Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

“Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

“UE, inclusiv România, nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care RU le-a organizat, încălcând flagrant independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă această anexare ilegală. Uniunea Europeană, inclusiv România, este ferm alături de Ucraina. Vom continua să acordăm Ucrainei un sprijin economic, militar, social și financiar puternic”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj pe Twitter însoțit de declarația comună adoptată de liderii UE.

Today, I have joined the other members of #EUCO 🇪🇺 in adopting a common Statement to firmly reject and unequivocally condemn the illegal annexation by RU of Ukraine’s 🇺🇦 Donetsk, Luhansk, Zaporizhzhia and Kherson regions.

📝https://t.co/TPnL0wvFTc

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) September 30, 2022

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Declarația integrală a liderilor UE:

“Respingem cu fermitate și condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. Prin subminarea deliberată a ordinii internaționale bazate pe reguli și prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale Ucrainei la independență, suveranitate și integritate teritorială, principii fundamentale consacrate în Carta ONU și în dreptul internațional, Rusia pune în pericol securitatea globală

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale. Nu vom recunoaște niciodată această anexare ilegală. Aceste decizii sunt nule și neavenite și nu pot produce niciun fel de efect juridic. Crimeea, Kherson, Zaporizhzhia, Donețk și Luhansk sunt Ucraina. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă fără echivoc această anexare ilegală.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, precum și a celei mai recente escaladări a Moscovei, Uniunea Europeană este în mod hotărât alături de Ucraina și de poporul său. Suntem de neclintit în sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Amenințările nucleare făcute de Kremlin, mobilizarea militară și strategia de a încerca să prezinte în mod fals teritoriul Ucrainei ca fiind al Rusiei și de a pretinde că războiul ar putea avea loc acum pe teritoriul Rusiei nu ne vor zdruncina hotărârea.

Ne vom consolida măsurile restrictive de contracarare a acțiunilor ilegale ale Rusiei. Acestea vor spori și mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său de agresiune.

Reiterăm faptul că Uniunea Europeană este ferm alături de Ucraina și va continua să ofere Ucrainei un sprijin economic, militar, social și financiar puternic atât timp cât va fi nevoie”.

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.