CONSILIUL EUROPEAN
Angela Merkel l-a sunat pe Klaus Iohannis înaintea summitului UE: România susține condiționarea fondurilor de statul de drept și finalizarea cât mai rapidă a negocierilor privind bugetul UE, blocate de Polonia și Ungaria
Published
5 years agoon

Președintele Klaus Iohannis a avut joi o convorbire telefonică cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, la solicitarea acesteia, discuția având loc în pregătirea reuniunii, de joi seară. a membrilor Consiliului European, în format videoconferință, dedicată aspectelor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19, însă ce are loc în contextul unui blocade politice făcute de Polonia și de Ungaria, care au respins adoptarea bugetului multianual al UE și a fondului de redresare din cauza condiționalităților privind statul de drept.
“Cancelarul Germaniei i-a transmis condoleanțe Președintelui României pentru victimele incendiului care a avut loc la Secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț și a exprimat speranța că cei răniți se vor recupera într-un timp cât mai scurt”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul discuției au fost abordate evoluțiile din cele două țări și măsurilor luate în contextul pandemiei de COVID-19.
Președintele României a subliniat faptul că răspândirea virusului la nivelul Uniunii Europene rămâne îngrijorătoare, situație în care coordonarea și cooperarea dintre statele membre trebuie consolidată.
De asemenea, a mai fost discutat subiectul negocierilor privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, precum și Planul european de redresare economică.
Președintele Klaus Iohannis a precizat că România a susținut constant necesitatea finalizării cât mai rapide a acestor negocieri. Din acest motiv, partea română a făcut dovada unei abordări constructive și responsabile, fiind de acord cu propunerile de compromis negociate de Președinția germană a Consiliului UE cu Parlamentul European.
Președintele României a subliniat că țara noastră a susținut de la început instituirea unei condiționalități privind respectarea principiilor statului de drept în gestionarea bugetului Uniunii Europene și, în consecință, susține acordul obținut de Președinția germană pe acest dosar.
Ungaria și Polonia se află joi sub presiunea puternică a europenilor, exasperați de încăpățânarea celor două țări, care au blocat planul de relansare post-COVID-19, înaintea summitului în format videoconferință al celor 27 de șefi de stat și de guvern din UE, scrie AFP.
Acest blocaj “afectează negativ întreaga UE”, a afirmat joi și premierul român Ludovic Orban, care a făcut apel la “cât mai rapidă” a acestui plan de care va beneficia “fiecare cetățean” european.
Ungaria și Polonia au blocat, luni, adoptarea de către guvernele Uniunii Europene a bugetului 2021-2027 și a fondului de redresare.
Ambasadorii guvernelor UE au participat luni la o reuniune la Bruxelles unde urmau să susțină un compromis la care s-a ajuns cu pachetul de 1.824,3 de miliarde de euro între Consiliul European și Parlamentul European, dar nu a putut ajunge la un consens din cauza vetoului Ungariei și Polonia.
Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018). Acordul va fi prezentat statelor membre și plenului Parlamentului European spre aprobare împreună cu celelalte elemente ale următorului cadru financiar multianual și ale pachetului de recuperare, inclusiv regimul general de condiționalitate a fondurilor UE de respectarea statului de drept pentru protecția bugetului Uniunii, un acord provizoriu fiind obținut la 5 noiembrie în urma tratativelor dintre președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului.
Motivul pentru care cele două state s-au opus ține de condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, ulterior ele fiind sprijinite și de Slovenia.
Drept replică, Parlamentul European, prin vocea președintelui David Sassoli, și cea a liderilor grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Premierul landului Saxonia consideră că este în interesul Germaniei să reia importurile de energie din Rusia: Relațiile economice ne sporesc și securitatea

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European, discurs la COP30: UE va fi întotdeauna în prima linie a multilateralismului climatic
Published
1 week agoon
November 7, 2025By
Diana Zaim
La Conferința ONU pentru Climă (COP30), președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat rolul crucial al pădurilor și oceanelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, reafirmând angajamentul Uniunii Europene de a proteja și reface aceste ecosisteme vitale.
„Pădurile și oceanele sănătoase sunt cei mai mari aliați ai noștri în protejarea climei. Ele nu sunt doar parte a naturii, ci sunt parte din viitorul nostru”, a declarat președintele Consiliul European.
Uniunea Europeană își consolidează acțiunile prin Pactul European pentru Oceane, o inițiativă care îmbină energie, siguranța maritimă și securitatea alimentară, promovând în același timp pescuitul, siguranța maritimă și securitatea alimentară, dar și economia albastă.
„Situația de urgență a oceanelor este globală și cere o cooperare internațională puternică. Oceanul este un bun comun al umanității – iar această cauză comună are nevoie de multilateralism pentru a prevala”, a mai subliniat Antonio Costa.
De asemenea, Europa rămâne una dintre regiunile cele mai bogate în păduri din lume, dar acestea sunt din ce în ce mai afectate de schimbările climatice. Anul 2025 a adus cele mai grave incendii forestiere din ultimul deceniu, a avertizat înaltul oficial european.
Pentru a răspunde acestei provocări, UE va intensifica coordonarea internațională, va îmbunătăți pregătirea și prevenția și va accelera reacțiile la dezastrele naturale. Obiectivul rămâne ambițios: plantarea a cel puțin trei miliarde de copaci până în 2030.
„Uniunea Europeană va fi întotdeauna în prima linie a multilateralismului climatic”, a transmis președintele Consiliului European, pledând pentru o cooperare globală în spiritul ONU de dezvoltare durabilă.
„Pădurile și oceanele sunt fundamentul viu al stabilității climatice și al supraviețuirii umane. Să acționăm împreună pentru a le menține vii și prospere”, a conchis acesta.
CONSILIUL EUROPEAN
Extinderea UE: Muntenegru poate fi al-28-lea stat UE până în 2028, afirmă șeful Consiliului European, salutând progresele “în timp record ale Moldovei și Ucrainei”
Published
2 weeks agoon
November 4, 2025
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat marți că Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina se află printre țările care au făcut cele mai mari progrese în procesul de aderare, subliniind că extinderea nu mai este o viziune abstractă, ci „un proces de transformare esențial pentru viitorul Europei”.
„Muntenegru a făcut cele mai mari progrese, iar ambiția sa de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2026 pare astăzi credibilă, dacă va continua cu același angajament și ritm intens al reformelor necesare”, a spus Costa, într-un discurs susținut în cadrul summitului Euronews privind extinderea Uniunii Europene.
La summitul Euronews au luat cuvântul și președinta Republicii Moldova Maia Sandu, aflată la Bruxelles, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit prin videoconferință.
Evenimentul a coincis cu adoptarea de către Comisia Europeană a pachetului anual de extindere, care confirmă că “aderarea de noi state membre este din ce în ce mai aproape”.
„Cred că Muntenegru poate fi al 28-lea până în 2028”, a adăugat el, folosind formula care ar putea deveni simbolul unui nou val de extindere a Uniunii.
În ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina, António Costa a elogiat eforturile remarcabile depuse de ambele țări într-un context extrem de dificil.
„Moldova și Ucraina au făcut progrese impresionante. Ucraina – o țară aflată în război – și Moldova, care se confruntă cu atacuri repetate asupra democrației și suveranității sale, au reușit, într-un singur an, să finalizeze procesul de examinare a acquis-ului de către Comisie – într-un timp record”, a punctat acesta.
El a anunțat totodată că, „din ianuarie 2026, Moldova și Ucraina se vor alătura zonei europene de roaming gratuit”, o măsură concretă care ilustrează „integrarea treptată” a acestor țări în piața unică europeană.
În același timp, Planul de creștere pentru Balcanii de Vest și Moldova, în valoare de până la 6 miliarde de euro, „deja oferă rezultate concrete, schimbând viața de zi cu zi a cetățenilor prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro, reducerea timpilor de așteptare la frontiere și extinderea rețelelor digitale”.
António Costa a reamintit că extinderea Uniunii Europene „nu mai este o viziune abstractă sau o listă de dorințe”, ci „un proces de transformare, esențial pentru consolidarea democrației și a statului de drept”. El a subliniat că trebuie păstrat un echilibru între exigența standardelor și eficiența procesului.
„Trebuie să fim mai exigenți în privința standardelor și mai eficienți și pragmatici în privința procesului”, a mai subliniat șeful Consiliului European.
În finalul discursului, președintele Consiliului European a făcut apel la determinare politică din partea ambelor părți.
„Țările candidate trebuie să decidă dacă au această voință de a avansa pe calea transformării europene sau dacă preferă să rămână captive în moștenirile dureroase ale trecutului. Uniunea Europeană trebuie, la rândul ei, să decidă dacă își mai poate permite să piardă timp și dacă este pregătită să evolueze și să se adapteze realităților geopolitice actuale”.
„Cred cu tărie că Europa nu trebuie să devină un muzeu al prosperității de odinioară”, a conchis António Costa, invitând statele membre și țările candidate „să continue munca intensă și reformele necesare pentru a transforma această perspectivă realistă a extinderii într-o realitate pentru cetățenii din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova”.
CHINA
Într-o întâlnire cu Li Qiang, Antonio Costa și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „extinderea controlului Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale”
Published
3 weeks agoon
October 27, 2025By
Teodora Ion
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a discutat cu premierul chinez Li Qiang despre „relațiile bilaterale UE-China și despre chestiunile globale și multilaterale”.
„Am subliniat importanța pe care UE o acordă relațiilor constructive și stabile cu China, precum și disponibilitatea noastră de a consolida cooperarea pentru a face față provocărilor globale. Am subliniat că acțiunile în domeniul climei trebuie să rămână o prioritate pe agenda noastră. Viitoarea COP30 privind schimbările climatice, care va avea loc în Brazilia, va oferi UE și Chinei ocazia de a da dovadă de ambiție pentru a obține rezultate pozitive. Am subliniat necesitatea de a realiza progrese concrete în urma summitului UE-China, în special pentru a reechilibra relațiile comerciale și economice”, menționează Costa într-un comunicat al Consiliului European.
Oficialul european și-a exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la extinderea controlului Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale și de bunuri și tehnologii conexe”.
„L-am îndemnat să restabilească cât mai curând posibil lanțuri de aprovizionare fluide, fiabile și previzibile. Am abordat și subiectul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Am exprimat așteptarea UE ca China să contribuie la încetarea războiului. Acest război reprezintă o amenințare existențială la adresa securității UE. UE va continua să exercite presiuni asupra Rusiei”, a conchis Antonio Costa.
La începutul acestei luni, Beijingul a extins lista materialelor și produselor pentru care importatorii trebuie să solicite licențe de export. Pământurile rare și magneții, care constituie cea mai mare parte a acestei serii de restricții, sunt elemente esențiale în orice proces de electrificare.
Ca semn al caracterului grav al crizei de aprovizionare, Comisia Europeană a declarat marți, în programul său anual de lucru pentru 2026, că va începe să constituie stocuri de materii prime esențiale, vitale pentru industrii precum cea de apărare sau cea auto.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Gheorghe Falcă propune un Plan Național de Dezvoltare care să dubleze cele 70 miliarde de euro alocate României din viitorul buget multianual al UE

Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Peste 80% dintre lucrătorii disponibilizați în UE își găsesc un nou loc de muncă în mai puțin de 18 luni prin Fondul European de Ajustare la Globalizare

Premierul landului Saxonia consideră că este în interesul Germaniei să reia importurile de energie din Rusia: Relațiile economice ne sporesc și securitatea

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene
Trending
SĂNĂTATE1 week agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat
ROMÂNIA3 days agoProfesorul universitar Sorin Costreie, de la Universitatea din București, va fi noul consilier pentru educație al președintelui Nicușor Dan
COMUNICATE DE PRESĂ6 days agoFundația Progress invită părinții și copiii pasionați de știință și robotică în 15 noiembrie la Târgul Național de Știință CODE Kids 2025 organizat la Politehnica București




