Connect with us

U.E.

Angela Merkel, discurs istoric către națiunea germană: ”Coronavirusul este cea mai mare provocare a Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial”

Published

on

© Bundesriegerung

Coronavirusul prezintă cea mai mare provocare a Germaniei din istoria sa postbelică, a spus cancelarul Angela Merkel într-un discurs televizat fără precedent adresat națiunii germană miercuri seară, făcând apel unitatea cetățenilor germani în acest răstimp al crizei generate de COVID-19.

“De la unificarea germană, ba nu, de la cel de-al Doilea Război Mondial, nu a existat o provocare mai mare pentru țara noastră, care depinde atât de mult de noi acționând împreună în solidaritate”, a spus Merkel, relatează Politico Europe.

”Pentru cineva ca mine, pentru care libertatea de a călători şi de circulaţie a fost un drept câştigat cu greu, asemenea restricţii nu pot fi justificate decât de o necesitate absolută”, a explicat Angela Merkel.

”Într-o democraţie, ele nu ar trebui să fie vreodată decise cu uşurinţă şi numai dacă sunt temporare. Dar (restricţiile – n.red.) sunt în acest moment indispensabile pentru a salva vieţi”, a insistat şefa guvernului de la Berlin.

După două seri consecutive de conferințe de presă folosite pentru a dezvălui măsuri care au suspendat efectiv viața publică din Germania pentru a încerca să reducă răspândirea virusului, Merkel a căutat să facă un apel direct către cetățenii germani. Ea a lansat aşadar ”un apel” la respectarea regulilor de distanţare socială în Germania, unde însă măsuri ferme de izolare a cetăţenilor nu au fost deocamdată decise de autorităţi, spre deosebire de Italia, Spania sau Franţa.

”Fără strângeri de mână, spălatul riguros al mâinilor şi păstrarea unei distanţe de cel puţin un metru şi jumătate de persoana următoare şi, dacă este posibil, practic niciun contact cu persoanele foarte în vârstă, întrucât ele sunt expuse în mod deosebit”, a amintit Angela Merkel câteva măsuri pe care fiecare ar trebui să le respecte pentru a putea combate această pandemie.

Ea a spus că o politică de limitare a răspândirii virusului este singura opțiune, atâta timp cât nu există un vaccin care să îl prevină.

”Vrem să fim aproape unul de altul, mai ales în momentele de nevoie. Din păcate, opusul este valabil în acest moment. Și toată lumea trebuie cu adevărat să înțeleagă că, în acest moment, doar distanța este o expresie a apropierii”, a mai precizat cancelarul german.

“Trebuie să limităm riscul ca noi să ne infectăm unul pe altul, pe cât putem”, a spus Merkel, care a făcut, de asemenea, și apel la informarea din surse oficiale în condițiile unei răspândiri puternice și a știrilor false pe tema coronavirusului.

Discursul lui Merkel vine și după ce Agenția germană pentru controlul bolilor “Institutul Robert Kock” a avertizat că riscul reprezentat de pandemia de coronavirus în Germania a ajuns la nivel “înalt” și că aceasta ar putea dura aproximativ doi ani. De asemenea, guvernul federal a informat că Germania va transforma hoteluri şi alte incinte în spitale pentru a disponibiliza capacităţi de primire în serviciile de terapie intensivă unde sunt îngrijiţi bolnavii de COVID-19.

Anterior, într-o conferință de presă susținută luni, Angela Merkel a confirmat ”măsuri radicale” precum închiderea parţială a vieţii publice în Germania, îndemnându-şi totodată cetăţenii să renunţe la călătorii şi vacanţe. Ea a confirmat că pentru a frâna pandemia va fi închisă ”pentru o perioadă nedeterminată” viaţa publică în Germania.

Măsurile anunțate de Merkel au venit după ce luni dimineață cea mai mare țară din UE și-a închis granițele cu Austria, Elveția și Franța și în contextul în care cancelarul german a oferit recent un scenariu sumbru, precizând că există riscul ca 60-70% din populație să fie infectată cu COVID-19.

Aceste măsuri au fost convenite împreună cu cele 16 landuri federale și închiderea tuturor centrelor comerciale, cu excepţia supermarketurilor şi a altor magazine alimentare. Mai rămân deschise şi farmaciile, birourile poştale, oficiile bancare, punctele de distribuţie mass-media, magazinele cu produse de grădinărit şi saloanele de înfrumuseţare. Barurile, discotecile, teatrele, sălile de concerte, muzeele, şcolile de muzică sunt şi ele obligate să-şi închidă porţile în toată ţara, la fel ca şi bordelurile, în timp ce restaurantele vor trebui să-şi înceteze programul cel târziu la ora 18:00. Totuşi, pieţele săptămânale, care atrag multă lume, mai ales sâmbătă, vor putea fi organizate în continuare.

Pe de altă parte, Berlinul este centrul decizional care a pregătit cele mai ample măsuri pentru atenuare crizei economice asociate cu pandemia de COVID-19, guvernul federal anunțând un sprijin financiar pentru companii de 550 de miliarde de euro, ceea ce este considerată cea mai mare alocare de resurse de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Germania este a treia cea mai afectată țară europeană de pandemia de coronavirus, după Italia și Spania, și a cincea la nivel planetar.

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în regiunea Wuhan din China în luna decembrie a anului trecut, a devenit provocare globală, afectând 164 de țări și teritorii. Cele mai multe cazuri de infectare sunt înregistrate încă în China, care se află pe o curbă descedentă a a cazurilor de infectare. La nivel mondial, sunt peste 215.000 de cazuri de infectare, dintre care aproape 9.000 de decese și peste 84.000 de cazuri vindecate.

Între timp, Europa a fost declarată epicentrul acestei pandemii de către Organizația Mondială a Sănătății, iar toate țările Uniunii Europene au cazuri active de infectare cu virusul SARS-COV-2. De asemenea, numărul deceselor din Europa l-a depășit pe cel din Asia, unde au apărut primele cazuri de infectare cu Covid-19.

În Europa, cele mai afectate țări sunt Italia (peste 35.000 de cazuri și peste 3.000 de decese), Spania (peste 14.000 de cazuri și peste 600 de decese), Germania (peste 12.000 de cazuri și 28 decese) și Franța (peste 9.000 de cazuri și 264 de decese).

Evoluția pandemiei de COVID-19 la nivel mondial este disponibilă aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Published

on

© European Union 2020

Olaf Scholz, vicecancelar, ministru de finanțe și, posibil, viitor cancelar federal, a promis miercuri că noua coaliție pe care speră să o conducă va realiza o ”reorganizare industrială rapidă” pentru a garanta furnizarea de energie, anunță EFE, citată de Agerpres.

”Noul guvern va implementa în primul său an toate schimbările legislative pentru ca Germania să nu sufere probleme de aprovizionare cu energie”, a spus Scholz într-un discurs la congresul sindicatului IG BCE.

Acesta a punctat că industria germană va trebui să facă față unei ”mari schimbări”, ce poate avea loc doar prin investiții ”în noi tehnologii” pentru a impulsiona o tranziție energetică verde și pentru a combate criza climatică.

Problema nu este doar ”înlocuirea energiei nucleare de care ne vom despărţi definitiv anul viitor sau cărbunele, pe care de asemenea îl vom diminua conform celor aprobate”, ci şi ca Germania să dispună de ”suficientă energie pentru a continua procesul de reînnoire industrială de care ţara are nevoie”, a punctat Scholz, care probabil îi va succeda Angelei Merkel în postul de cancelar şi va conduce o coaliţie formată din social-democraţi, ecologişti şi liberali.

La mijlocul lunii octombrie cele trei partide din ”coaliția semafor” au anunțat un acord preliminar în vederea formării unui guvern, demarând astfel negocierile oficiale, nu înainte de a se pune de acord asupra unor puncte majore printre care și renunțarea la centralele pe cărbune până în 2030.

Formațiunile politice și-au exprimat sprijinul pentru ”Fit for 55” un pachet de propuneri lansat de Comisia Europeană menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Doar că tranziția către energia verde și creșterea cererii de energie ca urmare a dezmorțirii post-pandemie, ce ar putea fi mult mai mare odată cu venirea sezonului rece, au dus la un ”șoc al prețurilor într-un moment critic.”

Uniunea Europeană a anunțat deja că evaluează avantajele şi dezavantajele unei propuneri făcute de unele state membre, printre care Spania, privind introducerea achiziţiilor comune de gaze naturale în rândul ţărilor UE, urmând ca, ”până la finalul anului”, să propună ”o reformă a pieţei gazelor” şi o ”revizuire a aspectelor legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.

Germania, Austria și alte șapte țări membre ale Uniunii Europene resping o astfel de reformă a pieței de electricitate pentru că aceasta nu ”va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili.”

Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

 

 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Published

on

© Dragoș Pîslaru/Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) consideră că băncile trebuie să fie un aliat indispensabil al Guvernului României în ceea ce privește dezvoltarea instrumentelor financiare și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și un aliat al mediului de afaceri căruia îi facilitează accesul la finanțare.

„Cred că băncile sunt un aliat indispensabil al guvernului României. Ele trebuie să participe activ la dezvoltarea instrumentelor financiare și chiar să joace un rol important în implementarea PNRR. De asemenea, ele sunt un partener strategic al mediului de afaceri, cu precădere al IMM-urilor, deoarece contribuie la susținerea principalului vector de inovare pe care îl are România, oferind acces la finanțare pentru dezvoltarea micilor antreprenori”, a declarat Dragoș Pîslaru.

 

Dragoș Pîslaru și-a expus câteva dintre ideile pe care le are legat de viitorul economic și financiar al României, marți, în cadrul Banking Forum 2021, un eveniment organizat de Financial Intelligence. Cu acest prilej, el a discutat și cu reprezentanți ai mediului bancar despre oportunitățile de dezvoltare pe care ni le oferă fondurile europene.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 27 octombrie, o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, pachetul prezentat miercuri este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE (vizează consolidarea reglementării, a supravegherii și a gestionării riscurilor băncilor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, a anunțat șefa instituției europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Întrevederea a avut loc în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova care este programată să se desfășoare joi, la Bruxelles. “În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a spus von der Leyen.

Anunțul șefei Comisiei Europene vine după o convorbire telefonică pe care a avut-o marți cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Cu acea ocazie, von der Leyen a asigurat Republica Moldova de sprijinul Uniunii Europene.

Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda8 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.9 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA9 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.10 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi7 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending