Connect with us

CONSILIUL UE

Angela Merkel respinge o autonomie strategică a UE în detrimentul NATO: Priviți spre China. Există motive convingătoare pentru a rămâne angajați în cadrul comunității de apărare transatlantice

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel, care urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, nu împărtășește o viziune privind autonomia strategică europeană în sensul unei decuplări a Europei de umbrela de securitate și de apărare transatlantică, în pofida relațiilor dificile cu administrația americană a lui Donald Trump și a pledoariilor partenerului său politic european, președintele francez Emmanuel Macron, privind suveranitatea europeană.

Vorbind în cadrul unui interviu acordat pentru șase publicații europene în ajunul președinției Germaniei la Consiliul UE, cancelarul german a afirmat că nu mai există certitudinea că Statele Unite mai au aspirația de a fi lider mondial, afirmație venită și în contextul unei decizii recente a președintelui SUA de a retrage 9.500 de militari americani din Germania pe fondul nemulțumirilor că Berlinul nu își respectă angajamentele financiare în cadrul NATO.

Dacă SUA doresc acum să se retragă din acest rol, ar trebui să ne gândim la asta foarte profund”, a continuat ea, în interviul său pentru The Guardian (Marea Britanie), Süddeutsche Zeitung (Germania), Le Monde (Franța), La Vanguardia (Spania), La Stampa (Italia) și Polityka (Polonia) și în care a vorbit despre răspunsul Europei la criza pandemică, autonomia strategică europeană, poziția sa privind negocierile pentru Brexit și provocările globale generate de relațiile cu SUA, Rusia și China.

“Considerăm că Alianța are o valoare deosebită pentru fiecare dintre membrii săi. Noi, în Germania, știm că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare; am obținut creșteri considerabile în ultimii ani și vom continua pe această cale pentru a ne îmbunătăți capacitățile militare. Trupele americane din Germania ajută la protejarea nu numai a Germaniei și a părții europene a NATO, dar și a intereselor Statelor Unite ale Americii”, a spus ea.

Cu toate acestea, “reflectarea foarte profundă” la care se referă Angela Merkel în ce privește rolul global al SUA nu pare a fi o aprobare a ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit “autonomia strategică” europeană, anume capacitatea de a apăra continentul fără a se baza pe SUA.

Priviți în lume. Uitați-vă la China sau India. Există motive convingătoare pentru a rămâne angajați în cadrul comunității de apărare transatlantice și a umbrelei noastre nucleare comune. Dar, desigur, Europa trebuie să suporte mai mult povara decât în ​​timpul Războiului Rece“, a spus ea, mai ales în contextul în care SUA, care s-au lansat într-o ofensivă politico-diplomatică la adresa Beijingului, au acceptat propunerea Înaltului Reprezentant al UE pentru inițierea unui dialog strategic bilateral privind China, în timp ce NATO a solicitat mai multă coordonare transatlantică în fața ascensiunii Chinei.

Germania ar fi trebuit să găzduiască în luna septembrie un summit între liderii statelor UE și președintele chinez Xi Jinping, la Leipzig, o atenție specială fiind acordată de Uniunea Europeană necesității unui acord cu Beijingul pentru protecția investițiilor și prevenirea furturilor de proprietate intelectuală. Reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

Merkel a făcut aceste afirmații înaintea unei întâlniri pe care urmează să o aibă luni, la Castelul Meseberg de lângă Berlin, cu președintele francez Emmanuel Macron, înainte ca Germania să preia formal președinția Consiliului UE. Aceasta va fi prima întâlnire fizică a lui Merkel cu un lider străin și ea are scopul de a arăta “voința comună” franco-germană privind relansarea UE.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

La acest din urmă capitol, președinția germană a Consiliului UE va insista pentru o linie mai dură a UE faţă de China și pentru o relație bazată pe reciprocitate, în timp ce va reafirma faptul că Statele Unite sunt cel mai apropiat partener al Uniunii Europene în materie de politică externă și de securitate. 

Angela Merkel a mai detaliat și în alte ocazii amprenta pe care președinția germană la Consiliul UE va căuta să o lase asupra posturii globale a Europei. Cancelarul german continuă să afirme că “SUA sunt partenerul cel mai important al Europei”, deși tensiunile cu actuala administrație de la Washington sunt la un nivel ridicat, atât pe axa UE – SUA, cât și pe axa Berlin – Washington. În ce privește Rusia, cancelarul Germaniei a criticat Moscova pentru că atacă democraţiile occidentale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul german al sănătății despre vaccinul Rusiei anti-COVID-19: Acesta nu a fost testat suficient. Sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a afirmat miercuri că vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 nu a fost testat suficient, în opinia sa obiectivul fiind acela de a avea un produs sigur, nu doar de a fi prima ţară care începe vaccinarea populaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

“Poate fi periculos să începi vaccinarea a milioane, dacă nu chiar a miliarde de oameni prea devreme, pentru că ar putea ucide acceptarea vaccinării dacă merge prost, aşa încât sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia”, a afirmat Spahn la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.

“Aş fi încântat dacă am avea un vaccin iniţial, bun, dar, pe baza a tot ceea ce ştim – iar aceasta este problema fundamentală, şi anume că ruşii nu ne spun multe – acesta nu a fost testat suficient”, a adăugat ministrul german.

Potrivit lui Jens Spahn, este crucial, chiar şi în timpul unei pandemii, să fie întreprinse studii şi teste corespunzătoare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru a le da oamenilor încredere în vaccin.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

“Nu este vorba despre a fi primul cumva – este vorba despre a avea un vaccin eficace, testat şi, prin aceasta, sigur”, a răspuns Spahn, întrebat despre vaccinul dezvoltat de Rusia şi numit „Sputnik V”, ca omagiu pentru satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, o premieră mondială la acea vreme.

Numai în jur de 10% dintre testele clinice au succes, iar unii oameni de ştiinţă se tem că Moscova ar putea să pună prestigiul naţional mai presus de siguranţă.

Vaccinul rusesc, despre care preşedintele Putin şi alţi responsabili au spus că este complet sigur, va fi administrat personalului medical, iar apoi celui didactic, pe bază voluntară la sfârşitul acestei luni sau la început de septembrie. Administrarea în masă la nivelul populaţiei este aşteptată să înceapă în Rusia în octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

Trending