Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în care i-a mulţumit pentru ajutorul oferit de autorităţile ţării vecine pentru pacienţii români bolnavi de COVID-19, care au fost transferaţi la Szeged şi Debrecen.

“Preşedintele Klaus Iohannis i-a mulţumit prim-ministrului Viktor Orban pentru ajutorul oferit de autorităţile ungare pacienţilor români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19. Preşedintele României a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflaţi în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged şi Debrecen“, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, convorbirea telefonică a avut loc la iniţiativa părţii române.

România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

Opt pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 au fost transferaţi joi la clinici din Ungaria, a precizat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

Vineri, Ministerul Sănătății a informat că alţi 12 pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în stare critică sunt transferaţi în unităţi sanitare din Ungaria.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anuțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum Italia, Slovacia, Republica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, miercuri, la Forumul dedicat Comemorării Holocaustului şi Combaterii Antisemitismului, care are loc în Suedia, la Malmö, o serie de angajamente pe care România le susţine “cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

“În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului“, a afirmat preşedintele, care a susținut o intervenție cadrul sesiunii interactive “Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmö.

Today, at Malmö International Forum on Holocaust Remembrance and Combating Antisemitism, I have reaffirmed🇷🇴Romania’s strong commitment towards dealing with the past and recognizing the tragedy of the Holocaust. pic.twitter.com/mFOtDEHmAb

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 13, 2021

Şeful statului a amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. El a arătat că planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

“Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, care a fost adoptată recent”, a evocat Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

“Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a punctat șeful statului.

Conform președintelui, în contextul în care sunt provocări tot mai intense şi mai complexe, este momentul potrivit ca angajamentul pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, cercetării şi comemorării acestuia, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismul să fie întărit.

“Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a mai spus președintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la invitația prim-ministrului Suediei, Stefan Löfven, la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö.

Participarea președintelui Klaus Iohannis la Forumul Internațional de la Malmö se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce privește consolidarea educației despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, precum și pentru promovarea valorilor europene, a toleranței și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la Forumul internațional de la Malmö (Suedia) privind Holocaustul și comemorarea victimelor. Cu acest prilej, oficialul european a transmis că UE consolidează drastic legislația și mijloacele pentru a combate ura online, noul „câmp de luptă” pentru atacurile antisemite.

„Uniunea noastră a fost concepută și construită ca un proiect de solidaritate, cooperare și toleranță. Aceste valori sunt chintesența proiectului nostru, ancorate în demnitatea fiecărei ființe umane. Ele reprezintă răspunsul nostru la o oroare în care a fost negat însuși principiul umanității”, a transmis Charles Michel în discursul său.

Președintele Consiliului European subliniază că la trei sferturi de secol de la Holocaust, patologia antisemitismului rămâne adânc înrădăcinată: „Nu este doar o dramă pentru poporul evreu. Este o dramă pentru noi toți, pentru toate societățile noastre din Europa, care trebuie să se bazeze pe toleranță și solidaritate.”

„Holocaustul ne-a învățat un adevăr simplu: tăcerea este primul pas spre acceptare. Iar noi nu trebuie să tăcem niciodată. Tăcerea înseamnă complicitate. Cu toții, ne asumăm o responsabilitate sacră. De a da nume și de a denunța public cel mai mic cuvânt care răspândește, sau chiar banalizează, antisemitismul”, a mai adăugat acesta.

Charels Michel susține că UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului: „Și de aceea, Consiliul European a solicitat un plan de acțiune concret și ambițios. Comisia Europeană tocmai a prezentat o strategie de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești. Inclusiv o componentă esențială pentru a sprijini educația și comemorarea Shoah.”

„Eforturile noastre trebuie să garanteze siguranța evreilor europeni. Securitatea și bunăstarea lor. Este o rușine că elevii, vizitatorii muzeelor sau credincioșii trebuie să fie protejați de oameni înarmați. Doar pentru că sunt evrei”, a conchis acesta în discursul său.