Connect with us

SUA

Angela Merkel avertizează: UE va răspunde în mod ”hotărât şi unit” dacă SUA vor impune taxe vamale la importurile de oţel şi aluminiu

Published

on

Uniunea Europeană va răspunde în mod ”hotărât și unit” dacă SUA vor impune taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu, a avertizat joi cancelarul german Angela Merkel, aflată într-o vizită în Lisabona, în contextul în care The Hill a anunțat că Donald Trump ar intenționa să interzică pe o perioadă nelimitată importurile mașinilor germane de lux, lucru pe care liderul de la Casa Albă i l-ar fi spus și președintelui francez Emmanuel Macron, în cadrul vizitei oficiale întreprinse luna trecută.

Potrivit Agerpres, țările membre ale UE au convenit ”să reacţioneze într-un mod inteligent, hotărât şi unit”, a declarat Angela Merkel într-o conferinţă de presă cu omologul său portughez Antonio Costa. Sancţiunile examinate de preşedintele american Donald Trump ”contravin normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului” (OMC), a subliniat oficialul german.

Cu toate acestea, cancelarul german a adăugat că nu doreşte să anticipeze reacţia europeană ”întrucât nu cunoaştem încă decizia americană”.

Potrivit Wall Street Journal, președintele american Donald Trump plănuiește să impună tarife suplimentare la importurile de aluminiu și oțel provenite din Canada, Mexic și Uniunea Europeană. Anunțul ar urma să fie făcut public astăzi sau mâine, când expiră termenul de exceptare de la taxele anunțate deja la data de 8 martie și care au afectat China.

În data de 8 martie, şeful statului american a anunţat introducerea unor tarife de 25% la importurile de oţel şi de 10% la aluminiul importat, iar în 30 aprilie Casa Albă a anunţat că Donald Trump a extins până la 1 iunie scutirea de la plata taxelor vamale a acestor produse pentru Uniunea Europeană, Canada şi Mexic.

UE a ameninţat deja cu posibile măsuri de retorsiune la decizia lui Trump. Lista pregătită de Comisia Europeană include aproximativ 200 de produse importate din SUA, în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde de euro (3,45 miliarde de dolari).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

CHINA

Acord comercial ”istoric” între SUA și China, semnat la Washington. Donald Trump: Corectăm greşelile trecutului. Xi Jinping: Un acord bun pentru întreaga lume

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite şi China au semnat miercuri un prim acord comercial, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii, transmite Reuters, potrivit Adevărul.

Beijingul şi Washingtonul au descris faza întâi a acordului comercial ca un pas important după luni de zile de negocieri punctate cu tarife de retorsiune care au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au provocat temeri legate de încetinirea creşterii economiei mondiale.

”Împreună corectăm greşelile trecutului şi oferim un viitor al justiţiei economice şi securităţii pentru muncitorii, fermierii şi familiile americane”, a declarat preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, alături de vicepremierul chinez Liu He şi alţi oficiali.  

”Ziua de astăzi marchează o etapă istorică, o etapă ce niciodată n-a mai fost parcursă cu China, spre un acord comercial corect şi reciproc între Statele Unite şi China”, a declarat preşedintele american.

Acordul comercial între China şi Statele Unite este bun „pentru întreaga lume”, afirmă preşedintele chinez Xi Jinping, într-o scrisoare adresată omologului său american, care a fost citită în timpul ceremoniei de semnare a documentului.  

La baza acordului se află angajamentul Chinei pentru achiziţia suplimentară de bunuri, servicii şi produse agricole americane în valoare de cel puţin 200 de miliarde de dolari, în următorii doi ani, faţă de achiziţii de 186 de miliarde de dolari în 2017.  

Acordul va include comenzi suplimentare pentru produse agricole de 50 de miliarde de dolari, a spus Trump, adăugând că are încredere că fermierii americani vor putea să răspundă cererii mai mari. Preşedintele a mai spus că China va cumpăra servicii americane suplimentare de 40-50 de miliarde de dolari, bunuri manufacturate de 75 de miliarde de dolari şi livrări suplimentare de energie de 50 de miliarde de dolari.  

Oficiali ai ambelor ţări au afirmat că acordul marchează o nouă eră pentru relaţiile sino-americane, dar acesta nu reuşeşte să răspundă multor diferenţe structurale care l-au determinat pe preşedintele Trump să declanşeze războiul comercial. Între aceste probleme se află practica veche a Chinei de a subvenţiona companiile de stat şi inundarea pieţelor internaţionale cu produse foarte ieftine.

Faza întâi a acordului comercial, convenită în decembrie, anulează tarifele americane planificate pentru telefoane, jucării şi laptopuri şi reduce la jumătate tarifele, la 7,5%, pentru bunuri din China de circa 120 de miliarde de dolari, între care televizoare, căşti Bluetooth şi încălţăminte. Vor rămâne în vigoare tarife de 25% pentru produse industriale şi componente din China de 250 de miliarde de dolari, folosite de producătorii americani.

Continue Reading

SUA

SUA susțin declanșarea de către UE a mecanismului de soluționare a litigiilor în cazul dosarului nuclear iranian

Published

on

© House of Representatives/ Flickr

Statele Unite ale Americii susțin solicitarea Regatului Unit, Franței și Germaniei către Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, prevăzut în acordul nuclear iranian, cu scopul de a determina Iranul să se întoarcă la respectarea pe deplin a angajamentelor asumate în 2015, informează AFP, preluat de Agerpres.

„Regatul Unit, Franţa şi Germania au făcut ceea ce trebuia” în faţa „provocărilor Iranului” în materie de politică nucleară, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, solicitând ”să se crească în continuare presiunea diplomatică şi economică” asupra Republicii Islamice, deja vizată de puternice sancţiuni americane, relatează sursa citată.

Miniștrii de externe din Franța, Germania și Regatul Unit, state semnatare ale acordului, i-au transmis o scrisoare Înaltulul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell privind rezolvarea „prin dialog constructiv” a litigiului legat de nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear din 2015.

Scopul mecanismului este de a rezolva problemele legate de punerea în aplicare a acordului în cadrul Comisiei mixte, din care fac parte Franța, Germania, Regatul Unit, Rusia, China, UE și Iran.

În acest sens, Josep Borrell a transmis că va supraveghea procesul de soluționare a litigiilor în calitate de coordonator al Comisiei mixte în conformitate cu intenția miniștrilor de externe „de a păstra JCPOA în speranța sinceră de a găsi o cale de a rezolva impasul prin dialog diplomatic constructiv”.

Donald Trump, care a devenit președinte al SUA în ianuarie 2017, s-a opus constant acordului. În ianuarie 2018, acesta a anunțat că SUA va înceta punerea în aplicare a acordului până la rezolvarea „lipsurilor sale dezastruoase”. În ciuda eforturilor UE, Trump a anunțat în mai 2018 că SUA se retrage din acord și va reimpune sancțiunile economice asupra Iranului. Aceste sancțiuni înseamnă că firmelor americane li se interzice să facă afaceri cu Iranul, în timp ce întreprinderile străine care fac acest lucru riscă amenzi semnificative și nu pot accesa sistemul bancar și financiar american.

UE a continuat să sprijine acordul nuclear, asigurând în repetate rânduri că este supus unor inspecții nucleare stricte și că Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat de mai multe ori că Iranul respectă angajamentele asumate prin acord. UE a încercat să adopte măsuri pentru a permite companiilor să continue să facă afaceri cu Iranul fără a fi penalizate de SUA, însă economia iraniană a fost supusă în continuare unor presiuni majore, ceea ce a determinat Republica Islamică să anunțe treptat abateri de la acordul inițial, cum ar fi încălcarea limitei cu privire la menținerea unui grad scăzut de îmbogățire a uraniului.

În cele din urmă, pe fondul uciderii de către SUA a comandantului unității de elită Forțele Quds, generalul Qassem Soleimani, Iranul a decis că nu va mai respecta niciuna dintre restricțiile impuse de acordul nuclear JCPOA din 2015 încheiat cu marile puteri dacă sancțiunile economice nu vor fi ridicate.

Acordul încheiat în iulie 2015, după peste un deceniu de tratative, prevedea că Teheranul se obligă, pentru o perioadă de zece ani, să reducă activitatea de îmbogățire a uraniului și cercetarea din acest domeniu la un nivel la care să dureze un an pentru a construi o bombă nucleară. De asemena, pentru 15 ani, Iranul s-a obligată să nu mărească cantitatea de uraniu peste 3.67% și să dilueze sau să scoată din țară 95% din cantitatea de uraniu deținută.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending