Connect with us

U.E.

Angela Merkel dă asigurări Ucrainei în privința Nord Stream 2: Acordul germano-american permite sancţiuni dacă Rusia va folosi gazul ca ”armă geopolitică”

Published

on

© President of Ukraine

Cancelarul german, Angela Merkel, a făcut apel la continuarea discuțiilor de pace privind estul Ucrainei și a dat asigurări Kievului că Berlinul ar putea apela la sancțiuni împotriva Moscovei, în limitele acordului convenit cu Washington, dacă Rusia folosește Nord Stream 2 ca ”armă geopolitică”, conform Politico Europe

”Pledez pentru o nouă întrevedere în format Normandia. Acest lucru, în opinia mea, ne-ar aduce progrese, dacă putem elabora o agendă adecvată – consilierii noștri ar trebui să facă acest lucru”, a transmis Merkel în cadrul unei conferințe de presă alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ce a succedat ultima sa vizită la Kiev înainte de a-și lua rămas bun de la scena politică, după 16 ani de activitate, potrivit Euronews, BBC și France24.

La rândul său, liderul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la gazoductul Nord Stream 2, pe care îl consideră ”o periculoasă armă geopolitică a Kremlinului”.

”Examinăm acest proiect doar prin prisma securităţii şi îl considerăm o periculoasă armă geopolitică a Kremlinului. Nimeni nu poate nega că principalele riscuri legate de Nord Stream 2 vor viza Ucraina”, a adăugat Zelenski, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale ucrainene și Agerpres

În egală măsură, acesta a subliniat că țara sa ”se bazează pe Germania, pe care o consideră un aliat-cheie în Europa, în chestiunea soluționării pașnice a situației din Donbass și a restabilirii suveranității și integrității teritoriale”.

”Este important ca Ucraina, Germania și Franța să aibă o poziție consolidată în cadrul formatului Normandia cu privire la planul de pace, care ar trebui să se bazeze pe clustere. Agenda de la Paris, care trebuie să fie pusă în aplicare, rămâne relevantă. Ne străduim pentru o încetare a focului constantă și durabilă, schimbul de deținuți, deschiderea punctelor de control de către teritoriile ocupate temporar și accesul mult așteptat al reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în aceste teritorii”, a transmis Zelenski.

Integritatea teritorială a Ucrainei va fi tema centrală a summitului ”Platforma Crimeea”, un mecanism internațional de consultare și comunicare lansat de Ucraina cu o zi înainte de celebrarea Zilei Intedependenței ală cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.

La acest eveniment la care participă mai mulți lideri, între care și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, România va fi reprezentată de prim-ministrul Florin Cîțu, însoțit de ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Cât privește sectorul energetic din Ucraina, Angela Merkel, care a efectuat vineri o ultimă vizită la Moscova în calitate de cancelar federal unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, a promis că va asigura Kievului mai bine de un miliard de dolari pentru a-l ajuta să-și dezvolte sectorul energiei regenerabile.

Statele Unite și Germania au ajuns la 22 iulie la un acord privind gazoductul Nord Stream 2, Berlinul asumându-și obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Înțelegerea a strânit numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, care au atras atenția că Nord Stream 2 amenință ”Europa Centrală pe plan “politic, militar şi energetic”.

Comisia Europeană a subliniat că acest proiect ”nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

De asemenea, mai mulți eurodeputați din trei grupuri parlamentare au semnat o declarație comună prin care au îndemnat instituțiile europene să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul americano-german privind finalizarea Nord Stream 2, drept unul care ”nu este european”.

În egală măsură, parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care se opun acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2.

Promisiunile lui Merkel vin și pe fondul pachetului de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Pentru a veni în sprijinul țărilor din Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Ucraina se bucură de un astfel de sprijin și din partea Uniunii Europene. 

La 13 iulie, UE și Ucraina au lansat un parteneriat strategic privind materiile prime cu scopul de a realiza o integrare mai strânsă a lanțurilor valorice ale materiilor prime și ale bateriilor. Vicepreședintele Maroš Šefčovič și prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, au semnat, în cadrul unei conferinței la nivel înalt dedicate, un memorandum de înțelegere care stă la baza parteneriatului.

Parteneriatul strategic cu Ucraina va include activități de-a lungul întregului lanț valoric al materiilor prime critice primare și secundare și al bateriilor și, în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune al UE privind materiile prime critice, va contribui la diversificarea, consolidarea și asigurarea aprovizionării ambelor părți cu materii prime critice, care sunt esențiale pentru realizarea tranzițiilor verde și digitală. Parteneriatul va fi decisiv și pentru menținerea competitivității globale și pentru dezvoltarea rezilienței industriei UE și a celei ucrainene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

”Sistemele agroalimentare ocupă 1 miliard de persoane la nivel mondial, mai mult decât orice alt sector economic. Un sistem agroalimentar este un termen complex, dar știți că viețile noastre depind de el? De fiecare dată când mâncăm, participăm la sistem. Alimentele pe care le alegem și modul în care le producem, le preparăm, le gătim și le depozităm fac parte integrantă și activă din modul în care funcționează un sistem agroalimentar. De acest 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor. Să învățăm, să inovăm, să stimulăm veniturile rurale, să oferim siguranță micilor agricultori și să dobândim reziliență față de schimbările climatice”, a punctat Motreanu într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei mondiale a alimentației, celebrată în fiecare an la 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, fiind marcată pentru prima dată în 1981, informează Agerpres.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Continue Reading

U.E.

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Armin Laschet și-a asumat sâmbătă ”responsabilitatea” eșecului taberei sale conservatoare la alegerile federale din Germania care au avut loc pe 26 septembrie, admițând că partidul său trebuie să se pregătească să intre în opoziție, după 16 ani în care s-a aflat la putere sub îndrumarea Angelei Merkel, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Responsabilitatea acestui rezultat îmi revine în calitate de lider şi de candidat la funcţia de cancelar. Sunt responsabil de campania electorală” şi de eşecul acesteia, a declarat Armin Laschet la congresul tinerilor din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ce are loc la Münster în acest weekend, completând că ”rezultatul amar” nu poate ”fi trecut sub tăcere.”

Acesta este de părere că acum conservatorii trebuie să se pregătească să intre în opoziție în Budestag, postură în care nu s-au mai aflat din 2005.

”Acum, totul indică faptul că o coaliţie semafor va vedea lumina zilei”, a recunoscut Laschet.

Social-democrații, care au obținut cel mai bun scor în alegerile din Germania, Verzii și Liber-Democraţii (FDP) au anunțat vineri că sunt pregătite să demareze discuțiile oficiale în vederea formării unei coaliții, ceea ce înseamnă că Germania este cu un pas mai aproape de a avea un guvern.

”Suntem convinși că putem încheia un acord de coaliție ambițios și fezabil. Discuțiile exploratorii au fost caracterizate de încredere, respect și considerație reciprocă. Dorim să continuăm acest lucru”, au declarat vineri partidele într-un document exploratoriu de 12 pagini.

Cele trei partide s-au aflat în discuții exploratorii de mai bine de o săptămână, declanșate în urmare alegerilor parlamentare din 26 septembrie, în care SPD s-a clasat pe primul loc, reușit să primească sprijinul a 25,7% dintre alegători, devansând CDU-CSU, care a obținut 24,1%.

Candidatul SPD pentru funcția de cancelar federal, Olaf Scholz, și-a arătat în trecut deschiderea pentru crearea unei coaliții cu Verzii și FDP, respingând astfel ideea unei reînnoiri a alianței cu blocul conservator CDU-CSU.

Potrivit unui draft de document consultat de Reuters, cele trei partide s-au pus de acord asupra unor puncte majore, printre care şi renunţarea la centralele pe cărbune până în 2030.

De asemenea, ei au convenit ca 2% din suprafaţă să fie folosită pentru turbine eoliene pe pământ, ca pe toate acoperişurile adecvate să se instaleze panouri solare şi ca timpul pentru acordarea permiselor necesare să se reducă la jumătate, se menţionează în draft.

Este o victorie majoră pentru Verzi, care au cerut renunțarea la cărbune până în 2030 și au descris actuala eliminare treptată a cărbunelui din Germania, prevăzută pentru 2038, ca fiind incompatibilă cu obiectivele climatice ale țării.

În document, cele trei partide își exprimă, de asemenea, sprijinul pentru pachetul legislativ ”Fit for 55” al Comisiei Europene și promit un ”program imediat de protecție a climei”.

”Considerăm că este sarcina noastră comună să punem Germania pe o traiectorie de limitare a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Paris privind clima”, scriu părțile.

Dacă discuțiile oficiale anunțate vineri se finalizează cu obținerea unei acord pentru formarea unei coaliții, Scholz, ministru de finanțare și vicecancelar în Guvernul în exercițiu, va deveni noul lider al Germaniei, trăgând cortina peste cei 16 ani de guvernare Merkel.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu5 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ6 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.8 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA9 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA11 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.13 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac14 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA9 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending