Connect with us

RUSIA

Angela Merkel îi solicită lui Vladimir Putin reducerea prezenței militare a Rusiei din vecinătatea Ucrainei. Berlinul și Moscova îndeamnă la activarea procesului de negocieri mediat de Franța și Germania

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu escaladarea tensiunilor în conflictul din estul Ucrainei, au anunţat Kremlinul și Guvernul german joi în două comunicate de presă separate, la finalul unei convorbiri telefonice între cei doi lideri.

Vladimir Putin a insistat în discuţia cu Angela Merkel asupra responsabilităţii Kievului, “ale cărui provocări vizează în ultimul timp să agraveze voit situaţia de pe linia de contact”, informează AFP, potrivit Agerpres. Dimpotrivă, ucrainenii şi Occidentul îi acuză pe separatiştii proruşi şi Moscova că provoacă confruntări şi tensiuni.

Potrivit Kremlinului, cei doi lideri îndeamnă la “reţinere şi la activarea procesului de negocieri”, în condiţiile în care negocierile de pace care reunesc Ucraina şi Rusia, cu o mediere franco-germană, se află în impas.

Cel mai recent summit a avut loc în decembrie 2019 şi de atunci nu a fost înregistrat niciun progres pe plan politic şi nicio reuniune nu este prevăzută.

Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Berlin, Angela Merkel a abordat cu Vladimir Putin “prezența militară rusă crescândă în vecinătatea estului Ucrainei”, cerând “reducerea acestor întăriri ale trupelor pentru a dezescalada situația”. 

Convorbirea între Vladimir Putin şi Angela Merkel a intervenit în condiţiile în care Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Moscova că masează trupe la frontiere şi pe separatişti că provoacă incidente armate sângeroase aproape zilnic.

Cei doi lideri au abordat şi alte subiecte, precum soarta opozantului rus întemniţat Aleksei Navalnîi, conflictul din Siria şi situaţia din Libia.

Ucraina a acuzat săptămâna trecută Rusia de concentrarea a mii de militari la frontiera care separă cele două ţări şi în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.

În aceeaşi zi, Washingtonul a avertizat Rusia împotriva oricărei tentative de “intimidare” la adresa Ucrainei, declarându-se “preocupat de recentele escaladări ale acţiunilor agresive şi provocatoare ale Rusiei în estul Ucrainei”.

Tot săptămâna trecută, Comandamentul forţelor SUA în Europa (EUCOM) a ridicat alerta până la nivelul maxim după reluarea confruntărilor între armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi în estul Ucrainei, ceea ce a marcat încălcarea încetării focului din iunie 2020, şi după ce forţele ruse au început să consolideze zona frontierei cu echipament militar.

În acelaşi timp, avioane militare ale NATO au intervenit de zece ori pentru a răspunde unui număr neobişnuit de mare de avioane de vânătoare şi bombardiere ruse în apropierea spaţiului aerian aliat, de la Oceanul Arctic și până la Marea Baltică și Marea Neagră.

Pe linie politică, secretarul de stat Antony Blinken au avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba, în care a afirmat sprijinul ferm al SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în raport cu agresiunea Rusiei în Donbas și Crimeea.

Ulterior, preşedintele american Joe Biden a exprimat “sprijinul neclintit” al SUA pentru suveranitatea Ucrainei într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodomir Zelenski.

Reacții au venit și din partea Parisului și Berlinului, cele două capitole europene care mediază acordurile de la Minsk din formatul Normandia dintre Moscova și Kiev.

Germania şi Franţa au lansat sâmbătă un apel la “reţinere” şi “dezescaladare imediată” între Ucraina și Rusia, declarându-se “preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului” și reafirmând “sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

În numele Uniunii Europene, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a făcut cunoscut că va discuta cu şeful diplomaţiei de la Kiev şi cu miniştrii de externe din cele 27 de ţări ale UE în cursul unei reuniuni în aprilie.

De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina se simte susţinută de Marea Britanie şi alte ţări din G7 în confruntarea cu Rusia, după o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson.

Marți, secretarul general al NATO a reafirmat, într-o convorbire telefonică cu Zelenski, sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei pe fondul activităților militare ale Rusiei, în timp ce liderul de la Kiev a spus că NATO reprezintă singura alternativă la situația din estul Ucrainei, sugerând dorința țării sale de a fi admisă în Alianță, idee ce provoacă iritarea Moscovei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Published

on

© European Union 2021

Pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, cancelarul austriac Sebastian Kurz a oferit sprijinul ţării sale ca gazdă pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, relatează sâmbătă DPA.

Suntem deja în contact cu partea rusă şi cea americană, dacă ar trebui să fie într-adevăr o astfel de întâlnire“, a declarat Kurz într-un interviu pentru podcastul “Morning Briefing” găzduit de jurnalistul german Gabor Steingart, informează Agerpres.

Kurz a spus că rolul său într-o posibilă întâlnire nu trebuie supraestimat întrucât el nu este mediator.

În mod tradiţional am avut întotdeauna un contact bun cu Estul. Noi suntem neutri şi, prin urmare, poate de asemenea un interlocutor binevenit pentru Rusia“, a declarat Kurz.

Anterior, Finlanda şi-a declarat deja dorinţa de a organiza o posibilă întâlnire. Un summit între Putin şi fostul preşedinte american Donald Trump a avut loc deja la Helsinki în iulie 2018. De asemenea, și Elveția și-a anunțat ulterior dorința de a organiza o reuniune între cei doi lideri de la Washington și Moscova.

Pe parcursul anului trecut, Viena a fost fief-ul negocierilor diplomatice dintre SUA și Federația Rusă pentru prelungirea Tratatului New START, ultimul mare acord în materie de arsenal strategic rămas în vigoare între cele două superputeri nucleare și prelungit cu încă cinci ani de președinții Biden și Putin la începutul lunii februarie.

Președintele american Joe Biden a avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Organizarea unui summit bilateral între cei doi lideri în această vară ar putea avea loc în contextul în care liderul SUA este așteptat să participe la un summit NATO și la o reuniune cu liderii din statele Uniunii Europene.

Continue Reading

RUSIA

Filiala moscovită a Radio Europa Liberă a depus o plângere pentru hărțuire la CEDO împotriva Rusiei

Published

on

© European Communities, 2006/Source: EC - Audiovisual Service

Filiala moscovită a Radio Europa Liberă (RFE) a depus o plângere pentru hărțuire împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu amenzile impuse publicației finanțate de SUA în cadrul unei campanii a autorităţilor ruse pentru a forţa organizaţia media să părăsească ţara, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

RFE, care este sponsorizată de SUA, a fost amendată masiv în acest an de Rusia pentru că nu s-a identificat drept „agent străin„ în publicaţiile sale, aşa cum prevede legea rusă.

În virtutea legislației actuale, autorităţile ruse pot clasifica drept „agenţi străini” organizaţii neguvernamentale şi grupuri pentru apărarea drepturilor omului percepute ca primind finanţare externă pentru activitate politică.

Legea iniţială privind agenţii străini a fost adoptată de Rusia în 2012, oferind autorităţilor puterea de a eticheta organizaţiile neguvernamentale şi grupurile pentru drepturile omului ca agenţi străini – termen care poartă conotaţii negative din epoca sovietică, relatează agenţia Reuters. Însă extinderea definiţiei de agent străin pentru a include persoane fizice ridică acum semne de îngrijorare în legătură cu posibilitatea ca jurnaliştii independenţi şi a bloggerii să fie vizaţi de această lege.

Rusia a clasificat RFE drept „agent străin” în anul 2017, o măsură menită să complice activitatea postului de radio ca represalii la ceea ce Moscova consideră a fi presiunile inacceptabile la care sunt supuse media ruse în SUA.

Acestor entităţi li se cere să ataşeze menţiunea „agent străin” pe publicaţiile lor şi să-şi declare cheltuielile şi finanţările. 

Continue Reading

RUSIA

Atacul cibernetic SolarWinds: În semn de solidaritate cu SUA, Polonia expulzează trei diplomați ruși

Published

on

© Georgette Mosbacher/ Twitter

Polonia a declarat trei diplomaţi ruşi, angajaţi ai ambasadei ruse la Varşovia, persona non grata, exprimându-şi solidaritatea cu măsuri similare luate joi de Statele Unite, a declarat Ministerul de Externe polonez, citat de DPA.

Cei trei diplomaţi urmează să fie expulzaţi ca urmare a încălcării condiţiilor statutului lor diplomatic şi efectuare de acţiuni dăunătoare Poloniei, potrivit unui comunicat.

Polonia îşi exprimă “solidaritatea deplină” cu deciziile SUA, se arată în comunicatul MAE polonez, informează Agerpres.

“Luate în comun (…) deciziile aliaţilor sunt cel mai potrivit răspuns la acţiunile ostile ale Rusiei”, adaugă ministerul.

Guvernul Statelor Unite a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei și intitulate “SolarWinds”.

Preşedintele SUA a semnat un decret care va permite pedepsirea din nou a Rusiei, de manieră să producă “consecinţe strategice şi economice (…) dacă ea continuă sau favorizează o escaladare a acţiunilor sale de destabilizare internaţională”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

Reacții de susținere față de decizia SUA au venit din partea Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.

“Statele NATO îşi exprimă sprijinul şi solidaritatea faţă de Aliatul lor, Statele Unite, după anunţarea unor măsuri destinate să răspundă activităţilor destabilizatoare ale Rusiei”, a transmis Alianţa într-un comunicat.

De asemenea, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a exprimat solidaritatea Uniunii cu Statele Unite.

“Uniunea Europeană și statele sale membre își exprimă solidaritatea cu Statele Unite cu privire la impactul activităților cibernetice rău intenționate, în special operațiunea cibernetică SolarWinds, care, potrivit aprecierilor Statelor Unite, a fost condusă de Federația Rusă”, a spus șeful diplomației UE, într-un comunicat.

Un mesaj de solidaritate cu SUA a fost transmis și de România prin vocea Ministerului Afacerilor Externe. 

“MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens”, a transmis Ministerul de Externe de la București.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending