Cancelarul german Angela Merkel cere acordarea unei rambursări Germaniei, asemănătoare cu cea primită de Regatul Unit, ca parte a negocierilor privind următorul buget al UE, afirmând că Berlinul se confruntă cu o „povară excesivă” din punct de vedere al contribuției financiare la bugetul UE, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din bloc. De asemenea, Angela Merkel a avertizat că aceia care ,,ignoră” principiile statului de drept nu pot spera să primească ,,ajutoare financiare nelimitate”, relatează Financial Times și Agerpres.
Merkel s-a adresat Bundestagului înaintea unui summit-cheie la Bruxelles, care va analiza următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE. Planul de cheltuieli, care se întinde pe șapte ani, trebuie convenit până la începutul anului următor, însă negocierile vor fi neobișnuit de dure deoarece Brexit-ul a provocat o gaură în buget, obligând, practic celelalte state membre să contribuie mai mult.
Totodată, există un dezacord cu privire la mărimea bugetului. Germania, împreună cu alți mari contribuitori neți, precum Olanda și Austria, doresc ca acesta să fie limitat la 1% din venitul național brut al UE, în timp ce Comisia Europeană a propus 1,1%. În acest caz, Germania este nemulțumită că această majorare ar presupune și o creștere clară a contribuțiilor din partea sa. Oficialii de la Berlin spun că Germania ar trebui să plătească 40 miliarde euro brut în medie, cu 10 miliarde de euro mai mult decât încasează în prezent.
„Datorită acestei creșteri și a ieșirii iminente a Marii Britanii din UE, Germania va fi excesiv de încărcată atunci când vine vorba de CFM”, a spus ea. ,,Din acest motiv, trebuie să vorbim despre împărțirea echitabilă a sarcinilor din perspectiva financiară și despre o rambursare pentru Germania.”
Însă, Comisia Europeană dorește să eliminte toate decontările pentru statele membre plătitoare nete după Brexit.
Contribuția netă a Germaniei la bugetul UE s-ar ridica la 30 de miliarde de euro în 2027, deoarece mecanismul de rambursare este eliminat treptat, potrivit unui diplomat al UE. Anul trecut, contribuția netă germană a fost de 13,5 miliarde de euro.
Unii dintre marii contribuitori neti la bugetul blocului beneficiază deja de aceste rambursări, care au la bază decontul pentru plățile „excesive” din partea Marii Britanii pentru subvențiile agricole agricole pe care Margaret Thatcher le-a câștigat de la UE acum 35 de ani.
Aceste „mecanisme compensatorii” acoperă suma plătită de țările mai bogate. Mark Rutte, premierul olandez, a susținut că astfel de rabaturi mențin sistemul „echitabil”, caz în care Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria cer să fie păstrate.
De asemenea, Merkel le-a spus parlamentarilor că susține principiul potrivit căruia acordarea fondurilor UE ar fi condiționată de respectarea statului de drept în statele membre, punctând că problema reprezintă „cea mai mare prioritate” pentru Germania. Merkel a făcut astfel aluzie, fără să le numească, la Ungaria şi Polonia, ţări care au divergenţe cu Bruxellesul din cauza reformelor în justiţie.
O astfel de poziționare poate îngreuna negocierea bugetului UE care este întotdeauna o chestiune dificilă, care provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete. Cele din urmă, printre care și România, sunt nemulţumite de faptul că schimbarea priorităţilor ar diminua alocările pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, iar o condiţionare a accesării fondurilor europene ar putea determina Ungaria sau Polonia să blocheze adoptarea cadrului financiar multianual, care trebuie aprobat în unanimitate de statele membre UE.
După summitul european de joi şi vineri, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE va elabora o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.