Diplomatul Nicholas Burns, desemnat de preşedintele Joe Biden ambasador al SUA în China, a declarat miercuri – la audierea sa în Comisia de afaceri externe din Senat, care trebuie să confirme numirea sa la post – că „nu se poate avea încredere” în Beijing în privinţa Taiwanului și a recomandat suplimentarea vânzărilor de arme insulei pentru ca aceasta să-şi poată consolida capacităţile de apărare, informează Agerpres.

Acesta a denunţat recentele incursiuni chineze în zona de identificare a apărării aeriene taiwaneze (ADIZ), calificându-le drept „reprobabile”.

„Este cert că nu putem avea încredere în chinezi în această problemă. Responsabilitatea noastră este de a face din Taiwan un adversar puternic, furnizându-i în continuare armament pentru a-şi consolida capacităţile de apărare”, a afirmat Burns.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe din Senat, el a rostit cuvinte dure la adresa regimului chinez, pe care l-a acuzat de „agresiune împotriva Indiei, de-a lungul frontierei himalayene, împotriva Vietnamului, Filipinelor şi altor state riverane mării Chinei de Sud, împotriva Japoniei în Marea Chinei de Est”.

„Beijingul a lansat o campanie de intimidare împotriva Australiei şi chiar recent împotriva Lituaniei, care a acceptat deschiderea pe teritoriul său a unui birou de reprezentare a autorităţilor taiwaneze. Genocidul Republicii Populare Chineze în Xinjiang, violenţele sale în Tibet, reprimarea autonomiei şi a libertăţilor în Hong Kong şi hărţuirea Taiwanului sunt nedrepte şi trebuie să înceteze”, a adăugat el.

Citiți și: Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere

În luna iunie, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Joe Biden a avut, luna trecută, o convorbire telefonică „deschisă și strategică” cu omologul chinez, Xi Jinping, prima între cei doi lideri din luna februarie. Cei doi au discutat despre domeniile „în care interesele converg, dar și despre aspectele în care interesele, valorile și perspectivele” celor două țări sunt divergente.

Premierul britanic, Boris Johnson, nu intenționează să ”dea deoparte” investițiile chineze în Regatul Unit, dar țara sa nu va fi ”naivă” cu privire la infrastructura sensibilă precum 5G sau energia nucleară, anunță AFP, citând un interviu acordat pentru Bloomberg News, informează Agerpres.

”Guvernul britanic nu va da deoparte” orice investiţie chineză, dar ”aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim naivi în ce priveşte infrastructurile esenţiale ale ţării”, a declarat Boris Johnson luni seară, cu o zi înaintea deschiderii unui summit dedicat investiţiilor internaţionale în Marea Britanie.

Johnson a dat asigurări că nu este ”sinofob, foarte departe de aşa ceva. China este o mare ţară, o mare civilizaţie.”

”În pofida tuturor acestor dificultăţi, a discuţiilor dificile despre Dalai Lama sau Hong Kong sau uiguri – în care rămânem fidel principiilor noastre -, comerţul cu China a continuat să se dezvolte”, a mai spus premierul britanic. ”China ocupă o parte uriaşă a vieţii noastre economice, iar aceasta pentru mult timp”, a completat șeful Executivului de la Londra.  

Marea Britanie a decis la mijlocul lunii iulie să excludă complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii britanici fiind nevoiți să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

În urma celui de-al doilea dialog la nivel înalt pe tema mediului și a climei, care a avut loc la 27 septembrie 2021, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și vicepremierul Republicii Populare Chineze, Han Zheng, și-au reafirmat duminică angajamentul față de Acordul de la Paris și față de un rezultat pozitiv al reuniunii COP26 de la Glasgow.

Într-un comunicat de presă comun, aceștia au subliniat urgența de a acționa imediat, în special în lumina celui de-al șaselea raport de evaluare întocmit de Grupul interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice. Au confirmat, de asemenea, că dialogul la nivel înalt privind mediul și clima va continua să fie o platformă-cheie între UE și China pentru a consolida acțiunile și cooperarea bilaterală în domeniul mediului și în lupta împotriva schimbărilor climatice.

UE și China s-au angajat să dea dovadă de spirit de inițiativă în ceea ce privește acțiunile climatice.

„UE și-a majorat obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % până în 2030 față de nivelurile din 1990 și va atinge neutralitatea climatică până în 2050. în acest scop, UE a lansat pachetul “Fit for 55”. Acest set de propuneri include: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și consolidarea actualului sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE; utilizarea sporită a energiei regenerabile; o mai mare eficiență energetică; o dezvoltare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse, precum și a infrastructurii și a combustibililor care să le susțină; o aliniere a politicilor de impozitare la obiectivele europene de tip “Green Deal”; măsuri de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon; și instrumente de conservare și dezvoltare a rezervoarelor naturale de dioxid de carbon”, a declarat Vicepreședintele executiv Frans Timmermans.

„China se străduiește să atingă nivelul maxim al emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2030 și să ajungă la neutralitate din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2060. Pentru a atinge acest obiectiv, China formulează politici adecvate (sistemul de politici “1+N”) care vor fi lansate în curând pentru a asigura atingerea obiectivelor de vârf și de neutralitate. China va controla strict proiectele de generare a energiei electrice pe bază de cărbune și va limita strict creșterea consumului de cărbune în perioada celui de-al 14-lea plan cincinal și îl va reduce treptat în perioada celui de-al 15-lea plan cincinal. China va intensifica sprijinul acordat altor țări în curs de dezvoltare pentru dezvoltarea energiei verzi și cu emisii reduse de dioxid de carbon și nu va construi noi proiecte energetice pe bază de cărbune în străinătate”, a declarat, la rândul său, Viceprim-ministrul Han Zheng.

În cadrul ultimei lor reuniuni, Frans Timmermans și Han Zheng au discutat diverse aspecte ale crizelor globale privind clima și biodiversitatea, punând accentul pe viitoarea reuniune a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (CCONUSC) de la Glasgow ( COP26) și pe reuniunea COP15 a Convenției privind diversitatea biologică de la Kunming.

Ambele părți au subliniat importanța colaborării pentru a asigura succesul CCONUSC ca principal forum internațional, interguvernamental, pentru negocierea răspunsului global la schimbările climatice. Acestea sunt ferm angajate să colaboreze bilateral, precum și cu alte părți, pentru a consolida punerea în aplicare efectivă a Acordului de la Paris, în special a articolului 6, și pentru a promova obiectivele globale privind clima în ceea ce privește măsurile de combatere, de adaptare și de finanțare.

Recunoscând amploarea crizei biodiversității și urgența de a acționa, UE și China au subliniat faptul că pierderea biodiversității este accelerată de schimbările climatice, în timp ce ea însăși o exacerbează. De asemenea, au convenit că ar trebui să dea un exemplu și s-au angajat să intensifice acțiunile de protecție, conservare și refacere a biodiversității și a ecosistemelor, menționând că bunăstarea și prosperitatea noastră se bazează pe o natură sănătoasă.

Astfel, părțile au convenit să se angajeze în mod colaborativ în sprijinul reducerii defrișărilor la nivel mondial prin consolidarea cooperării în domeniul conservării și gestionării durabile a pădurilor, prin sporirea sustenabilității lanțului de aprovizionare și prin combaterea exploatării forestiere ilegale și a comerțului asociat.

Nu în ultimul rând, cei doi înalți oficiali au agreat să continue și să extindă cooperarea în domeniul conservării biodiversității, al gestionării substanțelor chimice, al legislației privind clima, al conservării energiei și al îmbunătățirii eficienței energetice, al economiei circulare, al energiei regenerabile, al transportului ecologic, al clădirilor ecologice, al finanțării ecologice, și al energiei pe bază de hidrogen etc.