Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE: ”Nu voi fi de acord să avem reduceri la politica agricolă și la politica de coeziune”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit cu privire la evoluția negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și la modul cum președinția finlandeză a Consiliului UE gestionează acest dosar, care se află pe agenda șefilor de stat sau de guvern din UE la reuniunea Consiliului European ce are loc joi și vineri la Bruxelles.

”Vom avea mâine o discuție pe așa-numitul MFF, Cadrul financiar multianual și pot să vă spun că am nemulțumiri aici. Președinția noastră a făcut progrese, cu bună-credință, cu parteneri împreună, s-au făcut progrese pe acest Cadru financiar multianual. Acum, Președinția finlandeză mi se pare că nu procedează corect fiindcă practic au solicitat să se meargă înapoi la ce a fost înainte de Președinția noastră și au venit cu niște propuneri pe care nu le agreez și nu le sprijin sub nicio formă”, a spus șeful statului, la sosirea la Consiliu European, răspunzând unei întrebări din partea corespondentului CaleaEuropeană.ro.

Iohannis a făcut aceste precizări în condițiile în care Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

În context, ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, a descris miercuri propunerile Germaniei și Comisiei Europene ca fiind ”nerealiste”.

Nu pot să fiu de acord să avem reduceri pe politica agricolă și pe politica de coeziune. Aceste lucruri mi se par greșite, este o abordare pe care nu o sprijină România și acest lucru îl voi spune foarte clar când ajungem la acest capitol. În ce privește alocarea, de către state, dacă este 1% din PIB sau 1,1% sau cum a cerut Parlamentul 1,3%, care este greu de conceput, asta va rezulta din negocieri, dar, după părerea mea, nu putem să aruncăm pur și simplu, așa în spațiu niște cifre fără să ținem cont de statele membre și cam asta a făcut Președinția finlandeză”, a conchis președintele, în condițiile în care, potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu Ursula von der Leyen: Nu pot să accept ca un guvern demis să facă o propunere de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

O foarte bună întâlnire cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea unui Consiliu European intens”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Anterior, cei doi au sosit în același timp la lucrările Consiliului European, șeful statului precizând în declarațiile de presă făcute că va discuta cu Ursula von der Leyene despre propunerea de comisar european din partea României.

“Este din partea noastră, din păcate, un blocaj, care se numeşte Guvernul Dăncilă. Am mai spus acest lucru și din păcate trebuie să repet”, a spus șeful statului jurnaliștilor. 

Întrebat cum vede posibilitatea ca actualul guvern interimar și demis săptămâna trecută de Parlament să propună un nou comisar european, președintele a refuzat categoric.

”Eu o să mă opun ferm la așa ceva, fiindcă un guvern care a fost demis de Parlamentul României nu poate să facă propunere în numele României pentru următorul mandat al Comisiei în care, cu certitudine, acest guvern nu va avea niciun rol”, a afirmat Iohannis.

Klaus Iohannis a precizat că nu va discuta cu Ursula von der Leyen despre nume de posibile propuneri pentru viitorul comisar european din partea României.

Îi voi spune foarte clar doamnei președinte ales că nu pot să accept ca un guvern demis să facă o propunere care să fie și acceptată, iar despre portofoliu eu am mai discutat cu doamna von der Leyen și m-a asigurat că portofoliul care a fost alocat pentru România rămâne valabil și nu am niciun motiv să cred că acum apar schimbări unilaterale”, a asigurat președintele

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Tema următorului ciclul instituțional pune o presiune suplimentară pe agenda europeană în condițiile în care Comisia Ursulei von der Leyen nu își poate prelua mandatul la 1 noiembrie, după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși în Parlamentul European.

Respingerea candidatului Franței, o premieră negativă pentru acest stat fondator al UE, l-a determinat pe președintele francez Emmanuel Macron să acuze un ”joc politic” și să avertizeze împotriva unei ”crize politice” profunde care nu trebuie lăsată să se instaleze și să dezvolte.

Între timp, Parlamentul European a luat act de situația de fapt și a amânat votul programat pentru data de 23 octombrie în plenul de la Strasbourg în care ar fi trebuit validată noua Comisie Europeană.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după acordul Brexit între UE și Marea Britanie: Sunt optimist că vom aproba acordul, ceea ce pentru românii din Marea Britanie înseamnă să le fie asigurate toate drepturile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a arătat optimist că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană vor aproba acordul la care au ajuns negociatorii UE și cei ai Marii Britanii în privința Brexit, un acord care trebuie aprobat ulterior și de Parlamentul britanic pentru ca ieșirea Regatului Unit din UE să se producă.

La sosirea la Consiliul European de toamnă, șeful statului a arătat că, ”pentru românii din Marea Britanie, acest acord înseamnă ce a însemnat și prima formă a acordului”.

În acord, lucrurile care au fost negociate și acceptate de ambele părți nu s-au schimbat. Ele au fost păstrate. Ceea ce s-a renegociat și a fost schimbat de ambele părți este partea numită backstop, deci înțelegerea pe granița între Irlanda și Irlanda de Nord. Sunt foarte bucuros că s-au făcut progrese semnificatie. Acum să vedem dacă reușim în Consiliu, și sunt optimist, să aprobăm acordul. Pe urmă să vedem dacă la Londra se va găsi susținere pentru a aproba acest acord. Cea mai bine variantă este un Brexit cu acord, ceea ce pentru românii din Marea Britanie înseamnă să le fie asigurate toate drepturile”, a afirmat președintele.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit, au anunțat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, șeful executivului european recomandându-le șefilor de stat sau de guvern din UE, care se reunesc joi și vineri la Bruxelles, să susțină acest acord.

Cu toate acestea, președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez, Emmanuel Macron, au îndemnat la ”prudență”, în condițiile în care înțelegerea anunțată de Jean-Claude Juncker și Boris Johnson are nevoie de aprobarea Parlamentului britanic, acolo unde premierul conservator nu mai are majoritate.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending