Connect with us

INTERVIURI

VIDEO| Manfred Weber, pentru Calea Europeană: România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

Published

on

România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”, a declarat liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber,  în exclusivitate pentru Calea Europeană.

Declarația candidatului la președinția Comisiei Europene vine în contextul în care acesta a susținut, miercuri, în plenul reunit de la Strasbourg că „guvernul român trebuie să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotriva corupției”. 

 

„România este un membru puternic al familiei europene și suntem bucuroși să avem România alături de noi. Și ne pasă foarte mult de oamenii din România, pentru că guvernul ne creează multe preocupări”, a  declarat Weber.

Liderul popularilor europeni a ținut să precizeze că sunt mai multe preocupări cu privire la situația din România. În primul rând, „guvernul PSD nu susține procedura demarării articolului 7 în privința Ungariei”, prin prisma ”comportamentului la vot al socialiștilor” de astăzi, în Plenul Parlamentului European. „Deci, atunci când este vorba principii fundamentale, nu sunt pregătiți să contribuie”, a argumentat liderul PPE din PE.

În al doilea rând, „și mai important este că demonstrațiile în masă au creat o mulțime de preocupări pentru prietenii europeni față de România și asta creează multe probleme”, este de părere Weber.

România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

„Schengen este un ideal minunat și dorim să îl extindem către toate statele membre ale UE. Este important pentru mine să subliniez faptul că Schengen nu înseamnă doar dreptul de a călători liber, ci mai multă securitate, deoarece înseamnă cooperarea forțelor noastre de poliție care luptă împotriva infractorilor de pe acest continent”, a declarat Weber.

„România trebuie să devină membră a spațiului Schengen, fără îndoială. Dar ultimele evoluții din ultimii ani, dezbaterile despre corupție, preocupările privind combaterea corupției, nemulțumirile care au adus zeci de mii de oameni în București, deci sunt îngrijorări și în rândul românilor – acestea au afectat mult procesul de extindere Schengen și de aceea avem o situație bună pentru Bulgaria, Croația, țări în care guvernele se confruntă într-adevăr cu problemele,și avem o mulțime de probleme încercând să găsim răspunsuri pentru comportamentul guvernului socialist din România. Și acesta este un motiv de îngrijorare. Vreau să clarific faptul că România trebuie să devină membră a spațiului Schengen și că aceasta este în avantajul ambelor părți, atât pentru ​​Europa cât și pentru România, dar guvernul actual dăunează acestei direcții”, a declarat Weber.

Protestele din 10 august au fost menționate de Weber și în cadrul discursului său de marți suținut cu ocazia dezbaterii privind statul de drept în Ungaria protestele din 10 august.

„Să nu uităm că au avut loc demonstrații de masă nu în Budapesta în această vară, ci la București și președintele ( n.r. Klaus Iohannis) a trebuit să intervină după aceste proteste certând forțelor de ordine să fie puțin mai atente. Există și alte probleme politice în sânul grupului socialist din Europa și sper că toată lumea este dispusă să lupte împotriva corupției în toate situațiile în care aceasta se manifestă”, a declarat atunci popularul european.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU – Jorge Domecq, directorul executiv al Agenției Europene de Apărare, înaintea unei conferințe majore la București: ”România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE”

Published

on

© The Parliament Magazine

România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE, spune Jorge Domecq, directorul executiv al organismului UE pentru apărare – Agenția Europeană de Apărare – înainte unei conferințe prestigioase la București dedicată cercetării și inovării în sectorul apărării.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, înainte de conferința care va avea loc marți la Palatul Parlamentului, Domecq a subliniat că evenimentul urmărește să evalueze ”unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa” și a apreciat rolul pe care România îl joacă în dimensiunea avansării inițiativelor europene pentru apărare.

În plus, șeful EDA subliniază că într-un mediu în care amenințările sunt complexe, Europa trebuie să facă mai multe eforturi în domeniul tehnologic și, mai ales, în privința inteligenței artificiale.

Teodora Ion: Împreună cu președinția română a Consiliului UE, Agenția Europeană de Apărare organizează o conferință la București cu tema “Cercetare și inovare privind capabilitățile din domeniul apărării”. Care este obiectivul principal al acestui eveniment?

Jorge Domecq: Obiectivul principal al conferinței este de a evalua unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa. În special, analizăm trei aspecte principale. Unul, de a examina stadiul cercetării în privința cooperării în domeniul apărării în Europa și, în special, eforturile pe care Agenția le face pentru a acorda prioritate cercetării în Europa prin Agenda Strategică de Cercetare (OSRA). Al doilea obiectiv este acela de a evidenția rolul EDA ca fiind principalul forum pentru cercetare în privința cooperării în domeniul apărării la nivel european, cu un portofoliu important de programe de cercetare. Și a treia, este de a examina instrumentele de finanțare pe care Comisia Europeană le aduce la masă pentru a promova competitivitatea bazei industriale tehnologice pentru apărare europeană în domeniul cercetării.

Teodora Ion: Începând cu anul 2016, UE a lansat mai multe inițiative emblematice ale visului apărării europene: Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării (CARD), Fondul european de apărare (EDF) sau Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Cum sunt aceste inițiative conectate între ele și cum putem înțelege mai bine modul în care acestea lucrează pentru a aduce progresul și realizările pe care le-a acumulat apărarea europeană până în prezent?

Jorge Domecq: Punctul de plecare pentru o apărare europeană îmbunătățită a venit cu aprobarea Strategiei Globale a UE de către șefii de stat și de guvern în 2016. Diferitele inițiative pe care le-ați menționat conduc la același obiectiv: de a face din Uniunea Europeană un furnizor de securitate într-un mediu de securitate complex. Elementele diferite sunt importante. Planul de dezvoltare a capacităților și OSRA, pe care l-am menționat anterior, au stabilit priorități comune, ne spun “ce trebuie făcut”. Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării analizează peisajul european al capabilităților așa cum este prezent în prezent și indică pașii următori; în cele din urmă, PESCO sau cooperarea structurată permanentă, care permite statelor membre să planifice împreună și să pună în aplicare acele oportunități de cooperare identificate de CARD. În sfârșit, Fondul european de apărare reprezintă un stimulent financiar foarte important pentru cooperarea europeană, inclusiv prin promovarea cooperării transfrontaliere a industriilor de apărare. Acesta este obiectivul acestor inițiative, care trebuie acum incluse în procesele naționale de planificare a apărării.

Teodora Ion: Revenind la tema principală a Conferinței de la București – privind cercetarea și inovarea în domeniul apărării. Unul dintre obiectivele principale ale evenimentului va fi acela de a aborda impactul pozitiv al fuziunii între prioritățile de cercetare de la nivel național și european. Cum veți rezolva această problemă?

Jorge Domecq: Primul obiectiv, acum că bugetele de apărare din Europa sunt în creștere, ar trebui să fie investițiile. Trebuie să acordăm o sumă importantă cercetării și tehnologiilor, deoarece trebuie să oferim forțelor armate capabilitățile de care vor avea nevoie în viitor. Trebuie să inversăm tendința de scădere a investițiilor în cercetare și tehnologie. Al doilea punct important al conferinței este prioritizarea. Mai întâi trebuie să ne stabilim prioritățile în domeniul cercetării în domeniul apărării și, apoi, într-un al doilea pas, să decidem care dintre ele pot fi abordate la nivel european și care pot fi abordate între grupuri de state membre sau la nivel național. Agenda de cercetare strategică (OSRA) ne va ajuta să identificăm tehnologiile care vor trebui abordate – dacă este posibil la nivel european, cu o valoare adăugată europeană.

Teodora Ion: Primul proiect de cercetare finanțat de Fondul European de Apărare a fost Pythia, un proiect care a reunit șapte părți interesate din șase țări membre ale UE, inclusiv România. Proiectul se află în plină desfășurare și are ca scop elaborarea unei metodologii pentru îmbunătățirea previziunii la nivelul tehnologiilor civile și de apărare. Care sunt principalele realizări pe care o astfel de cooperare le-a adus eforturilor UE în sfera cercetării din domeniul apărării?

Jorge Domecq: Acțiunea pregătitoare (PADR) a demonstrat deja că este un catalizator pentru cooperarea între industriile și centrele de cercetare din Europa. Este un beneficiu clar pentru apărarea europeană. Universitatea Națională de Apărare din România și-a adus experiența de renume în domeniul apărării către Pythia, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru proiect. Cu toate acestea, este încă prea devreme să vorbim despre impactul proiectului. Rezultatele finale vor fi prezentate în această vară, dar, din ce informații dețin, proiectul avansează bine și ne va oferi un instrument prin care vom putea cerceta noi tehnologii care ar putea avea un impact asupra cercetării în domeniul apărării în viitor.

Teodora Ion: Când se face referire la apărarea europeană, mulți vorbesc despre o armată a Uniunii Europene, soldați care luptă sub drapelul UE și așa mai departe. Dar, dintr-o poziție inovatoare, trăim într-o lume în care inteligența artificială crește indispensabil și în care companiile din afara UE acționează în direcția descoperirilor. Prin urmare, ce anume își propune UE cu cercetarea în domeniul Future Disruptive Defence Technologies și ce ar trebui să facă pentru a fi un jucător global?

Jorge Domecq:Există o nevoie triplă de abordare a tehnologiilor care se numesc disruptive, dar mai ales inteligența artificială. În primul caz, trebuie să creștem dramatic nivelul investițiilor. Doar pentru a vă da un exemplu: în 2017, întregul efort de cercetare și tehnologie la nivel european a fost de 8,8 miliarde de euro. Numai în inteligența artificială, Statele Unite au investit în același an, 7,4 miliarde de dolari. Deci, este vorba de mărime și de viteză. Trebuie să începem cu adevărat să acordăm atenție inteligenței artificiale, precum și altor domenii. Ce aplicații vor avea aceste tehnologii în apărare? Cum vor afecta apărarea, ce oportunități și ce vulnerabilități vor aduce în alte sisteme de apărare. Acest lucru va afecta modul în care ne vom organiza propriile forțe și cum organizăm activitatea noastră la Agenția Europeană de Apărare. Și al treilea aspect, care cred că este foarte important: cooperarea în domeniul apărării este indispensabilă. Nu putem gândi doar din perspectivă națională, mai ales dacă privim noile amenințări.

Teodora Ion: România este unul dintre membrii fondatori ai PESCO, este țară participantă la mai multe proiecte PESCO și exercită, de asemenea, președinția Consiliului UE. Deși știm că apărarea europeană este o chestiune ce ține de domeniul politicilor de sub coordonarea Înaltului Reprezentant Federica Mogherini, cum apreciați impulsul dat de România pentru dezvoltarea în continuare a apărării europene?

Jorge Domecq: România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE. De exemplu, în CARD, tocmai am avut un atelier de lucru la București săptămâna aceasta pentru a discuta despre metodologia viitoare pe care o vom aplica pentru Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării, care va începe primul său ciclu complet în această toamnă. Pentru PESCO, în acest prim semestru vom avea primul raport al Înaltului Reprezentant al celor 20 de angajamente din cadrul PESCO, pe baza planurilor naționale de implementare ale diferitelor state membre. Agenția a lansat recent, de asemenea, a treia solicitare a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării. De asemenea, finalizarea reglementărilor Fondului european de apărare și lansarea primelor apeluri EDIDP sunt iminente. Totul se întâmplă în timp ce vorbim, iar Președinția României are o importanță majoră. România este un membru foarte activ al Agenției în mai multe domenii. Ea este implicată în proiecte și programe de cercetare EDA, împreună cu alte state membre, în valoare de peste 60 de milioane de euro, și a fost o plăcere să putem conta pe Președinția română pentru a continua această agendă provocatoare.

Conferința privind cercetarea și inovarea în domeniul capabilităților pentru apărare va avea loc marți, 26 martie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Conferința este organizată de Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente, în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), iar la activitate au fost invitați să participe reprezentanți din cadrul ministerelor apărării, centrelor de cercetare, precum și din industria de apărare din țările membre ale Uniunii Europene.

Agenția Europeană de Apărare (EDA) este o agenție interguvernamentală a Consiliului Uniunii Europene.

Agenția se află sub autoritatea Consiliului UE, căruia îi raportează și de la care primește orientări.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate al Uniunii Europene este șeful EDA, în timp ce organismul este condus de un șef executiv desemnat de statele membre.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Laura Codruţa Kövesi are prima șansă pentru a deveni procuror-șef european. Echipa noastră de negociere are un mandat foarte clar

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Laura Codruţa Kövesi are prima șansă pentru a deveni primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, iar prima rundă de tratative între echipa de negociere a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene va avea loc pe 20 martie, la Bruxelles, a declarat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European la alegerile din 23-26 mai 2019.

Marinescu, care activează și în calitate vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, este cel care a reprezentat grupul politic la ședința Conferinței Președinților din 7 martie, când liderii politici ai Parlamentului European i-au acceptat propunerea ca echipa de negociere a PE să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE.

În acest moment, candidatul român are prima șansă. Parlamentul European are o echipă de negociere care are un mandat foarte clar să o susțină pe Laura Codruța Kovesi și va fi foarte greu să devieze de la acest mandat. Prima întâlnire de negociere dintre Parlament și Consiliu va avea loc pe 20 martie”, a declarat Marian-Jean Marinescu în interviul acordat CaleaEuropeană.ro la Summitul liderilor locali și regionali din PPE, care a avut loc sâmbătă la București și care a culminat cu prezentarea viziunii despre viitorul Europei a candidatului popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber.

 

De altfel, Manfred Weber a reafirmat sâmbătă sprijinul Partidului Popular European pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Parchetului European, calificând faptul că “este o tragedie că România nu mai este un pionier în procesul decizional la nivel european”.

La ședința Conferinței Președinților din Parlamentul European din 7 martie, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a propus ca echipa de negocieri a PE cu Consiliul UE pentru poziția de procuror șef al Parchetului European să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE, alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei.

Citiți și Președintele Parlamentului European, scrisoare către Președinția României la Consiliul UE: Laura Codruța Kövesi este candidatul nostru pentru șefia Parchetului European

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinte al comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative, în condițiile în care Comisia LIBE și Comisia CONT au votat în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

INTERVIU Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene. Ce criterii vor trebui să îndeplinească comisarii europeni, inclusiv cel din România, în ”Comisia Weber”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Europa trebuie reconectată, între nivelul de la Bruxelles și cel al cetățenilor, iar acesta va fi un criteriu important pentru membrii viitoarei Comisii Europene în cazul în care președintele executivului european va deveni Manfred Weber, candidatul PPE la această poziție, a declarat acesta într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în marja Summitului liderilor locali şi regionali ai Partidului Popular European, care a avut loc sâmbătă la București.

Înaintea discursului său în fața liderilor locali și regionali ai PPE, dar și a președintelui Klaus Iohannis, Weber a explicat pentru CaleaEuropeană.ro ce profil vor trebui să aibă viitori comisari europeni în cadrul unei Comisii Europene conduse de actualul lider al grupului PPE în Parlamentul European și candidatul acestei familii politice la șefia Comisiei.

Robert Lupițu: Domnule Weber, actualul președinte al Comisiei Europene și fostul candidat din partea PPE la șefia acesteia nu au reușit să viziteze România în campania electorală pentru Parlamentul European din 2014. Dar dumneavoastră sunteți aici la București pentru Summitul liderilor locali și regionali din PPE. De ce este importantă România pentru dumneavoastră și pentru proiectul dumneavoastră privind Europa?

Manfred Weber: Pentru mine nu există o Europă a țărilor din est, vest, nord, sud, mici sau mari, sărace sau bogate. Sunt doar europenii cu preocupările lor, cu emoțiile lor și cu speranțele lor pentru viitorul modului nostru european de viață. De aceea, în primul rând vreau să ascult. Primarii mi-au spus despre problemele din regiunile, satele și orașele lor. A asculta este cel mai important lucru pentru un politician european, pentru a putea acționa apoi. Din acest motiv, sunt în favoarea unei politici regionale puternice. Cred că încă mai trebuie să investim foarte mult, în special în România. În infrastructură, în spitale, pentru a face viața mai bună aici în România. Aceasta este ceea ce vreau să fac, inclusiv prin fondurile pentru agricultură. De asta avem nevoie pentru viitor. Și din nou, Europa începe cu a asculta, de aceea politicienii trebuie să asculte.

Robert Lupițu: Lista candidaților PNL la alegerile pentru Parlamentul European pare a fi una solidă – 6 deputați europeni actuali, doi primari importanți, iar pe listă există unul dintre cei mai buni jurnaliști români. De ce cetățenii români ar trebui să voteze pentru candidații PNL și nu pentru alții?

Manfred Weber: În primul rând, este vorba despre programul concret al PNL pentru viitorul României în interiorul Europei. Trebuie să spun că, în ultimii ani sub conducerea socialistă, România a fost percepută ca o țară în care am vorbit despre angajamentul slab în lupta împotriva corupției și a altor evoluții negative. România nu mai era în primul rând al dezvoltării europene și de aceea cred că PNL are șanse bune să demonstreze că Europa trebuie să fie primul rând. România este o țară europeană puternică și dorim să vedem o voce puternică românească la nivel european. Și al doilea este despre listă. Cred că este un amestec bun, cu profesioniști care au o experiență foarte bună la nivel european, șase dintre ei sunt membri actuali activi ai Parlamentului European și, de asemenea, aer proaspăt: primari care sunt foarte profesioniști și știu ce să facă la nivel local și alții, cum ar fi jurnaliști. Cred că este un amestec bun și este bine să vedem că PNL urcă în sondaje. Avem un impuls bun. Toată lumea trebuie să știe: când votați pentru PNL, veți face parte din cea mai mare familie politică din Europa, ceea care are un impact semnificativ asupra procesului de luare a deciziilor.

Robert Lupițu: O ultimă întrebare. Ați menționat despre programul dumneavoastră pentru Europa. Cum va arăta Comisia Weber și ce tip de profil ar trebui să aibă următorul comisar român pentru Comisia dumneavoastră și pentru programul dumneavoastră pentru Europa?

Manfred Weber: Nu vreau să propun nimic. Avem nevoie de un echilibru bun în următoarea Comisie Europeană între bărbați și femei. Cred că trebuie să respectăm echilibrul de gen în cadrul Comisiei Europene și trebuie să ne gândim la impactul practic. Este acel om capabil să livreze ceea ce trebuie să facă? Așadar, următoarea Comisie Europeană trebuie să fie, înainte de toate, o Comisie legitimată din punct de vedere democratic și trebuie să fie o Comisie care ascultă foarte mult. Nu suntem o himeră de la Bruxelles, nu suntem elite în Bruxelles. Ar trebui să fim aproape de oameni și de aceea toți comisarii și eu însumi ca președinte al Comisiei trebuie să fim aproape de oameni. Și tot proiectul trebuie să fie legat de preocupările oamenilor. Aceasta este ceea ce profund cred. Trebuie să reconectăm Europa, Bruxelles-ul cu cetățenii.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending