loc de muncă. Acesta este scopul final.

D.C.: Aveți o evaluare cam cât este salariul mediu sau care este speranța de salariu pentru un tânăr care termină această formă de pregătire duală și se angajează la firma care l-a sprijinit?

I.G.B.: Asta depinde compania respectivă și de posibilitățile pe care le are. Ca repere, pot să vă spun ca nivel de brusă. Dacă nivelul bursei este atât, probabil că și salariul este unul corespunzător. Țiriac Auto oferă 1450 lei bursă; și acesta este unul din motivele esențiale de a-l păstra după calificarea în firmă, cu un salariu corespunzător, un salariu civilizat. Din ce discutam în legătură cu industria ospitalității, de acea este necesarul de forță de muncă așa de mare, din cauza nivelului salarial scăzut.

D.C.: Ați afirmat că sunteți președintele Autorității de două luni, autoritate care nu are nici șase luni de la înființare, dar cunoașteți destul de bine situația din teren și evoluțiile. Ce veți face în continuare pentru a răspunde celor două provocări, cea de a-i convinge pe părinți sa-și lase copiii să se integreze într-un astfel de sistem, dar să convingeți și companiile să se integreze și ele în a oferi astfel de soluții, de pe urma cărora beneficiază toată lumea, de fapt. Ce urmează, ce vreți să faceți în acest an, aveți campanii de informare, evenimente?

I.G.B.: Avem campanii de informare, avem evenimente, vom face promovare, Chiar avem un serviciu promovare, un serviciu formare, un serviciu strict destinat operatorilor economici, astfel încât să încercăm, prin intermediul camerelor de comerț din regiunile de dezvoltare, să ne construim acest Consiliu Consultativ, în care să ne aducem toți operatorii economici, care deja investesc în dual și au exemple de bune practici și prin intermediul lor să putem să ne apropiem de zona de business, astfel încât să poată să știe care sunt facilitățile și care sunt oportunitățile care le asigură învățământul dual. Avem deja un acord de colaborare cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, prin care să ne apropiem de elevi, să reușim să promovăm la nivelul unităților școlare care sunt ofertele, să aducem cererea cu oferta față în față și să putem dezvolta această formă de învățământ.

D.C.: Care este aria potențială de tineri la care vă gândiți la acest moment? Ați vorbit de o nevoie doar în industria ospitalității de 100.000. Care este, însă, potențialul de piață căruia dvs. vă adresați ? Mă refer la tineri până în 26 de ani.

I.G.B.: Potențialul de piață este chiar de vârstă mai ridicată și aici vom încerca în perioada următoare să facem o corecție și să putem ridica pragul de vârstă până la 34 de ani, pentru că din statisticile date de IMS, la acest moment, avem în România aproape 1 milion de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, care nu se regăsesc nici la serviciu, nici într-o formare.

D.C.: Pot fi folosite și fonduri europene dacă ne referim la acești tineri NEET?

I.G.B.: Se pot folosi și fonduri europene. Avem aici o echipă de oameni care vor lucra strict pe partea de proiecte europene. Am depus, deja, două astfel de proiecte, sper să fie și eligibile. Tocmai pe această analiză pornită pe 4 județe, pe un număr de aproape de 1000 de elevi de la clasa a 6-a, până la clasa a 8-a, un proiect pe 3 ani în care să putem să urmărim ce se întâmplă cu ei, pe câți reușim să-i convingem să meargă, ca opțiune, către școala profesională în sistem dual, ce se întâmplă cu ei după, pentru că aici trebuie să avem , ceea ce nu avem la acest moment, o analiză a inserției pe piața forței de muncă a celor care nu reușesc să termine această școală profesională. În primul rând, va trebui să avem niște baze de date interconectate cu instituții similare, astfel încât să putem vedea analiza clară, corectă, reală, a acestor tineri către care ne îndreptăm ca și grup țintă.

D.C.: Vă mulțumesc pentru aceste informații. Când vorbim de infrastructura României ne gândim la autostrăzi, canalizări ș.a.m.d., dar uităm de infrastructura umană, cea care poate asigura nu doar creștere economică, ci și viitor pentru această țară. Vă mulțumesc foarte mult pentru acest prim interviu și poate ne vom mai întâlni pentru a vedea care este impactul activităților pe care dvs. le derulați. Le dorim succes tuturor celor care vor intra în acest sistem pe care dvs. îl pregătiți și poate vom vedea în lunile următoare, în anii următori ce roade va da.

I.G.B.: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită!

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending