Ambasada Statelor Unite la București demarat în această săptămână o campanie de conștientizare pentru combaterea dezinformării și pentru a stimula receptarea informată a mesajelor media, anunță Agerpres.

”O serie de video-uri explorează impactul negativ pe care informaţiile false sau înşelătoare îl pot avea asupra relaţiilor noastre şi altor momente din viaţa cotidiană”, precizează Ambasada SUA într-un comunicat.

Ea lansează și o serie de informații utile pentru o informare documentată:

• Fiţi atenţi la ştirile senzaţionaliste – Verificaţi întotdeauna ştirile din mass-media în mod critic, dincolo de titlu, deoarece clickbait-ul poate fi adesea înşelător;
• Verificaţi informaţiile din surse multiple – Consultaţi mai multe surse pentru a stabili dacă ceea ce aţi citit în mass-media este o opinie, un fals sau un fapt. Doar pentru că o parte a unui articol este adevărată, nu înseamnă că întregul articol este, de asemenea, adevărat;
• Ţineţi cont de faptul că imaginile, materialele video şi audio pot fi modificate – Atenţie la imaginile manipulate prin AI inserate în fotografii şi identificaţi orice inexactitate, cum ar fi asimetriile sau detaliile ciudate;
• Atenţie la profilurile false de pe reţelele de socializare – Fiţi atenţi dacă acele conturi au fost create recent, dacă postează excesiv, dar comentează rar sau dacă au o singură imagine de profil care pare suspectă;
• Protejaţi-vă atât pe voi, cât şi prietenii şi familia – Nu transmiteţi informaţii de care nu sunteţi siguri

Amintim că la 21 iunie, România și Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării în domeniul combaterii manipulării informațiilor de către un stat străin.

Citiți și: SUA și România au semnat, la Washington, un memorandum pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei

Manipularea informațiilor de către state străine, care include dezinformarea și propaganda, reprezintă o amenințare la adresa securității transnaționale care poate crea sau exploata diviziuni în interiorul și între țări, pune în pericol integritatea alegerilor și subminează încrederea publică în guvern.

România se află într-un an electoral, cetățenii fiind chemați la urne pe 24 noiembrie și 8 decembrie pentru a-și alege președintele, iar pe 1 ianuarie pentru a decide cine vor fi reprezentanții lor în Parlament.

Statele Unite au declarat marți că doresc să ”se coordoneze” cu israelienii pentru a da un răspuns Iranului după atacul cu rachete al Teheranului asupra Israelului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Desigur, acest atac trebuie să aibă consecinţe asupra Iranului. Nu mă voi opri astăzi asupra acestor consecinţe, dar există lucruri asupra cărora ne vom coordona cu omologii noştri israelieni”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Anterior, secretarul de stat american, Antony Blinken, precizase că atacul este ”total inacceptabil”, completând că ”întreaga lume trebuie să-l condamne”.

Citiți și: România condamnă ferm atacurile cu rachete ale Iranului împotriva Israelului, afirmă șefa diplomației române: Israelul are dreptul de a se apăra

Într-o declarație văzută pentru prima dată de Politico marți seara, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe, Peter Stano, a declarat că blocul ”condamnă în termenii cei mai fermi atacurile Iranului cu rachete balistice împotriva Israelului, care constituie o amenințare gravă la adresa securității regionale”.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au condamnat amândoi atacul Iranului și au subliniat necesitatea de a evita o nouă escaladare în cadrul unor convorbiri separate cu prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, conform citirilor Downing Street ale convorbirilor.

Sute de rachete au fost trase asupra Israelului marți seara, forțele sale armate avertizând civilii să se adăpostească în buncărele din orașele din întreaga țară. Tirul a venit la câteva ore după ce armata israeliană a lansat ceea ce a numit „raiduri terestre localizate și țintite” în Libanul vecin contra grupării teroriste Hezbollah sprijinită de Iran, forțând până la 100 000 de locuitori să își părăsească casele, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.

În același timp, Stano a lăsat să se înțeleagă că ambele părți sunt de vină pentru această escaladare: ”Valurile succesive de atacuri și represalii au alimentat o spirală incontrolabilă a conflictului. UE rămâne pe deplin angajată să contribuie la reducerea tensiunilor și la evitarea unui război regional periculos”, a declarat el.

Vineri, Israelul a efectuat o lovitură aeriană în Beirut, capitala Libanului, care l-a ucis pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Între timp, în august, serviciile secrete israeliene l-au ucis pe liderul Hamas, Ismail Haniyeh, în timp ce liderul grupării militante se afla la Teheran pentru inaugurarea noului președinte al țării, Mahmoud Peszkesian.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a alăturat celor care fac apel la reținere, afirmând că ”am avertizat de urgență Iranul cu privire la această escaladare periculoasă. Iranul trebuie să oprească imediat atacul. Acesta conduce regiunea și mai mult în pragul abisului”.

Și Starmer, după ce a subliniat că țara sa este alături de Israel, a declarat: ”Sunt profund îngrijorat de faptul că regiunea este pe marginea prăpastiei și sunt profund îngrijorat de riscul unui calcul greșit”.

Escaladarea dramatică a conflictului vine după aproape un an de tensiuni între Israel și Hezbollah, gruparea militantă care controlează o mare parte din sudul Libanului și face parte din ”Axa rezistenței” susținută de Iran, care și-a intensificat atacurile de la începutul războiului din Gaza.

Fostul președinte american Jimmy Carter a împlinit marți 100 de ani, fiind prima dată când un președinte american a trăit un secol întreg și reprezentând cea mai recentă piatră de hotar din viața unui fiu de fermier din epoca Depresiunii care a ajuns la Casa Albă și care este cunoscut în întreaga lume ca umanitar laureat al Premiului Nobel pentru Pace și susținător al democrației, relatează The Associated Press într-un material de omagiere a personalității lui Carter.

În ultimele 19 luni, democratul din Georgia și cel de-al 39-lea președinte a continuat să sfideze așteptările, la fel cum a făcut-o pe parcursul vieții sale. El a fost președinte timp de un singur mandat, din 1977 până în 1981, și apoi a lucrat mai mult de patru decenii la conducerea Centrului Carter, pe care el și soția sa Rosalynn l-au co-fondat în 1982 pentru “promovarea păcii, combaterea bolilor și construirea speranței”.

James Earl Carter Jr. s-a născut la 1 octombrie 1924 în Plains, unde a trăit mai mult de 80 din cei 100 de ani ai săi. Este de așteptat să își sărbătorească ziua de naștere în aceeași casă cu un etaj pe care el și Rosalynn au construit-o la începutul anilor 1960 – înainte de prima sa alegere în Senatul statului Georgia. Fosta primă doamnă, care s-a născut tot în Plains, a murit în noiembrie anul trecut la vârsta de 96 de ani.

Președintele Joe Biden, care a fost primul senator în funcție care a sprijinit campania lui Carter din 1976, l-a lăudat pe prietenul său de mult timp pentru “credința neclintită în puterea bunătății umane”.

“Ați fost întotdeauna o forță morală pentru națiunea noastră și pentru lume, un prieten drag pentru Jill și pentru mine și pentru familia noastră”, îi spune președintele în vârstă de 81 de ani lui Carter într-un video omagial filmat în fața portretului prezidențial al lui Carter la Casa Albă.

Happy 100th Birthday, President Carter.

To put it simply: I admire you so darn much. pic.twitter.com/09DUDUlz9d

— President Biden (@POTUS) October 1, 2024

Ultima dată când Jimmy Carter a fost văzut în public a fost în urmă cu aproape un an, folosind un scaun cu rotile înclinat pentru a participa la cele două servicii funerare ale soției sale.