Connect with us

NEWS

Angela Merkel recunoaște gestionarea necorespunzătoare a situației șefului serviciilor de informații interne

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel a acceptat luni rezervele publice privind modul în care a gestionat o dispută privind viitorul şefului serviciului intern de informaţii şi a spus că îşi va dedica energia unor chestiuni care contează mai mult pentru germani.

„M-am axat prea mult pe procesele şi funcţionalitatea din Ministerul de Interne şi nu pe ceea ce îi impresionează pe oameni când aud despre promovarea cuiva. Regret foarte mult că aşa ceva s-a putut întâmpla”, a spus Merkel, potrivit Politico Europe.

„Este important ca acum să rezolvăm problemele poporului”, a adăugat ea. 

Hans-Georg Maassen, în vârstă de 55 de ani, s-a aflat în centrul unor controverse începând din 7 septembrie, după ce a fost dezvăluită informația conform căreia a furnizat partidului AfD de extremă dreapta din Germania un raport al instituției pe care o conduce cu 5 săptămâni înainte de publicarea oficială. Recent, acesta a afirmat că nu există nicio dovadă că protestele extremei drepte din oraşul Chemnitz situat în estul Germaniei au inclus acţiuni de hăituire la adresa străinilor, contrazicând-o astfel pe Angela Merkel.

Directorul BfV a fost acuzat de o apropiere prea mare de extrema dreaptă din Germania și a recunoscut că a avut întâlniri cu membri ai partidului, însă a negat că le-ar fi oferit acestora informații.

Coaliţia formată din trei partide a căzut de acord marţi să-l transfere pe şeful serviciului intern de informaţii Hans-Georg Maassen la Ministerul de Interne, după acuzaţiile că a exprimat opinii de extremă dreapta. 

Decizia lor a provocat însă nemulţumirea publicului din cauza faptului că postul ales pentru transferul lui Maassen a fost însoţit de o mărire de salariu. Unii membri ai Partidului social-democrat (SPD) – partener în coaliţia lui Merkel – au cerut ca partidul să părăsească coaliţia dacă decizia nu este revocată. 

După o întâlnire între liderii partidului desfăşurată duminică pentru a ajunge la un nou compromis, ministrul Horst Seehofer a spus că s-a ajuns la un acord ca Maassen să lucreze în Ministerul de Interne de acum înainte, dar că nu va beneficia de o mărire de salariu. Acesta va lucra în funcţia de consultant, deşi, pe baza unui acord încheiat vinerea trecută între partidele coaliţiei de guvernare, Maassen urma sa ocupe funcţie de secretar de stat în acest minister.

 

Citiți și: Germania: Șeful serviciului de informaţii interne a fost demis din funcție; acesta era acuzat de apropiere de extrema dreaptă

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă: Drapelul Național, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc

Published

on

Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc, ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune, a declarat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

”Celebrăm astăzi Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc. Ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune şi ne aminteşte unde ne e sorgintea. În această zi, vă îndemn să reflectaţi la importanţa patriotismului şi a iubirii de ţară în aceste vremuri şi să vorbiţi generaţiilor tinere despre istoria noastră plină de sacrificii”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a completat că ”ancorarea conştiinţei naţionale” şi mândria că suntem români ”trebuie să dăinuie vii” în toate momentele existenţei noastre.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuters: Franța amenință că nu va semna declarația G20 dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Published

on

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că Franța nu va semna declarația comună a summitului G20, găzduit de Osaka, dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit unui oficial, citat de Reuters.

” (…) o mulțime de oameni spun că au <<linii roșii>>”  și sunt persoane ”care spun că nu doresc să semneze declarația comună a G7 sau G20 din cauza acestor linii roșii”, a precizat un oficial al Palatului Elysee într-o remarcă ce reprezintă o critică la adresa președintelui american Donald Trump.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, Canada, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Continue Reading

NEWS

MAE salută celebrarea Zilei Drapelului României, care ”oferă românilor posibilitatea de manifestare a ataşamentului faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează miercuri Ziua Drapelului Național, aniversare care ”oferă tuturor românilor posibilitatea de a-şi manifesta ataşamentul faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”.

”Drapelul reprezintă nu numai unul dintre semnele convenţional distinctive ale unui stat, ci şi un element simbolic fundamental care stimulează şi adună în jurul său energiile pozitive ale naţiunii, puse în slujba idealurilor acesteia”, arată un comunicat al MAE.

MAE aminteşte că drapelul naţional român a fost atestat istoric în 1834, când domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani permisiunea ”de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending