Connect with us

INTERVIURI

VIDEO| Manfred Weber, pentru Calea Europeană: România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

Published

on

România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”, a declarat liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber,  în exclusivitate pentru Calea Europeană.

Declarația candidatului la președinția Comisiei Europene vine în contextul în care acesta a susținut, miercuri, în plenul reunit de la Strasbourg că „guvernul român trebuie să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotriva corupției”. 

 

„România este un membru puternic al familiei europene și suntem bucuroși să avem România alături de noi. Și ne pasă foarte mult de oamenii din România, pentru că guvernul ne creează multe preocupări”, a  declarat Weber.

Liderul popularilor europeni a ținut să precizeze că sunt mai multe preocupări cu privire la situația din România. În primul rând, „guvernul PSD nu susține procedura demarării articolului 7 în privința Ungariei”, prin prisma ”comportamentului la vot al socialiștilor” de astăzi, în Plenul Parlamentului European. „Deci, atunci când este vorba principii fundamentale, nu sunt pregătiți să contribuie”, a argumentat liderul PPE din PE.

În al doilea rând, „și mai important este că demonstrațiile în masă au creat o mulțime de preocupări pentru prietenii europeni față de România și asta creează multe probleme”, este de părere Weber.

România trebuie să devină un membru al Spațiului Schengen, însă „guvernul actual dăunează foarte mult acestei direcții”

„Schengen este un ideal minunat și dorim să îl extindem către toate statele membre ale UE. Este important pentru mine să subliniez faptul că Schengen nu înseamnă doar dreptul de a călători liber, ci mai multă securitate, deoarece înseamnă cooperarea forțelor noastre de poliție care luptă împotriva infractorilor de pe acest continent”, a declarat Weber.

„România trebuie să devină membră a spațiului Schengen, fără îndoială. Dar ultimele evoluții din ultimii ani, dezbaterile despre corupție, preocupările privind combaterea corupției, nemulțumirile care au adus zeci de mii de oameni în București, deci sunt îngrijorări și în rândul românilor – acestea au afectat mult procesul de extindere Schengen și de aceea avem o situație bună pentru Bulgaria, Croația, țări în care guvernele se confruntă într-adevăr cu problemele,și avem o mulțime de probleme încercând să găsim răspunsuri pentru comportamentul guvernului socialist din România. Și acesta este un motiv de îngrijorare. Vreau să clarific faptul că România trebuie să devină membră a spațiului Schengen și că aceasta este în avantajul ambelor părți, atât pentru ​​Europa cât și pentru România, dar guvernul actual dăunează acestei direcții”, a declarat Weber.

Protestele din 10 august au fost menționate de Weber și în cadrul discursului său de marți suținut cu ocazia dezbaterii privind statul de drept în Ungaria protestele din 10 august.

„Să nu uităm că au avut loc demonstrații de masă nu în Budapesta în această vară, ci la București și președintele ( n.r. Klaus Iohannis) a trebuit să intervină după aceste proteste certând forțelor de ordine să fie puțin mai atente. Există și alte probleme politice în sânul grupului socialist din Europa și sper că toată lumea este dispusă să lupte împotriva corupției în toate situațiile în care aceasta se manifestă”, a declarat atunci popularul european.

 

 

.

Daniel Buda

INTERVIU Daniel Buda (PNL, PPE): Este important ca pe durata Președinției române să cristalizăm direcțiile mari la nivel macrofinanciar, astfel încât statele membre să poată absorbi cât mai rapid fondurile europene alocate în viitorul CFM

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Este important ca pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene să cristalizăm direcțiile mari la nivel macrofinanciar, care sunt liniile pe care le putem stabili, astfel încât statele membre să aibă posibilitatea de a implementa cât mai rapid acest proces de absorbție a fondurilor europene, a declarat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro n cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.
”Mi-aș dori foarte mult ca în perioada acestei Președinții să avem capacitatea de a determina acele state care nu sunt de acord cu creșterea contribuțiilor statelor membre la această anvelopă bugetară la nivelul UE pentru a putea satisface nevoile de care are UE. Printre acesta state aș enumera Austria, Olanda, chiar și Franța. Cred că acesta trebuie să fie un obiectiv substanțial, și anume acela de a convinge aceste state să facă alocări bugetare suplimentare în vederea creșterii bugetului pentru a acoperi toate nevoile pe care UE le are astăzi și aici mă refer la sectorul agricol. Chiar dacă România nu are parte de tăieri bugetare semnificative pe plățile directe, pe politica de coeziune, unde avem creștere de 8%, per ansamblu, avem tăieri în această zonă a PAC și de Coeziune”, a spus Daniel Buda, făcând trimitere la unul dintre dosarele importante pe care România le are de gestionat, și anume viitorul Cadru Financiar Multianului 2021-2027.

 

Acesta și-a exprimat dorința ca ”această Președinție ( n.r. română a Consiliului UE) să fie una de succes pentru că aceasta nu aparține guvernului României și poporului român și îmi doresc să avem reușite pe parcursul acestei Președinții. Sper ca această componentă tehnică care se află la Reprezentanța României la Uniunea Europeană să aibă capacitatea de a gestiona în mod eficient toate dosarele pe care le avem în lucru, peste 200 de dosare”, a mai spus Buda.
Brexit.  România trebuie să fie pregătită pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care se află acolo
Făcând trimitere la votul de marți seara din Parlamentul birtanic, în urma căruia acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, convenit de Guvernul May cu negociatorii de la Bruxelles, a fost respins, eurodeputatul a spus că ”România trebuie să fie pregătită pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care se află acolo, să fim convinși că Marea Britanie nu îți poate menține buna funcționalitate în diverse domenii precum cel medical, asistență socială, învățământ fără muncitorii din afara Marii Britanii”.
În opinia sa, votul de marți seara ”este un lucru bun pentru că deschide perspectiva rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană. Sunt aproape convins că avem această variantă de lucru destul de serios de luat în calcul. În mod cert, guvernul Theresa May nu poate să mai rămână în funcție. Vorbim acum de alegeri anticipate unde, proabil, vor fi suprapuse cu un nou referendum în ceea ce privește rămânerea Marii Britanii în UE”.

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Emilian Pavel

INTERVIU Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D): ,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”, a declarat eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Președinția română și-a prezentat prioritățiile ieri in plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

,,Premierul Viroica Dăncilă a prezentat un program ambițios, dar care a avut parte și de contre, pe care nu le inteleg, în general nu s-au adus ajustări la programul nostru. Am fost surprins în mod negativ. Fiecare trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen (mecanismul de verificare și cooperare) sau vizele cu SUA care nu respectă principiul de reciprocitate. Sunt lucruri pe care le putem rezolva, dacă rezolvăm mai întâi disputele interne.”

S-au făcut pași concreți în Parlamentul European pentru intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, ieri Premierul României a menționat că românii resimt o inechtitate privind aderarea noastră. Este acesta un posibil subiect pe care România ar trebui să îl propună pe agenda Consiliului Justiției și Afacerilor Interne?

,,Categorica da, să nu uităm că am platit până în 2018 sume importante pentru retehnologizarea frontierelor interne si externe. Avem cost suplimnetar și pe partea economică. Dacă Bulgaria nu au avut forța necesară să pună acest siubect în Consiliul JAI, România trebuie sa o facă. O eventuală opunere din partea unor state mebre ar însemna poate un proces la Curtea Europeană de Justiție. Pentru că, un refuz trebuie să vină cu o explicație scrisă și eventual explicația să fie contestată. Lucrurile trebuie discutate și cred că până la sfârșitul președinției rotative a României, trebuie să intrăm în spațiul Schengen pe toate planurile, nu doar pe cel terestru, maritim sau aerian.

Ce trebuie să facă România în timpul acestui mandat? Privind Brexit și cele 242 de dosare legislative?

,,Trebuie să găsim o coeziune politică. Am reușit după referendumul privind Brexit, să ne unim forțele la nivel de 27 state membre și să discutăm sau să negociem în bloc cu Regatul Unit. În cazul politicii migrației nu găsim această cale de mijloc și asta este o mare provocare pentru presedinția noastră. Până acum nu a existat o asumare politică din partea preșdințiilor anterioare pentru dosarele dificile, precum cel al migrației. Avem acum atât de multe dosare legislative, pentru că nu a existat voință politică. Dacă toate forțele politice din România cooperează, ne putem asuma împreună aceste solutii de mijloc, dacă nu, vom pasa proiecte importante viitorelor președinții. Conflictul interior nu trebuie adus pe scena Europei.”

La finalul summitului european din decembrie anul trecut, Klaus Iohannis, împreună cu ceilalți șefi de state și de guverne au cerut viitoarei președinții redactarea unei orientări pentru aducerea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) cât mai aproape de final pentru următoarea președinție. În acest sens, România, indiferent de reprezentare, și-a luat anumite responsabilități. Credeți că acestea pot fi ignorate?

,,Sunt convins că vom reuși prin experții noștri, prin miniștri, reprezentanții guvernului să găsim acele soluții de mijloc, dar avem nevoie și de sprijinul grupurilor politice din Parlamentul European, dar și de acasă. Repet, dacă reușim să ajungem la un compromis, de exemplu pe viitorul CFM, politica de apărare, finanțarea pentru inovare sau viitorul cadru de funcționare a programului Erasmus+, unde sunt negociator, vom avea nevoie de toată susținerea forțelor politice de acasă. Dacă aceasta nu este, nu vom reuși să ne încadrăm în acest program strâns și riscăm să nu fim credibili. La finele lui octombrie 2019 se dorește finalizarea negocierilor privind viitorul CFM, în care intră două politici foarte importante pentru România, Politica Agricolă Comună și de Coeziune. care în propunerile Comisiei Europene au beneficiat de creșteri alocate României.”

Făceați referire la obținerea consensului; ce cale de mijloc poate găsi președinția română pentru un subiect foarte dezbătut în Parlamentul European și asupra căruia se va vota mâine, acela al înghețării plăților din fonduri europene către statele membre care încalcă principiile statului de drept? Asupra acestui subiect ar urma să se pronunțe Consiliul, însă cu siguranță Polonia și Ungaria se vor opune.

”În primul rând, trebuie identificate aceleași mecanise de verificare a respectării statului de drept pentru toată lumea. MCV-ul este, în cazul României, cel mai bun exemplu de discriminare; dacă nu aplicăm aceleași criterii pentru toate statele și doar într-unele vedem abaterile de la drepturile omului sau încalcarea libertății la libera exprimare, atunci acest mecanism devine ineficient. Așa cum am susținut și în Comisia LIBE, nu voi susține niciodată un amendament care se aplică doar Bulgariei și României pentru că sunt de opinie că toți cetățenii și toate statele membre ale UE sunt egale. România se află pe locul 14 într-un top al problemelor legate de corupție, deci mecanisme de monitorizare și combatere a acesteia se pot aplica și altor state. Există un raport anual al Comisiei Europene privind corupția, dar nu este publicat, deoarece în 2014 au existat câteva state membre mai mari care au cerut încetarea acestei practici fiind deranjate de unele concluzii, urmând ca guvernele să fie singurele care primesc aceste documente. Ori acest lucru nu poate fi acceptat. Nu putem arăta cu degetul doar anumite state membre și să punem ștampile de corupți sau sisteme judiciare care nu respectă principiile europene doar pentru că sunt mai noi sau mai mici în UE.”

 

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Ana Claudia Țapardel

INTERVIU Eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D): ,,Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național”a declarat eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Dumneavoastră, doamna Țapadel, sunteți unul dintre cei mai vocali susținători ai drepturilor românilor din Marea Britanie. Ce înseamnă pentru cetățenii români ceea ce s-a întâmplat aseară în Parlamentul britanic?

,,Momentan nu sunt motive de îngrijorare pentru că aseară a fost doar un vot de respingere a raportului de negociere a Acordului privind retragerea și în aceste condiții va urma o serie de negocieri între reprezentantul Parlamentului European, dl. Verhofstadt, dl. Barnier și reprezentanții Marii Britanii, după care sunt convinsă că se va merge din nou la un vot în parlamentul britanic. În ceea ce privește drepturile muncitorilor români din Marea Britanie, vă asigur că acestea sunt protejate și nu sunt negociabile. Vom susține în continuare că românii care lucrează aici trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură toți cetățenii europeni. Să nu uităm de respectarea principiului reciprocității care presupune ca cetățenii români, dar și ceilalți cetățeni ai UE trebuie să beneficieze în Marea Britanie de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură cetățenii britanici în Uniune.”

Premierul Viorica Dăncilă a facut ieri apel la coeziune și consens în cadrul discursului de prezentare a priorităților Președinției României la Consiliul UE din plenul Parlamentului European, dar președinția noastră este foarte aproape de o ieșire forțată a Marii Britanii din Uniunii și de ultima plenară a Parlamentului European înainte de alegeri. Ce poate face președinția română în acest timp restrâns și cu ce rămâne Uniunea Europeană după discursul premierului?

,,Cred că Romania va avea posibilitatea de a-și demonstra capacitatea administrativă și forța de a negocia si gestiona afacerile europene, de a-si exercita rolul în construcția europeană în contextul unei situații delicate ce ține de Brexit, de stabilirea viitorului Cadru Financiar Multianual, de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și de stabilirea direcției în care Uniunea se va îndrepta în următorii ani. România și-a asumat cu curaj și cu responsabilitate rolul de a negocia și finaliza cele mai presante dosare pe care le-a urmărit de-a lungul președinției austriece; ne concentrăm pe rezolvarea situației delicate a retagerii Marii Britanii din UE, pe Cadrul Financial Multianual în strânsă legătură cu Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, unde ne menținem poziția referitore la nevoia de a nu afecta în niciun fel fondurile europene atât de importante pentru țările din Europa Centrală și de Est. Asemeni premierului Dăncilă, cred că avem nevoie de mai mult sprijin din partea UE, concretizat în aceste fonduri de coeziune și alte instrumente financiare, dar care trebuie să revină în mod egal tuturor statelor membre dacă ne dorim o Uniune Europeană cu o dezvoltare egală. […] am trăit o perioadă tensionată pornind de la atentatele teroriste, de la decizia de ieșire a Marii Britanii, tendințele populiste care au măcinat unitatea UE, iar premierul a făcut apel la unitate si solidaritate pentru că nu avem nevoie în niciun caz de o Europă pe mai multe viteze și divizată. Mai vreau să adaug un lucru foarte important: Romania deține din punct de vedere geografic o pozitie strategică în UE și își poate asuma rolul de lider regional cu capacitatea de a deveni un factor de echilibru si armonizare a intereselor statelor membre.

Premierul a abordat foarte corect problema aderării României la Spațiul Schengen. Considerați că aceasta poate fi un real câștig al țării noastre pe perioada președinției?

,,Și eu îmi doresc foarte mult ca în anul 2019, dacă vorbim de o Europă egală și corectă, să fie asigurată ridicarea MCV pentru România și Bulgaria și să avem un Spațiu Schengen consolidat în care cele două state să fie integrate pe deplin. România îndeplinește de mai bine de 7 ani aceste standarde după cum reiese din declarațiile oficiale și rapoartele Comisiei Europene si ale Palamentului European. Mai este, însă, nevoie de o decizie care se ia la nivelul Consiliului European și aici ar fi necesar ajutorul domnului președinte în calitate de participant la aceste reuniuni. Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național.

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Trending