Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel: Colaborarea transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden. Europa și Germania sunt gata să își asume mai multă responsabilitate

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări joi că are o ”gamă mult mai largă de acorduri” cu Joe Biden decât cu Donald Trump, în pofida unor fricţiuni persistente, în special în ceea ce priveşte controversatul proiect Nord Stream 2, relatează AFP.

”Dacă vă uitaţi doar la decretele care au fost semnate ieri (n.r. – miercuri de Biden), puteţi vedea că putem colabora din nou” pe anumite domenii precum clima sau imigraţia, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă cancelarul german, la o zi după inaugurarea noului președinte american, informează Agerpres.

În primele ore dupa instalarea în Biroul Oval, președintele Biden a semnat nu mai puțin de 17 ordine executive, între care revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris și restabilirea relațiilor cu Organizația Mondială a Sănătății, acestea două fiind contrastante cu pozițiile administrației precedente și inversând deciziile lui Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul climatic și a pregătit ieșirea din OMS.

În acelaşi timp, ”ştim că odată cu învestirea noului preşedinte american (…) vor avea loc şi discuţii despre cum să fie lucrurile bine pentru cele două ţări”, a adăugat Merkel, subliniind că lumea nu trebuie să se aştepte la un consens cu privire la toate subiectele, deși, în mesajul său inițial în care a salutat inaugurarea lui Biden, ea a vorbit despre un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane.

Printre punctele de dezacord aşteptate să persiste cu noua administraţie, cancelarul a menţionat controversatul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul rusesc spre Germania şi Europa, căruia i se opun atât democraţii, cât şi republicanii americani.

“Atitudinea mea faţă de Nord Stream 2 nu s-a schimbat”, a spus Merkel, întrebată cu privire la menţinerea acestui proiect în pofida tensiunilor cu Rusia, mai ales după recenta încarcerare a opozantului Aleksei Navalnîi, în timp ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care a cerut oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Angela Merkel şi-a reiterat criticile faţă de sancţiunile extrateritoriale pe care SUA ameninţă să le aplice companiilor europene implicate în acest proiect.

”Consider că aceste sancţiuni extrateritoriale sunt un mijloc care nu este bun din punctul meu de vedere”, a subliniat ea, afirmând că se aşteaptă ”de asemenea la opinii diferite de la administraţia Biden”.

”Se spune peste tot şi, pe bună dreptate, că Europa va trebui să îşi asume mai multă responsabilitate, nu numai din punct de vedere militar, ci şi din punct de vedere diplomatic şi în multe alte domenii, dar vestea bună este că noi, în Germania, suntem gata să o facem, la fel şi Uniunea Europeană”, a adăugat ea.

Dar ”cooperarea se bazează pur şi simplu din nou pe o bază mai largă de convingeri comune”, a spus ea.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a spus că “aceasta este ziua Americii” și a făcut un apel la unitate și la vindecare națională, în timp ce a transmis un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.Ne vom repara alianțele“, a promis el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o Comunitate Politică Europeană cu scopul de a oferi un forum de cooperare țărilor care nu fac parte din UE sau care nu sunt candidate la aderare ar putea lua forma unei “platforme” cu un “format doar pentru lideri”.

Forumul s-ar putea reuni la Praga, sub președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene, după vară, a declarat Michel reporterilor în timpul conferinței de presă finale a summitului Consiliului European de la Bruxelles, ultimul din timpul președinției franceze a Consiliului UE.

“Am purtat prima discuție despre comunitatea politică europeană emergentă. Nu este o alternativă la extindere. Ideea este de a asigura securitatea și stabilitatea pe continentul european. Vom avea o posibilă primă reuniune la Praga, sub președinția cehă”, a afirmat șeful Consiliului European.

Liderii celor 27 de state membre au purtat joi seară, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene, se arată în concluziile adoptate de Consiliul European și prin intermediul cărora șefii de stat sau de guvern au dat undă verde statutul de țări candidate Ucrainei și Republicii Moldova, au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-au manifestat angajamentul pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest. Șefii de stat sau de guvern au asigurat că această comunitate nu va înlocui politica de extindere a UE, într-un gest menit să tempereze temerile apărute între statele care aspiră să devină membre ale UE, deși unele, precum R. Moldova, au indicat că susțin acest demers.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în documentul adoptat privind Europa în sens larg și Conferința privind viitorul Europei.

Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au asigurat, totodată, că un astfel de cadru nu va înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, în special extinderea, și va respecta pe deplin autonomia decizională a Uniunii Europene.

Pe baza acestui prim schimb de opinii, Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni, conchide sursa citată.

Reuniunea Consiliului European a fost prima întrunire ordinară a șefilor de stat sau de guvern după încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei în cadrul cărora președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens. Întrebat de CaleaEuropeană.ro, el a indicat că prin comunitatea politică europeană nu se dorește nici construirea unei alternative la aderare la UE, dar nici apariția unor așteptări false că aderarea unui stat la UE se va produce în mod automat prin apartenența la această comunitate.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel anunță că UE va coordona îndeaproape arhitectura financiară europeană: Inflația este o preocupare majoră pentru noi

Published

on

© European Union, 2022

Uniunea Europeană va coordona îndeaproape răspunsurile de politică economică și arhitectura financiară europeană, a transmis vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sfârșitul summit-ului liderilor UE.

„Rămânem hotărâți să finalizăm Uniunea bancară și vor urma alți pași, iar aprofundarea uniunii piețelor de capital rămâne la un nivel prioritar. Am avut ocazia să vorbim din nou despre progresele care trebuie realizate în domeniul energiei. Inflația este o preocupare majoră pentru noi toți. Agresiunea Rusiei împinge în sus prețul energiei, al alimentelor și al produselor de bază și toate acestea au un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre”, a punctat Charles Michel. 

Citiți și: Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe: Vom munci din greu în perioada următoare pentru a stabili calea pentru viitorul Uniunii bancare

 

În continuare discursului său, președintele Consiliului European a menționat „pasul important făcut de Croația”, care acum este pe cale să adere la zona euro.

„Aceasta este o decizie importantă și am dori să felicităm călduros guvernul și cetățenii Croației pentru această decizie, care arată cât de rezistentă este zona euro”, a adăugat acesta. 

Vineri, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

Mai mult, Charles Michel a mulțumit președinției franceze a Uniunii Europene pentru „munca gigantică” pe care a făcut-o într-o serie de domenii. „Mulțumiri uriașe președintelui Macron și întregii echipe care s-a mobilizat pentru a face progrese în ceea ce privește proiectul european”, a spus el. 

Reamintim că președintele Consiliului European a anunțat joi seară că acordarea statului de țări candidate la UE pentru Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment istoric.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G75 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G76 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending