Connect with us

U.E.

Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel cere acordarea unei rambursări Germaniei, asemănătoare cu cea primită de Regatul Unit, ca parte a negocierilor privind următorul buget al UE, afirmând că Berlinul se confruntă cu o „povară excesivă”  din punct de vedere al contribuției financiare la bugetul UE, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din bloc. De asemenea, Angela Merkel a avertizat că aceia care ,,ignoră” principiile statului de drept nu pot spera să primească ,,ajutoare financiare nelimitate”, relatează Financial Times și Agerpres

Merkel s-a adresat Bundestagului înaintea unui summit-cheie la Bruxelles, care va analiza următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE. Planul de cheltuieli, care se întinde pe șapte ani, trebuie convenit până la începutul anului următor, însă negocierile vor fi neobișnuit de dure deoarece Brexit-ul a provocat o gaură în buget, obligând, practic celelalte state membre să contribuie mai mult.

Totodată, există un dezacord cu privire la mărimea bugetului. Germania, împreună cu alți mari contribuitori neți, precum Olanda și Austria, doresc ca acesta să fie limitat la 1% din venitul național brut al UE, în timp ce Comisia Europeană a propus 1,1%. În acest caz, Germania este nemulțumită că această majorare ar presupune și o creștere clară a contribuțiilor din partea sa. Oficialii de la Berlin spun că Germania ar trebui să plătească 40 miliarde euro brut în medie, cu 10 miliarde de euro mai mult decât încasează în prezent.

„Datorită acestei creșteri și a ieșirii iminente a Marii Britanii din UE, Germania va fi excesiv de încărcată atunci când vine vorba de CFM”, a spus ea. ,,Din acest motiv, trebuie să vorbim despre împărțirea echitabilă a sarcinilor din perspectiva financiară și despre o rambursare pentru Germania.”

Însă, Comisia Europeană dorește să eliminte toate decontările pentru statele membre plătitoare nete după Brexit.

Contribuția netă a Germaniei la bugetul UE s-ar ridica la 30 de miliarde de euro în 2027, deoarece mecanismul de rambursare este eliminat treptat, potrivit unui diplomat al UE. Anul trecut, contribuția netă germană a fost de 13,5 miliarde de euro.

Unii dintre marii contribuitori neti la bugetul blocului beneficiază deja de aceste rambursări, care au la bază decontul pentru plățile „excesive” din partea Marii Britanii pentru subvențiile agricole agricole pe care Margaret Thatcher le-a câștigat de la UE  acum 35 de ani.

Aceste „mecanisme compensatorii” acoperă suma plătită de țările mai bogate. Mark Rutte, premierul olandez, a susținut că astfel de rabaturi mențin sistemul „echitabil”, caz în care Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria cer să fie păstrate.

De asemenea, Merkel le-a spus parlamentarilor că susține principiul potrivit căruia acordarea fondurilor UE ar fi condiționată de respectarea statului de drept în statele membre, punctând că problema reprezintă „cea mai mare prioritate” pentru Germania. Merkel a făcut astfel aluzie, fără să le numească, la Ungaria şi Polonia, ţări care au divergenţe cu Bruxellesul din cauza reformelor în justiţie.

O astfel de poziționare poate îngreuna negocierea bugetului UE care este întotdeauna o chestiune dificilă, care provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete. Cele din urmă, printre care și România, sunt nemulţumite de faptul că schimbarea priorităţilor ar diminua alocările pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, iar o condiţionare a accesării fondurilor europene ar putea determina Ungaria sau Polonia să blocheze adoptarea cadrului financiar multianual, care trebuie aprobat în unanimitate de statele membre UE.

După summitul european de joi şi vineri, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE va elabora o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, împreună cu ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, și cu viceprim-ministrul și ministrul moldovean al infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, au semnat acorduri privind transportul rutier de mărfuri între UE și fiecare țară. Acordurile vor contribui la asigurarea lanțurilor de aprovizionare, inclusiv a securității alimentare, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a blocării de către aceasta a rutelor de transport tradiționale.

În plus, comisarul Vălean și ministrul Kubrakov au semnat o înțelegere privind actualizarea rețelei indicative TEN-T a Ucrainei pentru a îmbunătăți conexiunile de infrastructură între UE și Ucraina.

Semnăturile au avut loc în cadrul Zilelor Europei Conectate de la Lyon.

Aceste două acorduri reprezintă un alt exemplu al modalităților concrete prin care UE sprijină Ucraina. În parte, liberalizăm transportul rutier pentru transportatorii ucraineni și moldoveni în UE pentru a menține fluxurile de export și pentru a ne asigura că Ucraina poate importa bunurile de care are nevoie. De asemenea, acestea vor oferi o ușurare pentru Moldova, care a pierdut rute de transport esențiale prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. De asemenea, am luat măsuri pentru a lega Ucraina mai strâns de UE în ceea ce privește infrastructura, ceea ce va ajuta la orientarea efortului de reconstrucție după ce Ucraina va fi respins războiul de agresiune al Rusiei”, a declarat comisarul european pentru transportui, Adina Vălean.

Acordurile de transport rutier vor facilita transportul de mărfuri între UE, Ucraina și Moldova, permițând transportatorilor să tranziteze și să opereze între teritoriile celorlalți fără a fi nevoie de autorizații pentru acest tip de operațiuni.

Acordul dintre UE și Ucraina prevede, de asemenea, recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională pentru a sprijini și mai mult șoferii ucraineni. În urma înțelegerii la nivel înalt privind rețeaua TEN-T, UE va include în legislația sa hărțile TEN-T actualizate ale Ucrainei, în scopul îmbunătățirii conexiunilor. Înțelegerea subliniază intenția comună de a promova o planificare adecvată și dezvoltarea unei conectivități durabile și eficiente din punct de vedere al resurselor în domeniul transporturilor între cele două părți.

Ambele acțiuni fac parte din Planul de acțiune UE-Ucraina privind coridoarele de solidaritate, un set amplu de activități în domeniul politicii de transport în sprijinul Ucrainei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

UE și Noua Zeelandă au încheiat astăzi, 30 iunie, negocierile pentru un acord comercial, care va oferi oportunități economice semnificative pentru întreprinderile și consumatorii ambelor părți. Acordul include, de asemenea, angajamente fără precedent în materie de sustenabilitate, inclusiv respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, se arată în comunicatul Executivului European. 

Se preconizează ca schimburile comerciale bilaterale să crească cu până la 30% datorită acestui acord, iar exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 miliarde de euro. Investițiile UE în Noua Zeelandă au un potențial de creștere de până la 80%. Acordul poate reduce taxele vamale cu aproximativ 140 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din UE începând cu primul an de aplicare.

„Noua Zeelandă este un partener-cheie pentru noi în regiunea Indo-Pacific. Acest acord comercial aduce oportunități majore pentru companiile noastre, pentru fermierii și consumatorii noștri, de ambele părți. El poate contribui la creșterea comerțului dintre noi cu 30%. Acesta include angajamente sociale și climatice fără precedent. Acest nou acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă vine într-un moment geopolitic important”, a declarat Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul va oferi noi oportunități pentru întreprinderi, printre care:

  • Eliminarea tuturor taxelor vamale pentru exporturile UE către Noua Zeelandă.
  • Deschiderea pieței serviciilor din Noua Zeelandă în sectoare-cheie, cum ar fi serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare.
  • Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru investitorii UE în Noua Zeelandă și invers.
  • Îmbunătățirea accesului întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice din Noua Zeelandă pentru bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări. Piața de achiziții publice din Noua Zeelandă valorează aproximativ 60 de miliarde de euro pe an.
  • Facilitarea fluxurilor de date, a unor norme previzibile și transparente pentru comerțul digital și a unui mediu online sigur pentru consumatori.
  • Prevenirea cerințelor nejustificate de localizare a datelor și menținerea unor standarde ridicate de protecție a datelor cu caracter personal.
  • Ajutarea întreprinderilor mici să exporte mai mult prin intermediul unui capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii.
    reducerea semnificativă a cerințelor și procedurilor de conformitate pentru a permite un flux mai rapid al mărfurilor.
  • Angajamente semnificative din partea Noii Zeelande de a proteja și de a pune în aplicare drepturile de proprietate intelectuală, aliniate la standardele UE.

Proiectele de texte negociate vor fi publicate în curând. Aceste texte vor fi supuse unei revizuiri juridice (“legal scrubbing”) și vor fi traduse în toate limbile oficiale ale UE. Ulterior, Comisia Europeană va înainta acordul spre semnare și încheiere Consiliului. După adoptarea de către Consiliu, UE și Noua Zeelandă pot semna acordul. După semnare, textul va fi transmis Parlamentului European pentru aprobare. După aprobarea Parlamentului și după ce Noua Zeelandă îl ratifică, de asemenea, acordul poate intra în vigoare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care a fost transpusă în legislația națională Directiva UE a privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale drepturilor Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate), fapt pentru care a anunțat că analizează dacă această ”situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții”, impune sesizarea Comisiei Europene printr-un raport în vederea unei evaluări calitative aprofundate referitoare la încălcarea principiilor statului de drept.

Parchetul European informează printr-un comunicat că procurorul-șef a luat act de faptul că ”la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004”.

”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de inhibare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de depistare a fraudei în UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, explică Kövesi în comunicat, care apreciază că avertizorii de integritate sunt o ”sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală”.

O altă îngrijorare exprimată de procurorul-șef european este aceea că instituția nu a primit încă din partea României nominalizările a nouă procurori europeni delegați, fapt ce vitregește biroul EPPO din România de ”numărul adecvat de ofițeri de poliție judiciară”.

Așadar, ”procurorul-șef al Parchetului European analizează dacă această situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții, impune un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii”. 

Potrivit Capitolului III, Secțiunea 1, Articol 13, Aln. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), ”în fiecare stat membru există doi sau mai mulți procurori europeni delegați. Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru relevant și ajungerea la un acord cu acestea, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru”.

Parchetul European, a cărui activitate a demarat la 1 iunie 2021, este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor.

Citiți și:
Fraude cu fonduri europene și românești: Parchetul European a pus sub acuzare 12 persoane în urma unor anchete desfășurate în România și Austria

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Acesta dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE7 hours ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO8 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA10 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA11 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO11 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO8 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO15 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE1 day ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA2 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending