Connect with us

U.E.

Angela Merkel, la al treilea tremurat în public. Ce spune cancelarul german despre starea sa de sănătate

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări miercuri că se simte “foarte bine”, după o nouă criză de tremurat în timpul unei ceremonii oficiale, a treia de acest fel în mai puţin de o lună, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

“Mă simt foarte bine. Lumea nu trebuie să îşi facă griji”, a spus şefa guvernului german într-o conferinţă de presă.

Ea a fost văzută din nou tremurând miercuri în timpul unei ceremonii, al treilea incident de acest fel în mai puţin de o lună, stârnind întrebări despre starea sa de sănătate.

Acest nou episod s-a produs aproape de prânz în timpul unei ceremonii oficiale la sediul cancelariei, unde ea îl primea pe premierul finlandez Antti Rine.

Angela Merkel era în picioare alături de omologul său finlandez ascultând imnurile naţionale ale celor două ţări când a început să tremure.

Totuşi, tremuratul său a fost mai puţin intens decât prima dată, la 18 iunie, într-un prim incident în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pe care ea l-a pus pe seama unei deshidratări legate de căldura puternică de la acel moment de la Berlin.

Şefa conservatoare a guvernului, care va împlini 65 de ani în câteva zile, a fost surprinsă tremurând şi la 27 iunie în timpul ceremoniei oficiale de preluare a funcţiei de către noul ministru al Justiţiei la Berlin, însă până acum a dat asigurări că nu are probleme de sănătate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Polonia: Parlamentul European cere statelor membre să aplice Articolul 7 „la potențialul său maxim” pentru a opri deteriorarea continuă a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia pentru libertăți civile (LIBE) din Parlamentul European urmează să adopte un proiect de rezoluție despre deteriorarea continuă a democrației, statului de drept și a drepturilor fundamentale din Polonia., potrivit unui comunicat. Textul se mai concentrează și pe funcționarea legislativului și a sistemului electoral, independența sistemului judiciar și a drepturilor judecătorilor.

„Europarlamentarii sunt profund îngrijorați că situația din Polonia s-a deteriorat serios de când a fost declanșat Articolul 7, alineatul (1), în ciuda audierilor purtate cu guvernul polonez în Consiliu, în urma propunerii Comisiei Europene din decembrie 2017, a multiplelor schimburi de opinii între eurodeputați, rapoartelor alarmante ale ONU, OSCE, Consiliului Europei dar și a celor patru proceduri de infringement lansate de Comisie”, informează comunicatul emis de Parlamentul European.

Rezoluția are în vedere, printre altele, următoarele probleme cheie:

– puterile de revizuire constituțională preluate de parlament în 2015, folosirea procedurilor legislative accelerate, precum și evoluțiile recente referitoare la schimbările în legislația electorală și alegerile organizate în timpul unei urgențe publice;

– schimbări ample în sistemul judiciar național, adoptate în ultimii câțiva ani, de la modalitatea în care se fac numirile, până la procedurile disciplinare, care aduc un risc serios independenței judiciare;

– situația drepturilor fundamentale, în mod special a libertății de exprimare, libertății presei și a pluralismului, libertatea academică, libertatea de întrunire și asociere;

– incriminarea de facto a educației sexuale, precum și discursul care încurajează ura, discriminarea publică, violența împotriva femeilor, violența domestică și comportamentul intolerant împotriva minorităților și a altor grupuri vulnerabile, inclusiv persoanele din comunitatea LGBTI, și limitarea drastică care se apropie de interzicerea de facto a avortului și limitarea accesului la pilulele contraceptive de urgență.

În consecință, textul Parlamentului European „cere Consiliului și Comisiei să se abțină de la a interpreta în mod limitat principiul statului de drept și să folosească procedura din Articolul 7, alineatul (1) din Tratatul Uniunii Europene la potențialul său maxim (…) pentru toate principiile consacrate în Articolul 2 al Tratatului, inclusiv democrația și drepturile fundamentale”.

Având în vedere că ultima audiere din Consiliu „a avut loc în decembrie 2018”, textul îndeamnă Consiliul „să acționeze în sfârșit (…) prin a găsi că există un risc clar de încălcare serioasă de către Republica Polonia a valorilor la care face referire Articolul 2 din Tratatul UE, în lumina unor dovezi covârșitoare ale acestora”.

Textul amendat va fi supus votului joi dimineață, iar rezultatele ar trebui anunțate după-amiază. Raportul intermediar este programat pentru dezbatere și vot în plenul Parlamentului din septembrie 2020.

Ce prevede articolul 7 din Tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, cunoscut și ca „opțiunea nucleară”, prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Continue Reading

U.E.

România, alături de alte cinci state membre, evită susținerea unui nou target de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Ministrii mediului din statele membre al Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la nivelul reducerii emisiilor în urma unei întruniri virtuale la care a participat și ministrul mediului din România, Costel Alexe. 

Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Cehia şi Ungaria au scris luni Comisiei Europene transmiţând că nu vor susţine un nou target de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până nu vor evalua studiul de impact făcut de Comisie, relatează Agerpres.

“Am dori să evităm o situaţie în care să rămânem şi să ne întrebăm care sunt adevăratele costuri sociale, de mediu şi economice pentru noi toţi”, conform scrisorii, transmite Reuters.

Un oficial UE din partea uneia dintre ţările semnatare ale scrisorii a declarat, sub acoperirea anonimatului, că un nou target de mediu nu este necesar, însă a adăugat că îşi va forma o poziţie fermă abia după ce va examina studiul de impact.

Comisia Europeană va propune în septembrie o reducere a emisiilor pe teritoriul său până în 2030 de 50 – 55%, în urma unei analize de impact şi trebuie să se pună de acord cu statele membre şi cu parlamentarii cu privire la acest obiectiv.

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a participat în cadrul Reuniunii Informale a Miniștrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene, unde a subliniat că prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris în contextul viitorului buget european.

În urmă cu două luni, România a semnat declaraţia privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene (UE), după pandemia COVID-19, a anunţat, în debutul ședintei de Guvern, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Costel Alexe. Declarația a fost semnată de 19 state membre ale UE, inclusiv România.

Potrivit Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, într-o scrisoare trimisă miniștrilor omologi din țările UE și vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European, ministrul Costel Alexe a spus că România este de acord în totalitate că “Pactul Ecologic European trebuie să fie element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene pentru o Europă mai sustenabilă și mai rezilientă”.

În context, Alexe a transmis că România se angajează să sprijine măsurile de redresare economică care susțin tranziția către neutralitatea climatică.

Citiți și: România a semnat declarația UE privind Pactul Ecologic European și se angajează ca măsurile de redresare economică să susțină neutralitatea climatică

Continue Reading

U.E.

Banca Centrală Europeană: Băncile din zona euro se aşteaptă la o înăsprire considerabilă a acccesului la credite pentru companii în trimestrul trei din 2020

Published

on

Băncile din zona euro au menținut în trimestrul doi, anul curent, un acces relativ ușor la credite pentru firme, cu sprijinul garanțiilor guvernamentale, dar, cel mai probabil, standardele de creditare (criteriile interne ale băncilor de aprobare a împrumuturilor) vor fi înăsprite în următoarele luni, potrivit unui studiu dat publicității marți de Banca Centrală Europeană (BCE), cu două zile înainte de ședința privind politica monetară a BCE, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Băncile se aşteaptă în trimestrul trei din 2020 la o înăsprire considerabilă a standardelor la creditele pentru companii, în contextul încheierii schemelor de garanţii guvernamentale în unele state importante din zona euro”, arată rezultatele studiului.

În trimestrul doi din 2020 s-au înăsprit standardeel pentru acordarea împrumuturilor ipotecare, iar tendința va continua cel mai probabil și în următoarele luni, arat documentul Băncii Centrale Europene, realizat în perioada 5-23 aprilie, pe un eșantion de 144 de bănci.

În perioada aprilie-iunie 2020 s-a constatat o creștere a cererii pentru credite acordate firmelor, dar, în actualul trimestru, tendința va cunoaște o scădere, potrivit estimărilor BCE.

La doar câteva luni de la anunţarea programului de achiziţii de titluri de stat (PEPP) destinat să limiteze efectele pandemiei – şi care iniţial a fost alimentat cu 750 de miliarde de euro pentru răscumpărarea de obligaţiuni publice şi private – BCE l-a suplimentat în 4 iunie cu alte 600 de miliarde de euro, la 1.350 miliarde de euro.

De asemenea, instituţia cu sediul la Frankfurt a anunţat că măsurile de urgenţă ale BCE vor fi prelungite până la 30 iunie 2021, cu şase luni mai mult decât era planificat iniţial.

Săptămâna trecută, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a dat asigurări că instituţia financiară îşi va menţine politica monetară la şedinţa din 16 iulie, după ce măsurile masive de stimulare au ajutat la calmarea pieţelor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending