Connect with us

U.E.

Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel cere acordarea unei rambursări Germaniei, asemănătoare cu cea primită de Regatul Unit, ca parte a negocierilor privind următorul buget al UE, afirmând că Berlinul se confruntă cu o „povară excesivă”  din punct de vedere al contribuției financiare la bugetul UE, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din bloc. De asemenea, Angela Merkel a avertizat că aceia care ,,ignoră” principiile statului de drept nu pot spera să primească ,,ajutoare financiare nelimitate”, relatează Financial Times și Agerpres

Merkel s-a adresat Bundestagului înaintea unui summit-cheie la Bruxelles, care va analiza următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE. Planul de cheltuieli, care se întinde pe șapte ani, trebuie convenit până la începutul anului următor, însă negocierile vor fi neobișnuit de dure deoarece Brexit-ul a provocat o gaură în buget, obligând, practic celelalte state membre să contribuie mai mult.

Totodată, există un dezacord cu privire la mărimea bugetului. Germania, împreună cu alți mari contribuitori neți, precum Olanda și Austria, doresc ca acesta să fie limitat la 1% din venitul național brut al UE, în timp ce Comisia Europeană a propus 1,1%. În acest caz, Germania este nemulțumită că această majorare ar presupune și o creștere clară a contribuțiilor din partea sa. Oficialii de la Berlin spun că Germania ar trebui să plătească 40 miliarde euro brut în medie, cu 10 miliarde de euro mai mult decât încasează în prezent.

„Datorită acestei creșteri și a ieșirii iminente a Marii Britanii din UE, Germania va fi excesiv de încărcată atunci când vine vorba de CFM”, a spus ea. ,,Din acest motiv, trebuie să vorbim despre împărțirea echitabilă a sarcinilor din perspectiva financiară și despre o rambursare pentru Germania.”

Însă, Comisia Europeană dorește să eliminte toate decontările pentru statele membre plătitoare nete după Brexit.

Contribuția netă a Germaniei la bugetul UE s-ar ridica la 30 de miliarde de euro în 2027, deoarece mecanismul de rambursare este eliminat treptat, potrivit unui diplomat al UE. Anul trecut, contribuția netă germană a fost de 13,5 miliarde de euro.

Unii dintre marii contribuitori neti la bugetul blocului beneficiază deja de aceste rambursări, care au la bază decontul pentru plățile „excesive” din partea Marii Britanii pentru subvențiile agricole agricole pe care Margaret Thatcher le-a câștigat de la UE  acum 35 de ani.

Aceste „mecanisme compensatorii” acoperă suma plătită de țările mai bogate. Mark Rutte, premierul olandez, a susținut că astfel de rabaturi mențin sistemul „echitabil”, caz în care Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria cer să fie păstrate.

De asemenea, Merkel le-a spus parlamentarilor că susține principiul potrivit căruia acordarea fondurilor UE ar fi condiționată de respectarea statului de drept în statele membre, punctând că problema reprezintă „cea mai mare prioritate” pentru Germania. Merkel a făcut astfel aluzie, fără să le numească, la Ungaria şi Polonia, ţări care au divergenţe cu Bruxellesul din cauza reformelor în justiţie.

O astfel de poziționare poate îngreuna negocierea bugetului UE care este întotdeauna o chestiune dificilă, care provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete. Cele din urmă, printre care și România, sunt nemulţumite de faptul că schimbarea priorităţilor ar diminua alocările pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, iar o condiţionare a accesării fondurilor europene ar putea determina Ungaria sau Polonia să blocheze adoptarea cadrului financiar multianual, care trebuie aprobat în unanimitate de statele membre UE.

După summitul european de joi şi vineri, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE va elabora o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”, inițiat de președintele Volodimir Zelenski, sâmbătă, la Summit-ul internațional privind securitatea alimentară, de la Kiev, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj video.

 

Oficialul european a declarat că susține pe deplin inițiativa șefului statului ucrainean privind ”Cerealele din Ucraina”. Potrivit acesteia, inițiativa este o contribuție semnificativă la garantarea securității alimentare în lume și o manifestare a solidarității cu cei care au nevoie de un astfel de ajutor în contextul în care Rusia folosește „din nou alimentele ca armă”.

„Ca parte a agresiunii sale brutale împotriva Ucrainei, Rusia a distrus producția agricolă, a vizat silozurile de cereale și v-a blocat porturile. Astfel, Rusia privează țările cele mai vulnerabile din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de accesul vital la alimente. Și apoi se folosește de dezinformare pentru a da vina pe alții pentru acțiunile sale josnice. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestui lucru”, a afirmat Ursula von der Leyen. Programul trimite „un semnal foarte puternic întregii lumi că nu ne vom lăsa partenerii noștri cei mai vulnerabili fără ajutor”, a adăugat președinta Comisiei.

Citiți și ”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

Totodată, aceasta a anunțat sprijinul Comisiei Europene pentru încărcarea a două nave cu cereale.

„Vom plăti pentru a transporta 40.000 de tone de cereale, adică restul de cereale pe care le-ați pus la dispoziție. Oricare ar fi costurile”, a declarat șefa Executivului european.

De asemenea, von der Leyen a punctat importanța continuării inițiativei privind cerealele din Marea Neagră și succesul major al Culoarelor de Solidaritate instituite de Comisia Europeană cu sprijinul în special al statelor UE din apropierea graniței cu Ucraina. 

„Culoarele de Solidaritate instituite de Comisie și de statele membre limitrofe reprezintă un succes major. Din luna mai, acestea au permis exportul a peste 17 milioane de tone de cereale și produse alimentare ucrainene. Acestea reprezintă singura opțiune pentru exportul tuturor celorlalte produse ucrainene non-agricole către restul lumii. Culoarele de Solidaritate au devenit un colac de salvare pentru economia ucraineană, aducând agricultorilor și întreprinderilor ucrainene un venit de peste 19 miliarde de euro, atât de necesar. Comisia Europeană, împreună cu instituții financiare precum BEI, BERD și Banca Mondială, au mobilizat acum 1 miliard de euro ca finanțare suplimentară pentru a spori capacitatea acestor culoare de solidaritate. Și salutăm prelungirea cu 120 de zile a Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră. Împreună, Culoarele de Solidaritate ale UE și Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră au permis exportul a peste 28 de milioane de tone de produse agricole pe piața mondială, în special către țările care au cea mai mare nevoie de ele”, a mai declarat șefa Comisiei Europene.

Programul umanitar inițiat de liderul de la Kiev prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internațional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafețelor cultivate, susținerea producției, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și găsirea unor clienți internaționali care să garanteze achiziționarea de produse alimentare ucrainene.

Continue Reading

U.E.

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Franța și Irlanda au făcut un nou pas important în construirea Interconectorului Celtic, o conexiune electrică subacvatică care leagă cele două țări din UE, informează Comisia Europeană. Semnarea contractului pentru acest proiect de interes comun (PCI) al UE a avut loc vineri, la Paris, cu participarea miniștrilor respectivi ai energiei – Agnès Pannier-Runacher (Franța) și Eamon Ryan (Irlanda) – în prezența directorului general adjunct pentru energie al Comisiei, Mechthild Wörsdörfer.

De asemenea, încheierea contractului a fost menționată în cadrul unei întâlniri între președintele Emmanuel Macron și Taoiseach-ul irlandez Micheál Martin.

Salutând acest nou pas, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat:

În contextul situației actuale a pieței energetice și al necesității de a ne îndepărta de importurile de combustibili fosili din Rusia, infrastructura energetică europeană a devenit mai importantă ca niciodată. Interconectorul Celtic este de o importanță capitală, deoarece va pune capăt izolării Irlandei de sistemul energetic al Uniunii și va asigura o legătură fiabilă și de mare capacitate, îmbunătățind securitatea aprovizionării cu energie electrică și sprijinind dezvoltarea energiilor regenerabile atât în Irlanda, cât și în Franța.

Prin semnarea contractului de vineri, 25 noiembrie, este marcată următoarea etapă importantă în cadrul proiectului de dezvoltare a acestei noi legături electrice între Franța și Irlanda până în 2027, cu o lungime aproximativă de 600 km și o capacitate de 700 MW, suficientă pentru a alimenta 450 000 de gospodării.

În 2019, proiectul a primit un grant în valoare de 530 milioane de euro în cadrul Mecanismului privind Conectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) pentru a sprijini lucrările de construcție – unul dintre cele mai mari granturi CEF pentru lucrări. Acest lucru a urmat unui studiu de fezabilitate și proiectării inițiale și consultării prealabile pentru interconectare, care au fost, de asemenea, realizate cu sprijinul programului CEF, cu o valoare totală de 8,3 milioane de euro.

Proiectele de interes comun sunt proiecte-cheie de infrastructură transfrontalieră care leagă sistemele energetice ale țărilor UE. Acestea ajută UE să își atingă obiectivele de politică energetică și climatică în ceea ce privește energia la prețuri accesibile, sigură și durabilă pentru toți europenii și, în cele din urmă, decarbonizarea completă a economiei noastre, permițând ca energia să circule liber de la locul de producție la locul unde este necesară, de la un stat membru la altul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, Comisia Europeană a preluat inițiativa Președinției germane a Consiliului din 2020 de a înființa un număr de telefon la nivelul UE (116 016) pentru liniile telefonice de asistență destinate victimelor violenței împotriva femeilor.

Acest număr armonizat va servi la combaterea violenței împotriva femeilor și la asistarea victimelor, în conformitate cu Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 și cu propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Josep Borrell oferă mai multe informații privind acțiunile UE de combatere a violenței împotriva femeilor în următoarea declarație:

„Violența împotriva femeilor are loc în toate țările. Faptele sunt șocante: una din trei femei din UE și din întreaga lume a fost victima violenței fizice sau sexuale. În prezent, una din cinci fete tinere este abuzată sexual. Violența online este în creștere, una din două femei tinere suferind din cauza violenței cibernetice bazate pe gen.

UE condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor. Este inacceptabil ca în secolul XXI femeile și fetele să continue să fie abuzate, hărțuite, violate, mutilate sau forțate să se căsătorească.

Ne menținem ambiția de a pune capăt violenței împotriva femeilor în interiorul și în afara UE. UE este solidară cu femeile și fetele, victimele și supraviețuitoarele violenței.”

Până în prezent, 15 state membre s-au angajat să-și conecteze la acest număr linia de asistență telefonică existentă pentru victimele violenței împotriva femeilor. Termenul limită pentru ca statele membre să rezerve numărul comun al UE pentru conectarea la liniile naționale de asistență telefonică este sfârșitul lunii aprilie 2023.

La 8 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Propunerea vizează să asigure că cele mai grave forme de violență împotriva femeilor sunt incriminate în întreaga UE, cum ar fi violul, mutilarea genitală feminină și violența cibernetică bazată pe gen, inclusiv hărțuirea cibernetică și partajarea fără consimțământ a imaginilor intime.

La 11 mai 2022, Comisia a adoptat o propunere de regulament privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Noua propunere îi va obliga pe furnizori să detecteze, să raporteze și să elimine materialele privind abuzurile sexuale asupra copiilor din serviciile lor.

De asemenea, Comisia continuă să lucreze la aderarea UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – Convenția de la Istanbul.

Continue Reading

Facebook

NATO12 mins ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA1 hour ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA2 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.21 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending