Connect with us

CONSILIUL UE

Angela Merkel invocă ambițiile viitoarei președinții germane a Consiliului UE în mesajul de Anul Nou: Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Încălzirea Pământului este “reală” şi “ameninţătoare” şi este “cauzată de acţiunea omului”, a avertizat cancelarul german Angela Merkel în mesajul său de Anul Nou, în care dă asigurări că luptă cu toată puterea ei pentru a combate schimbările climatice, pentru a permite generaţiilor viitoare să trăiască în pace şi prosperitate, relatează EFE şi dpa. Cancelarul german abordează, de asemenea, în mesajul ei tradiţional de Anul Nou, preluarea preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului 2020.

“Încălzirea globală este reală. Este ameninţătoare. (…) Trebuie să facem tot ce este uman posibil pentru a depăşi această provocare umană. Este încă posibil”, a subliniat ea, conform Agerpres.

La 65 de ani, sunt la vârsta la care personal nu voi mai avea experienţa tuturor consecinţelor schimbărilor climatice care se vor produce dacă politicienii nu acţionează. Copiii şi nepoţii noştri vor fi cei care vor trebui să trăiască cu consecinţele a ceea ce facem sau ne abţinem să facem astăzi. De aceea, îmi folosesc toată puterea pentru a mă asigura că Germania îşi aduce contribuţia sa – ecologic, economic, social – pentru a aduce sub control schimbările climatice”, se spune în mesaj.

Germania va prelua la 1 iulie 2020, de la Croația, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce ar putea să reprezinte ultimul act de mare anvergură european pentru Angela Merkel, aflată la al patrulea şi ultim mandat de cancelar, care se va încheia în 2021. De altfel, pe 22 decembrie 2019, Merkel a devenit al doilea cel mai longeviv cancelar din istoria Republicii Federale Germania.

Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume“, spune Merkel, referindu-se la summitul UE-China, care va avea loc în acea perioadă, precum şi la cooperarea cu ţările africane.

Pe de altă parte, o miză majoră care se prefigurează a fi soluționată în timpul președinției germane a Consiliului UE este tema viitorului buget multianual, aflată în impas în negocierile dintre țările Uniunii Europene, Germania fiind unul dintre statele care își dorește limitarea contribuției naționale la 1% din venitul național brut, în vreme ce alte state doresc creșterea la 1,1%.

În egală măsură, o prioritare ar putea fi și debutul Conferinței privind Viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European, asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen și susținută de liderii statelor membre.

Liderii europeni au analizat posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind acest proiect. Propunerea franco-germană prevede că Conferința privind viitorul Europei s-ar concentra pe ”prioritățile politice” și va dura doi ani, care va fi încheiată de către președințiile germană și franceză ale Consiliului UE, care au loc în a doua jumătate a anului 2020, respectiv în prima jumătate a anului 2022.

Reamintim faptul că în timpul ultimei președinții germane a Consiliului UE, ianuarie – iunie 2007, au fost puse bazele Tratatului de la Lisabona privind funcționarea UE, intrat în vigoare 2009, și apărut pe scheletul eșecului Tratatului Constituțional din 2005.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

MAE: România, printre cele 18 state membre UE care au înființat Centrul European de Excelență dedicat gestionării civile a crizelor, cu sediul la Berlin

Published

on

© EU2020DE

Ministerul Afacerilor Externe salută înființarea Centrului European de Excelență dedicat gestionării civile a crizelor, cu sediul la Berlin și care reunește 18 state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

O ceremonie organizată miercuri de Ministerul Afacerilor Externe german, la Berlin, a marcat debutul oficial al activității Centrului.

Potrivit MAE, România s-a alăturat Centrului, confirmând importanța pe care o acordă gestionării civile a crizelor, care s-a materializat, în timp, atât prin contribuțiile în plan conceptual, cât și prin participarea semnificativă la numeroase misiuni civile ale UE.

Centrul European de Excelență de la Berlin, deschis participării tuturor statelor membre UE și NATO, reprezintă manifestarea concretă a voinței statelor participante de a contribui la consolidarea procesului de gestionare civilă a crizelor.

Prin activitatea sa, Centrul va sprijini îndeplinirea angajamentelor asumate de statele membre UE prin Pactul Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună al Uniunii Europene, adoptat în anul 2018.

În mod concret, Centrul de la Berlin va asigura o platformă pentru colectarea și diseminarea de bune practici, precum și pentru realizarea de schimburi de experiență și proiecte de cooperare în toate domeniile relevante pentru gestionarea civilă a crizelor, în vederea identificării de măsuri menite să acopere deficitele existente și să permită îmbunătățirea expertizei în domeniu la nivel european.

La 25 februarie 2020 a fost înființat, la Berlin, Centrul European de Excelență dedicat gestionării civile a crizelor (”European Centre of Excellence for Civilian Crisis Management”), a cărei lansare oficială a avut loc la 17 septembrie 2020. Centrul a fost creat la inițiativa Germaniei, fiind unul dintre proiectele Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene. La activitatea Centrului participă în prezent Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Grecia, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Suedia, Lituania, Slovacia, Cipru, România, Cehia, Ungaria și Letonia. Activitatea sa este complementară activității Serviciului European de Acțiune Externă și se realizează în cooperare cu acesta.  

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summit UE-China. Angela Merkel și liderii instituțiilor UE au exercitat presiune pentru un acord de investiții: “Europa trebuie să fie un jucător, nu un teren de joc”

Published

on

© European Union 2020

Summitul dintre Uniunea Europeană și China, desfășurat luni în sistem de videoconferință, a reprezentat un nou pas în făurirea unei relații mai echilibrate cu Beijingul întrucât “Europa trebuie să fie un jucător și nu un teren de joc”, a afirmat președintele Consiliului European Charles Michel într-o conferință comună de presă alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Agenda cuprinzătoare a reuniunii liderilor a cuprins comerțul și investițiile, schimbările climatice și biodiversitatea, răspunsul la pandemia COVID-19, precum și afacerile internaționale, au informat instituțiile UE într-un comunicat comun semnat de Michel, von der Leyen și Merkel după videoconferința cu președintele chinez Xi Jinping, în urma căreia s-a convenit posibilitatea organizării unui summit în persoană UE 27 – China în anul 2021.

Europa trebuie să fie un jucător, nu un teren de joc. Reuniunea de astăzi reprezintă un alt pas înainte în stabilirea unei relații mai echilibrate cu China. (…) Am clarificat unde ne aflăm. Unde suntem de acord și unde nu suntem de acord. Există diferențe reale. Dar suntem gata să ne angajăm, să cooperăm acolo unde putem și gata să ne suflecăm mânecile pentru a găsi soluții concrete. Și cu privire la aceste probleme dificile, am transmis un mesaj european clar și unit: dorim o relație cu China care să se bazeze pe reciprocitate, responsabilitate și echitate“, a spus Michel, la finalul reuniunii, listând temele majore de discuție.

Acesta a fost completat de Ursula von der Leyen, șefa executivului european precizând că liderii UE au avut o discuție francă cu președintele Chinei. Ea a făcut referire la negocierile comerciale și la domeniul digital și a arătat că mai sunt multe făcut, deși există progrese tangibile.

Citiți și UE și China au semnat un acord major de protejare a 100 de indicații geografice europene pe piața chineză, inclusiv nouă produse din România

“Avem un acord între negociatori cu privire la trei aspecte importante: comportamentul întreprinderilor de stat, la transferul forțat de tehnologie și transparența subvențiilor. Aceasta este o parte importantă, un pas important înainte. (…) Cu toate acestea, vreau să avertizez că încă mai sunt multe de făcut în alte capitole importante și dificile ale acordului – în special în două domenii: unul este accesul pe piață, iar celălalt este dezvoltarea durabilă. Ne așteptăm ca barierele de acces pe piața din China să fie eliminate, în special pentru tehnologiile digitale viitoare și emergente – acestea sunt nucleul economiilor noastre”, a spus von der Leyen.

Am exercitat presiune pentru a avansa în privința acordului de investiții“, a adăugat și Angela Merkel.

Conform comunicatului comun, UE a solicitat Chinei să își intensifice ambiția cu privire la cele două domenii menționate de Ursula von der Leyen. “Cele două părți și-au reafirmat obiectivul de a reduce lacunele rămase înainte de sfârșitul anului”, arată sursa citată.

Angela Merkel, a mai spus că UE și China trebuie să își îmbunătățească munca strategică în domeniul climei.

Cooperarea cu China trebuie bazată pe principiul reciprocității și concurenței corecte. Avem societăți și sistem diferite, dar recunoaștem importanța multilateralismului și a regulilor“, a spus ea, în contextul în care relațiile strategice cu China au fost formulate drept o prioritate pentru președinția germană a Consiliului UE.

În ceea ce privește schimbările climatice și biodiversitatea, UE a încurajat China să își consolideze angajamentele climatice în ceea ce privește emisiile maxime de dioxid de carbon și stabilirea obiectivului neutralității climatice pe plan intern. UE a subliniat, de asemenea, importanța unui moratoriu în China pentru construirea centralelor electrice pe cărbune și finanțarea construcției acestora în străinătate, cel puțin ca parte a unei inițiative globale. De asemenea, UE a încurajat China să lanseze în curând sistemul său național de comercializare a emisiilor. Cele două părți au convenit să stabilească un dialog la nivel înalt privind mediul și clima pentru a-și lua angajamente comune ambițioase cu privire la aceste probleme.

În plan securitar și în privința drepturilor omului, liderii UE au mai solicitat Chinei să se abțină de la utilizarea forței în Marea Chinei de Sud și să facă uz de soluțiile pașnice în concordonță cu dreptul internațional. Cu privire la Hong Kong, liderii UE și-au exprimat “îngrijorarea profundă” față de erodarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Citiți și Document Curtea de Conturi Europeană: UE trebuie să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China

În luna septembrie, Germania ar fi trebuit să găzduiască, la Leipzig, primul summit în persoană între cei 27 de lideri europeni și președintele Chinei Xi Jinping, reuniune anulată însă în contextul pandemiei de COVID-19 și în condițiile unor relații complicate cu Beijingul, mai ales că SUA solicită europenilor ca Occidentul să se unească împotriva “tiraniei” Partidului Comunist Chinez.

Un summit virtual Uniunea Europeană – China a mai avut loc în vara acestui an la capătul căruia președinții Consiliului European și Comisiei Europene au recunoscut “rivalitatea sistemică” cu China și au afirmat că parteneriatul cu Beijingul este “crucial” pentru apărarea intereselor Europei.

Cancelarul german, liderii Consiliului European și Comisiei Europene și președintele chinez au convenit asupra posibilității organizării, anul viitor, a primului summit între șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre și președintele Chinei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Brexit: UE lucrează la o nouă legislație pentru a asigura o funcționare eficientă a circulației feroviare prin Tunelul Canalului Mânecii

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

UE lucrează la o nouă legislație pentru a asigura funcționarea sigură și eficientă a conexiunii feroviare prin Tunelul Canalului Mânecii, fiind legătura între Europa continentală și Regatul Unit după sfârșitul perioadei de tranziție Brexit.

Tunelul Canalului Mânecii este un tunel submarin care leagă sudul Angliei și nordul Franței. Este operat de compania Getlink.Eurostar este o companie complet separată și este cel mai mare client Getlink, care oferă servicii de pasageri de mare viteză prin tunelul din Canalul Mânecii între Londra și o serie de alte orașe europene de pe continent, inclusiv Paris, Bruxelles, Lille, Lyon, Avignon și Marsilia.

Tunelul este de fapt format din trei tuneluri: două tuneluri feroviare, utilizate pentru trenurile de marfă și de călători, și un tunel de serviciu.

Astăzi, 9 septembrie, Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului a convenit asupra unui mandat de negociere cu privire la două propuneri menite să mențină o singură autoritate de siguranță, care ar continua să aplice același set de reguli pentru întreaga infrastructură, inclusiv în secțiunea sa aflată sub jurisdicția Regatului Unit, se arată în comunicatul Consiuliului.

În prezent, toate aspectele referitoare la funcționarea legăturii fixe ale canalului sunt supravegheate de o Comisie interguvernamentală instituită prin Tratatul de la Canterbury, semnat între Franța și Marea Britanie în 1986.

În temeiul mandatului Consiliului, Franța va fi împuternicită să negocieze o modificare a Tratatului de la Canterbury, iar regulile UE privind siguranța și interoperabilitatea feroviară vor fi modificate, astfel încât Comisia interguvernamentală să poată fi menținută ca autoritate de siguranță competentă pentru aplicarea legislației UE în cadrul Canalului Chanel.

O adoptare rapidă a proiectului de decizie și a proiectului de regulament va permite începerea promptă a discuțiilor dintre Franța și Marea Britanie. 

Acum două secole călătoria dintre Londra și Paris dura în cel mai bun caz o zi și în cel mai rău caz peste două săptămâni, dacă vremea era foarte rea. Din 1852 au existat legături feroviare și, luând în calcul și traversarea, durata a scăzut la opt ore, iar după 1910 la șapte ore. După 1930 combinația tren-ferryboat scădea timpul chiar și la șase ore jumătate și a fost lansată și prima legătură aeriană.

Tunelul Canalului Mânecii este un tunel feroviar submarin, lung de 50,5 km, care leagă vestul Franței cu sud-estul Angliei, pe sub Canalul Mânecii. Tunelul a fost construit în cooperare de guvernele Regatului Unit și Franței. Este al treilea tunel feroviar ca lungime din lume, depășit fiind doar de tunelul japonez Seikan și de Tunelul de bază Gotthard.

Traversarea mașinilor, autocarelor, motocicletelor și camioanelor este asigurată de navete feroviare și durează aproximativ 35 de minute de la peron la peron. Transportul călătorilor este asigurat de compania Eurostar, care utilizează trenuri de tip TGV modificate pentru a se adapta specificului tunelului și rețelei britanice (alimentare prin a treia șină). Viteza limită prin tunel este de 160 km/h.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending