Connect with us

CONSILIUL UE

Angela Merkel invocă ambițiile viitoarei președinții germane a Consiliului UE în mesajul de Anul Nou: Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Încălzirea Pământului este “reală” şi “ameninţătoare” şi este “cauzată de acţiunea omului”, a avertizat cancelarul german Angela Merkel în mesajul său de Anul Nou, în care dă asigurări că luptă cu toată puterea ei pentru a combate schimbările climatice, pentru a permite generaţiilor viitoare să trăiască în pace şi prosperitate, relatează EFE şi dpa. Cancelarul german abordează, de asemenea, în mesajul ei tradiţional de Anul Nou, preluarea preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului 2020.

“Încălzirea globală este reală. Este ameninţătoare. (…) Trebuie să facem tot ce este uman posibil pentru a depăşi această provocare umană. Este încă posibil”, a subliniat ea, conform Agerpres.

La 65 de ani, sunt la vârsta la care personal nu voi mai avea experienţa tuturor consecinţelor schimbărilor climatice care se vor produce dacă politicienii nu acţionează. Copiii şi nepoţii noştri vor fi cei care vor trebui să trăiască cu consecinţele a ceea ce facem sau ne abţinem să facem astăzi. De aceea, îmi folosesc toată puterea pentru a mă asigura că Germania îşi aduce contribuţia sa – ecologic, economic, social – pentru a aduce sub control schimbările climatice”, se spune în mesaj.

Germania va prelua la 1 iulie 2020, de la Croația, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce ar putea să reprezinte ultimul act de mare anvergură european pentru Angela Merkel, aflată la al patrulea şi ultim mandat de cancelar, care se va încheia în 2021. De altfel, pe 22 decembrie 2019, Merkel a devenit al doilea cel mai longeviv cancelar din istoria Republicii Federale Germania.

Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume“, spune Merkel, referindu-se la summitul UE-China, care va avea loc în acea perioadă, precum şi la cooperarea cu ţările africane.

Pe de altă parte, o miză majoră care se prefigurează a fi soluționată în timpul președinției germane a Consiliului UE este tema viitorului buget multianual, aflată în impas în negocierile dintre țările Uniunii Europene, Germania fiind unul dintre statele care își dorește limitarea contribuției naționale la 1% din venitul național brut, în vreme ce alte state doresc creșterea la 1,1%.

În egală măsură, o prioritare ar putea fi și debutul Conferinței privind Viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European, asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen și susținută de liderii statelor membre.

Liderii europeni au analizat posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind acest proiect. Propunerea franco-germană prevede că Conferința privind viitorul Europei s-ar concentra pe ”prioritățile politice” și va dura doi ani, care va fi încheiată de către președințiile germană și franceză ale Consiliului UE, care au loc în a doua jumătate a anului 2020, respectiv în prima jumătate a anului 2022.

Reamintim faptul că în timpul ultimei președinții germane a Consiliului UE, ianuarie – iunie 2007, au fost puse bazele Tratatului de la Lisabona privind funcționarea UE, intrat în vigoare 2009, și apărut pe scheletul eșecului Tratatului Constituțional din 2005.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă revizuirea cadrului financiar multianual, care include, printre altele, Facilitatea pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro și platforma STEP

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Consiliul Uniunii Europene a adoptat trei acte legislative referitoare la revizuirea cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, dând astfel undă verde finală pentru acest pachet, care vizează consolidarea bugetului UE pe termen lung într-o manieră orientată spre abordarea noilor provocări precum consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, Pachetul include un regulament de modificare a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, precum și regulamente de instituire a Facilității pentru Ucraina și a Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP).

Citiți și: PE aprobă revizuirea bugetului pe termen lung al UE, care include Mecanismul de 50 mld. de euro pentru Ucraina, platforma STEP și un mecanism de gestionare a costurilor de rambursare a Planului NGEU

Revizuirea cadrului financiar multianual al UE

Modificările aduse cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 reflectă acordul la care au ajuns liderii UE la 1 februarie 2024 și consolidează bugetul UE pe termen lung într-un număr redus de domenii prioritare.

În total, vor fi puse la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 64,6 miliarde de euro pentru a face față provocărilor noi și emergente cu care se confruntă UE și pentru a îndeplini obligațiile juridice ale UE care, altfel, nu ar mai putea fi încadrate în plafoanele bugetare actuale.

Finanțarea suplimentară acoperă sprijinul pentru Ucraina, migrația și dimensiunea externă, investițiile în tehnologiile critice în cadrul Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa, plata dobânzilor UE de nouă generație și ajutorul de urgență în situații precum dezastrele naturale și crizele umanitare din UE și din întreaga lume.

Acesta va fi distribuit după cum urmează:

  • 50 de miliarde de euro pentru Facilitatea pentru Ucraina (17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi)
  • 2 miliarde de euro pentru migrație și gestionarea frontierelor
  • 7,6 miliarde de euro pentru vecinătate și pentru lume
  • 1,5 miliarde de euro pentru Fondul european de apărare în cadrul noului instrument STEP
  • 2 miliarde de euro pentru instrumentul de flexibilitate
  • 1,5 miliarde de euro pentru Rezerva de solidaritate și ajutor de urgență

Pentru a reduce impactul asupra bugetelor naționale, o parte din această finanțare, în valoare totală de 10,6 miliarde de euro, va fi acoperită prin redistribuiri bugetare.

Facilitatea pentru Ucraina

Facilitatea pentru Ucraina va fi un nou instrument dedicat pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, sprijinind în același timp eforturile acesteia de a realiza reforme în cadrul procesului de aderare la UE.

Aceasta va unifica sprijinul bugetar al UE pentru Ucraina într-un singur instrument, oferind Ucrainei un sprijin coerent, previzibil și flexibil pentru perioada 2024-2027, adaptat la provocările fără precedent pe care le presupune sprijinirea unei țări aflate în război.

Platforma ”Tehnologii strategice pentru Europa”

Platforma ”Tehnologii strategice pentru Europa” va mobiliza investiții în domeniile tehnologiilor digitale și profunde, al tehnologiilor ecologice și al biotehnologiilor, cu scopul general de a consolida suveranitatea și competitivitatea pe termen lung a UE în aceste tehnologii esențiale.

Printr-o combinație de stimulente financiare și de măsuri de facilitare a finanțării proiectelor, platforma va mobiliza fonduri în sprijinul tehnologiilor critice în cadrul programelor și fondurilor UE existente, inclusiv fondurile politicii de coeziune, InvestEU, Orizont Europa, Fondul european de apărare, Fondul de inovare și mecanismul de redresare și reziliență.

Cele trei regulamente urmează să fie semnate și publicate în Jurnalul Oficial al UE în zilele următoare.

Modificările la regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual vor intra în vigoare în ziua publicării și se vor aplica, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2024. Regulamentele de instituire a Facilității pentru Ucraina și a STEP vor intra în vigoare în ziua următoare publicării lor.

Sprijinul excepțional ar putea fi acordat foarte curând după intrarea în vigoare a regulamentului privind Facilitatea pentru Ucraina, sub rezerva condițiilor care urmează să fie convenite într-un memorandum de înțelegere între Comisie și Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bartjan Wegter, diplomat olandez cu o carieră de 25 de ani, a fost numit coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului

Published

on

© Bartjan Wegter/ X

Bartjan Wegter a fost numit coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului (EU CTC), succedând-o pe Ilkka Salmi, care a ocupat această funcție din octombrie 2021. Mandatul său de cinci ani va începe la 1 martie 2024.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, Bartjan Wegter este un diplomat olandez de rang înalt care, până la ocuparea acestei funcții, a fost reprezentant permanent adjunct al Regatului Țărilor de Jos la NATO.

Absolvent al Universității Leyden și al Colegiului Europei, Wegter a ocupat diverse funcții la nivel multilateral și în domeniul securității de-a lungul unei cariere diplomatice care s-a întins pe parcursul a 25 de ani.

În special, s-a ocupat de chestiuni politice și probleme legate de Consiliul de Securitate în cadrul Misiunii Regatului Țărilor de Jos la ONU, a fost șef de divizie la agenția olandeză de informații în domeniul apărării, a condus Divizia pentru America de Nord din cadrul MAE, a lucrat în cadrul UNHCR, unde a fost membru al cabinetului Înalților Comisari Ruud Lubbers și, respectiv, Antonio Guterres.

În urma atacurilor teroriste de la Madrid din 11 martie 2004, liderii UE au adoptat o declarație privind combaterea terorismului. Printre alte măsuri, aceștia au convenit să înființeze funcția de coordonator al UE pentru lupta împotriva terorismului.

Coordonatorul pentru lupta împotriva terorismului este responsabil de:

  • coordonarea activității de combatere a terorismului în cadrul UE
  • prezentarea unor recomandări de politică și propunerea unor domenii prioritare de acțiune Consiliului
  • monitorizarea punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului
  • menținerea unei viziuni de ansamblu asupra tuturor instrumentelor UE, transmiterea de rapoarte Consiliului și asigurarea acțiunilor ulterioare deciziilor Consiliului
  • coordonarea cu grupurile de pregătire relevante ale Consiliului, cu Comisia și cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)
  • asigurarea faptului că UE joacă un rol activ în lupta împotriva terorismului
  • îmbunătățirea comunicării dintre UE și țările terțe

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește cu încă un an, până la 28 februarie 2025, măsurile restrictive legate de represiunea internă din Belarus și de sprijinul regimului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească cu încă un an, până la 28 februarie 2025, măsurile restrictive legate de represiunea internă din Belarus și de sprijinul regimului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, informează comunicatul oficial

Decizia a fost luată pe baza unei evaluări anuale și având în vedere continuarea represiunii și deteriorarea drastică a situației drepturilor omului în Belarus, precum și implicarea continuă a țării în agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.

Începând cu august 2020, UE a impus mai multe runde succesive de sancțiuni individuale și sectoriale împotriva celor responsabili de represiunea internă și de încălcarea drepturilor omului în Belarus, precum și în contextul implicării Belarusului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Prin aceste măsuri, UE le semnalează actorilor politici și economici responsabili că acțiunile și sprijinul lor pentru regim și pentru Rusia au un cost.

Măsurile restrictive individuale includ înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziție fonduri. Persoanele fizice fac, de asemenea, obiectul unei interdicții de călătorie. În prezent, pe listă figurează 233 de persoane fizice, inclusiv Alexandr Lukașenka, și 37 de entități.

De asemenea, Belarus face în continuare obiectul unor sancțiuni economice specifice, inclusiv restricții în sectorul financiar, comerț, bunuri cu dublă utilizare, tehnologie și telecomunicații, energie, transport și altele.

În concluziile sale din 19 februarie 2024, Consiliul a reafirmat validitatea concluziilor din 12 octombrie 2020 și și-a reafirmat sprijinul său de neclintit pentru eforturile poporului belarus de a avea un Belarus liber, democratic, suveran și independent, ca parte a unei Europe pașnice și prospere.

De asemenea, Consiliul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în această țară și a condamnat cu fermitate persecutarea continuă a societății belaruse, precum și sprijinul continuu acordat de regimul belarus războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, solicitând Belarusului să se abțină de la astfel de acțiuni și să își respecte obligațiile internaționale.

Mai mult, Consiliul și-a reiterat angajamentul de a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați de încălcări ale drepturilor omului și de abuzuri. În conformitate cu abordarea graduală a UE, Uniunea este pregătită să ia măsuri restrictive și specifice suplimentare atât timp cât autoritățile belaruse continuă aceste acțiuni.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.10 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.10 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA15 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO16 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE17 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA17 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Parlamentul European solicită UE să furnizeze Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia: Aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual

ROMÂNIA18 hours ago

Marcel Ciolacu, la Congresul PES de la Roma, unde va fi desemnat candidatul comun pentru preşedinţia Comisiei Europene

ROMÂNIA17 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA2 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO6 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.7 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending