Primele schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina și Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România, anunță Transelectrica într-un comunicat.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație.

Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului energetic.

Acest lucru este posibil după ce Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine.

Procesul vine după sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

”Creșterea treptată a comerțului cu energie electrică este deosebit de importantă în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta va permite Ucrainei să obțină venituri pentru a-și susține sistemul de energie electrică, în condițiile în care veniturile interne au fost reduse de atacurile Rusiei. În același timp, va pune la dispoziția UE energie electrică suplimentară la prețuri accesibile, într-o perioadă în care prețurile sunt excepțional de ridicate”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o primă reacție în care salută acest pas suplimentar în sincronizarea sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european. 

Această realizare făcută la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova).

Transelectrica apreciază că, în perioada imediat următoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova.

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a discutat azi, 28 iunie, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în marja conferinței aniversare George Marshall Fund. 

„Am exprimat recunoștința profundă a autorităților pentru sprijinul politic al europarlamentarilor în vederea acordării statutului de stat candidat pentru țara noastră. Rezoluțiile votate în această perioadă în cadrul Parlamentului au transmis un mesaj clar: viitorul nostru este în Uniunea Europeană”, a precizat ministrul Nicu Popescu. 

De asemenea, acesta a reiterat că drumul „spre aderare este singura opțiune care oferă Republicii Moldova stabilitate, dezvoltare și prosperitate.”

Citiți și: Maia Sandu: Statutul de țară candidată este “luminița de la capătul tunelului”. Ne așteaptă o muncă grea pentru construirea “Moldovei Europene”

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

Banca Centrală Europeană (BCE) va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a lupta împotriva unei inflaţii „excesiv de ridicate” şi care ar urma să rămână la acest nivel „pentru o anumită perioadă” în zona euro, a declarat marţi președinta BCE, Christine Lagarde, informează AFP, potrivit Agerpres. 

Cu ocazia forumului anual al BCE de la Sintra (Portugalia), Christine Lagarde a subliniat că explozia inflaţiei reprezintă „o mare provocare pentru politica noastră monetară”. Obiectivul BCE este să menţină inflaţia la un nivel apropiat de 2%, în condiţiile în care în luna mai rata anuală a inflaţiei în zona euro a depăşit 8%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi este posibil ca în luna iunie să fii crescut şi mai mult.

„Vom merge oricât de departe e nevoie pentru a ne asigura că inflaţia se stabilizează în jurul ţintei noastre de 2% pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În contextul inflaţiei galopante, BCE se pregăteşte ca în luna iulie să majoreze dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

Pentru a-i linişti pe investitori, oficialii BCE au trebuit să intervină şi să anunţe că pregătesc un nou „instrument împotriva riscurilor de fragmentare”.

Acest nou instrument „va trebui să fie eficient, chiar dacă va fi proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a păstra elanul statelor bugetare spre o politică fiscală sănătoasă”, a spus Christine Lagarde.

Însă BCE se confruntă cu o dilemă deoarece o majorare prea rapidă a dobânzilor ar putea arunca zona euro în recesiune, cu atât mai mult cu cât instituţia de la Frankfurt şi-a revizuit deja, în jos, prognozele de creştere pentru următorii doi ani.

„Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare la rate de creştere pozitive, graţie măsurilor interne de susţinere a economiei. Însă BCE nu trebuie să fie singurul actor şi de acea guvernele, responsabile de politica bugetară, să îşi joace rolul care le revine în reducerea riscurilor şi să furnizeze un sprijin ţintit şi temporar economiei, fără a pierde din vedere stabilitatea finanţelor publice”, a concluzionat Christine Lagarde.

Reamintim că Executivul european și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.