Connect with us

U.E.

Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel cere acordarea unei rambursări Germaniei, asemănătoare cu cea primită de Regatul Unit, ca parte a negocierilor privind următorul buget al UE, afirmând că Berlinul se confruntă cu o „povară excesivă”  din punct de vedere al contribuției financiare la bugetul UE, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din bloc. De asemenea, Angela Merkel a avertizat că aceia care ,,ignoră” principiile statului de drept nu pot spera să primească ,,ajutoare financiare nelimitate”, relatează Financial Times și Agerpres

Merkel s-a adresat Bundestagului înaintea unui summit-cheie la Bruxelles, care va analiza următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE. Planul de cheltuieli, care se întinde pe șapte ani, trebuie convenit până la începutul anului următor, însă negocierile vor fi neobișnuit de dure deoarece Brexit-ul a provocat o gaură în buget, obligând, practic celelalte state membre să contribuie mai mult.

Totodată, există un dezacord cu privire la mărimea bugetului. Germania, împreună cu alți mari contribuitori neți, precum Olanda și Austria, doresc ca acesta să fie limitat la 1% din venitul național brut al UE, în timp ce Comisia Europeană a propus 1,1%. În acest caz, Germania este nemulțumită că această majorare ar presupune și o creștere clară a contribuțiilor din partea sa. Oficialii de la Berlin spun că Germania ar trebui să plătească 40 miliarde euro brut în medie, cu 10 miliarde de euro mai mult decât încasează în prezent.

„Datorită acestei creșteri și a ieșirii iminente a Marii Britanii din UE, Germania va fi excesiv de încărcată atunci când vine vorba de CFM”, a spus ea. ,,Din acest motiv, trebuie să vorbim despre împărțirea echitabilă a sarcinilor din perspectiva financiară și despre o rambursare pentru Germania.”

Însă, Comisia Europeană dorește să eliminte toate decontările pentru statele membre plătitoare nete după Brexit.

Contribuția netă a Germaniei la bugetul UE s-ar ridica la 30 de miliarde de euro în 2027, deoarece mecanismul de rambursare este eliminat treptat, potrivit unui diplomat al UE. Anul trecut, contribuția netă germană a fost de 13,5 miliarde de euro.

Unii dintre marii contribuitori neti la bugetul blocului beneficiază deja de aceste rambursări, care au la bază decontul pentru plățile „excesive” din partea Marii Britanii pentru subvențiile agricole agricole pe care Margaret Thatcher le-a câștigat de la UE  acum 35 de ani.

Aceste „mecanisme compensatorii” acoperă suma plătită de țările mai bogate. Mark Rutte, premierul olandez, a susținut că astfel de rabaturi mențin sistemul „echitabil”, caz în care Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria cer să fie păstrate.

De asemenea, Merkel le-a spus parlamentarilor că susține principiul potrivit căruia acordarea fondurilor UE ar fi condiționată de respectarea statului de drept în statele membre, punctând că problema reprezintă „cea mai mare prioritate” pentru Germania. Merkel a făcut astfel aluzie, fără să le numească, la Ungaria şi Polonia, ţări care au divergenţe cu Bruxellesul din cauza reformelor în justiţie.

O astfel de poziționare poate îngreuna negocierea bugetului UE care este întotdeauna o chestiune dificilă, care provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete. Cele din urmă, printre care și România, sunt nemulţumite de faptul că schimbarea priorităţilor ar diminua alocările pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, iar o condiţionare a accesării fondurilor europene ar putea determina Ungaria sau Polonia să blocheze adoptarea cadrului financiar multianual, care trebuie aprobat în unanimitate de statele membre UE.

După summitul european de joi şi vineri, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE va elabora o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Mesajul eurodeputatului Eugen Tomac în amintirea victimelor Holocaustului: Este crucial ca această tragedie să nu se mai repete

Published

on

Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) transmite un mesaj prin care subliniază că este ”crucial” ca această tragedie să nu se mai repete.


”Este crucial să ne asigurăm că această tragedie de proporţii în istoria modernă a umanităţii nu va fi uitată, nu va fi negată şi, mai presus de toate, nu se va mai repeta” – Eugen Tomac


Președintele PMP reiterează importanța de a înțelege ”cât de importantă este valoarea chiar şi a unei singure vieţi.”

Mesajul meu este, aşa cum bine spune cea mai cunoscută rugăciune mozaică: „Să ne amintim!”, a mai scris Eugen Tomac în mesajul său.

Reamintim că Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Continue Reading

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending