Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.

De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.

Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.

Ce i se reproșează lui von der Leyen?

Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”. 

© European Union, 2023

Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.

De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.

În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept  “o lipsă gravă de simț politic”.

Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

“Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”. 

.@realDonaldTrump, don’t be intimidated by Putin. We aren’t.

Let’s get the facts straight.

The numbers speak for themselves.

EU contribution to Ukraine: €143 billion ($150 billion).

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024

La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.

Welcome back to Brussels, @Mike_Pence. Your presence is a testimony to the strong transatlantic unity that binds 🇪🇺 & 🇺🇸.
Our alliance has always risen to the occasion.
Today I support your call for the Congress to send a clear message to the Ukrainian people and to the world.… pic.twitter.com/XPfrPRHZOc

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.

Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.

Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.

Citiți și Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.

În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.

Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă. 

Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.