Connect with us

CONSILIUL UE

Angela Merkel invocă ambițiile viitoarei președinții germane a Consiliului UE în mesajul de Anul Nou: Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Încălzirea Pământului este “reală” şi “ameninţătoare” şi este “cauzată de acţiunea omului”, a avertizat cancelarul german Angela Merkel în mesajul său de Anul Nou, în care dă asigurări că luptă cu toată puterea ei pentru a combate schimbările climatice, pentru a permite generaţiilor viitoare să trăiască în pace şi prosperitate, relatează EFE şi dpa. Cancelarul german abordează, de asemenea, în mesajul ei tradiţional de Anul Nou, preluarea preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului 2020.

“Încălzirea globală este reală. Este ameninţătoare. (…) Trebuie să facem tot ce este uman posibil pentru a depăşi această provocare umană. Este încă posibil”, a subliniat ea, conform Agerpres.

La 65 de ani, sunt la vârsta la care personal nu voi mai avea experienţa tuturor consecinţelor schimbărilor climatice care se vor produce dacă politicienii nu acţionează. Copiii şi nepoţii noştri vor fi cei care vor trebui să trăiască cu consecinţele a ceea ce facem sau ne abţinem să facem astăzi. De aceea, îmi folosesc toată puterea pentru a mă asigura că Germania îşi aduce contribuţia sa – ecologic, economic, social – pentru a aduce sub control schimbările climatice”, se spune în mesaj.

Germania va prelua la 1 iulie 2020, de la Croația, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce ar putea să reprezinte ultimul act de mare anvergură european pentru Angela Merkel, aflată la al patrulea şi ultim mandat de cancelar, care se va încheia în 2021. De altfel, pe 22 decembrie 2019, Merkel a devenit al doilea cel mai longeviv cancelar din istoria Republicii Federale Germania.

Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume“, spune Merkel, referindu-se la summitul UE-China, care va avea loc în acea perioadă, precum şi la cooperarea cu ţările africane.

Pe de altă parte, o miză majoră care se prefigurează a fi soluționată în timpul președinției germane a Consiliului UE este tema viitorului buget multianual, aflată în impas în negocierile dintre țările Uniunii Europene, Germania fiind unul dintre statele care își dorește limitarea contribuției naționale la 1% din venitul național brut, în vreme ce alte state doresc creșterea la 1,1%.

În egală măsură, o prioritare ar putea fi și debutul Conferinței privind Viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European, asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen și susținută de liderii statelor membre.

Liderii europeni au analizat posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind acest proiect. Propunerea franco-germană prevede că Conferința privind viitorul Europei s-ar concentra pe ”prioritățile politice” și va dura doi ani, care va fi încheiată de către președințiile germană și franceză ale Consiliului UE, care au loc în a doua jumătate a anului 2020, respectiv în prima jumătate a anului 2022.

Reamintim faptul că în timpul ultimei președinții germane a Consiliului UE, ianuarie – iunie 2007, au fost puse bazele Tratatului de la Lisabona privind funcționarea UE, intrat în vigoare 2009, și apărut pe scheletul eșecului Tratatului Constituțional din 2005.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Coronavirus: Miniștrii sănătății ai Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, solicită facilitarea accesului statelor membre la echipamentele de protecție personală

Published

on

© European Union, 2014

Miniștrii sănătății din fiecare stat membru al Uniunii Europene s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului pentru a desfășura un schimb de opinii privind epidemia de coronavirus nou.

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la măsurile suplimentare de urgență în materie de sănătate și au discutat soluții la provocările existente pentru a preveni răspândirea epidemiei în UE.

De asemenea, Consiliu a aprobat concluzii privind răspunsul UE la epidemia de coronavirus nou, potrivit comunicatului oficial.

Concluziile salută răspunsul eficient al Uniunii Europene la provocările datorate de noul coronavirus și îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida cooperarea lor.

De asemenea, miniștrii sănătății solicită Comisiei Europene să examineze modalitățile de a facilita accesul statelor membre la echipamentele de protecție personală și să evalueze consecințele amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial pentru disponibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prima decizie UE privind criza din Orientul Mijlociu: Statele membre i-au dat un ”mandat puternic” lui Josep Borrell să înceapă eforturi diplomatice cu părțile implicate

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea extraordinară UE privind Orientul Mijlociu: România susține creșterea rolului NATO în regiune și solidaritatea dintre UE și NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului, a declarat, vineri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. El a făcut această afirmaţie la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, și la care participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Este o reuniune importantă pentru că oferă Uniunii Europene oportunitatea să se implice în soluționarea crizei. Aș fi preferat să avem această reuniune mai devreme în cursul săptămânii. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât ești mai eficient. Oricum, este important că avem această reuniune pentru că în ultimele zece zile am avut evoluții îngrijorătoare în regiune”, a declarat Aurescu presei, criticând astfel faptul că miniștrii afacerilor externe se reunesc târziu în comparație cu evoluțiile din Iran și Irak.

Ministrul afacerilor externe a reamintit poziția României pe parcursul acestei crize, care a debutat la începutul anului.

”Așa cum știți, România și-a exprimat îngrijorările profunde privind escaladarea acestei crize. Am condamnat atacarea ambasadei americane din Bagdad. Ne-am exprimat poziția privind măsurile preventive și de protecție luate de SUA și consecințele acestui atac. Am condamnat, de asemenea, atacul asupra bazelor din Irak ce găzduiesc trupe americane și ale Coaliției împotriva Daesh”, a spus acesta.

În context, Aurescu subliniat că România a ”salutat declarația președintelui Trump” cu privire la Orientul Mijlociu ”pentru că arată că descaladarea este posibilă”. 

Citiți și Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Ministrul afacerilor externe a indicat că retragerea trupelor Coaliției anti-Daesh din Irak nu reprezintă o soluție la stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu.

”UE discută astăzi despre cum se poate implica în soluționarea crizei și în sprijinirea stabilizării Irakului. Nu credem că poziția Parlamentului irakian privind retragerea trupelor contribuie la stabilitatea regiunii. Aceste trupe sunt acolo pentru instruirea forțelor irakiene pentru a fi mai pregătite în fața amenințărilor teroriste”, a explicat acesta.

Citiți și Ludovic Orban îl asigură pe Jens Stoltenberg după ce Donald Trump a solicitat implicarea NATO în Orientul Mijlociu: România va participa la o asemenea decizie

El a amintit că la reuniune participă şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului.

”Pe de altă parte, vreau să salut faptul că discutăm acest subiect astăzi alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, deoarece NATO și UE trebuie să acționeze în complementaritate și sinergie depline. Am discutat ieri, împreună cu premierul meu, domnul Orban, cu secretarul general NATO despre situația din Irak și aș vrea să reiterez că România susține o creștere a rolului NATO în regiune și în combaterea terorismului. Atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, statele membre ale celor două organizații trebuie să fie unite și să acționeze în solidaritate deplină”, a conchis Bogdan Aurescu. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending