Connect with us

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel consideră ,,nerealistă” ridicarea sancțiunilor SUA asupra Iranului, în timp ce Emmanuel Macron pledează pentru încetarea lor

Published

on

©️ NATO

Solicitarea Teheranului ca SUA să ridice sancţiunile înaintea începerii oricărui dialog între cele două state este ,,nerealistă”, a apreciat marţi cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, depune eforturi pentru stabilirea unei întrevederi între Donald Trump și președintele iranian Hassan Rouhani, în marja participării la Adunarea Generală a ONU de la New York, relatează Agerpres și The Guardian.

,,Aş saluta natural orice discuţii între SUA şi Iran”, a afirmat Merkel într-o întâlnire cu presa în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York. ,,Dar aceasta cu siguranţă nu va funcţiona cu (precondiţia) retragerii tuturor sancţiunilor. Cred că nu este realist”, a adăugat ea, la finalul întrevederilor separate cu preşedintele american Donald Trump şi cu cel iranian Hassan Rouhani.

Donald Trump a ameninţat marţi la ONU cu sporirea şi mai mult a presiunii la adresa Iranului, într-un moment în care ţările europene îşi înmulţesc iniţiativele în încercarea de a diminua tensiunea.

,,Atâta timp cât comportamentul amenințător al Iranului va continua, sancțiunile nu vor fi ridicate. Vor fi înăsprite”, a declarat Trump în fața Adunării Generale a ONU.

Citiți și Iranul dă un ultimatum de două luni Uniunii Europene pentru salvarea acordului nuclear din 2015

În acest sens, preşedintele francez Emmanuel Macron este ferm angajat în încercarea de a salva acordul, pe care Teheranul a început să nu-l mai respecte, prin organizarea unei întâlniri la New York între preşedinţii Donald Trump şi Hassan Rouhani.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat marți că în lumina atacurilor asupra Arabiei Saudite, SUA și alte țări ar trebui să reia negocierile cu Iranul. Macron pledează pentru încetarea sancțiunilor.

„Nu sunt deloc naiv și nu cred în minuni”, a spus Macron. ,,Cred că este nevoie de curaj pentru a construi pacea și de aceea este important ca Statele Unite, Iranul și semnatarii acordului să arate acest curaj.”, citează The Guardian.

De asemenea, liderul de la Elysee a declarat jurnaliștilor că acum sunt condiții pentru ca liderii Statelor Unite și Iranului să se întâlnească la Națiunile Unite, dar a rămas decizia lor de a merge mai departe.

,,Cred că au fost create condițiile în acest context pentru o revenire rapidă la negocieri. Este o oportunitate fizică de care se poate profita, deoarece cred că cel mai bun mod de a începe o negociere este de a avea o întâlnire, de a exista o discuție între cei doi protagoniști”, a declarat Macron jurnaliștilor, marți, după ce a organizat întâlniri separate cu președintele american Donald Trump și președintele iranian, Hassan Rouhani.

,,Există o intenție comună de a progresa și de a nu găsi doar termenii pentru o detensionare a situației, ci și pentru a construi un acord pe termen lung. Dar depinde de voința ambelor părți”, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Macron a făcut presiuni pentru o soluție diplomatică la criza în curs, întâlnindu-l pe Rouhani de două ori în ultimele două zile și propunând stimulente economice pentru ca Iranul să-și respecte în continuare partea de acord. 

Citiți și Donald Trump i-a reiterat, într-o convorbire telefonică, președintelui francez Emmanuel Macron că SUA nu vor relaxa sancțiunile economice impuse Iranului

Tensiunile dintre Teheran și Washington s-au înrăutățit de când Trump a retras SUA din acordul nuclear din 2015 și a reimpus sancțiunile asupra economiei iraniene. În ultimele luni, ambele state au fost autoarele unor acte de provocare în Orientul Mijlociu care au generat amenințări cu războiul din partea SUA și promisiuni de represalii din partea Iranului. După reintroducerea sancţiunilor din partea SUA, vânzările de petrol iranian au scăzut cu peste 80%. În replică, Iranul a redus deja o parte din limitările privind îmbogățirea uraniului din acord și a stabilit un alt termen pentru ca europenii să-și mențină partea lor de angajament și să sprijine redresarea economică a statului din Golf, altfel vor exista consecințe.

Citiți și

Președintele iranian Hassan Rouhani: Iranul nu va negocia cu SUA până când nu vor ridica toate sancţiunile impuse

Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif: Dacă SUA dorește o înâlnire cu Iranul, trebuie să respecte acordul nuclear din 2015 și să pună capăt ,,terorismului economic”

Deși Donald Trump părea deschis la o întâlnire cu omologul iranian, pentru a renegocia condițiile Acordului Nuclear din 2015, intențiile sale  s-au schimbat după atacul cu drone asupra instalațiilor petroliere cheie din Arabia Saudită, de pe 14 septembrie, atac pe care l-a atribuit Iranului, deși el a fost revendicat de rebelii yemeniți houthi.

Totodată, reflectând poziția SUA, Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și premierul britanic Boris Johnson au declarat, de asemenea, că Iranul a fost responsabil pentru atacurile asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită la începutul acestei luni, într-o mișcare care ar putea pune în pericol orice posibilitate de reapropiere.

Declarația comună, emisă luni, nu a reușit decât să-i înfurie pe liderii iranieni, Rouhani considerând că se bazează pe „acuzații nefondate”.

Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe al Iranului a fost și mai aprins, numind anunțul „extrem de distructiv și provocator”.

Instituția a adăugat că astfel de observații „iresponsabile” ar putea da naștere unei „tendințe periculoase” în regiune.

În ciuda retoricii tăioase, Rouhani a purtat marți discuții cu liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii la sediul ONU. Totuși, președintele iranian a rămas ferm în cererea sa ca SUA să ridice  mai întai sancțiunile dure impuse Iranului înainte de a fi de acord cu o întâlnire cu Trump.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

BRAZILIA

Coronavirus: Twitter a sterș două postări ale președintelui brazilian Jair Bolsonaro care puneau la îndoială măsurile de izolare a populației

Published

on

Twitter a şters duminică două postări de pe contul oficial al preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro, în care acesta a pus sub semnul întrebării măsurile de izolare decise în contextul combaterii epidemiei de COVID-19, motivând că acestea “au încălcat regulile” reţelei de socializare, informează luni AFP, potrivit Agerpres.

Şeful statului brazilian a publicat pe contul său trei videoclipuri în care apărea întâlnindu-se cu oameni pe străzile capitalei Brasilia, contrar instrucţiunilor transmise de propriul său guvern pentru a evita răspândirea COVID-19.

În aceste videoclipuri, preşedintele brazilian putea fi văzut discutând cu locuitori, comercianţi şi simpatizanţi pe străzile capitalei sau în exteriorul reşedinţei prezidenţiale.

Două dintre aceste trei videoclipuri au fost şterse, iar în locul lor Twitter a postat o notă prin care îşi explică decizia.

“Twitter a anunţat recent la nivel mondial că îşi consolidează regulile pentru a ţine cont de conţinutul care ar putea contraveni liniilor directoare de sănătate publică provenind din surse oficiale şi care ar putea creşte riscul transmiterii COVID-19”, a explicat Twitter într-un comunicat.

Jair Bolsonaro continuă să minimalizeze riscurile epidemiei COVID-19, pe care a descris-o ca fiind o “gripa uşoară” şi a criticat dur măsurile restrictive puse în aplicare în diferite state de autorităţile locale, în special de guvernanţii statelor Sao Paulo şi Rio de Janeiro, cele mai afectate de epidemie.

“Această izolare, dacă continuă astfel, cu numărul (persoanelor care vor ajunge) în şomaj nu peste mult timp, vom avea o problemă foarte gravă, care ne va lua ani întregi să o rezolvăm”, a declarat Bolsonaro într-una din postările video. “Brazilia nu se poate opri, dacă se opreşte, devenim Venezuela”, a adăugat şeful statului.

Brazilia înregistrează peste 4.200 de cazuri confirmate cu noul coronavirus și 136 de decese.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

NATO

NATO, despre cele 90 de tone de echipamente medicale transportate în România: Forțele aliate sunt în prim-planul luptei împotriva coronavirusului

Published

on

© NATO

Al doilea zbor NATO cu 45 de tone de echipamente medicale achiziționate de România din Coreea de Sud a ajuns sâmbătă la București, a scris secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pe contul său de Twitter. Într-un comunicat, NATO afirmă că prin aceste misiuni “forțele armate aliate joacă un rol de prim-plan în lupta împotriva coronavirusului.

Ministerul Apărării Naționale din România a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea a două misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a 90 de tone de echipament medical de la Seul la București.

Echipamentele, constând în alte 200.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

Primele 45 de tone de echipament medical, constând în 100.000 de combinezoane de protecţie, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud, au ajuns joi pe Aeroportul Otopeni. Următoarele 45 de ani, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție au ajuns sâmbătă la București.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending