Connect with us

U.E.

Angela Merkel se teme de o revenire la naționalism în Europa și cere împărțirea poverii în chestiunea refugiaților

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, le-a cerut joi, la Roma, omologilor europeni să „apere frontierele externe“ ale Uniunii Europene pentru a evita o „revenire la naţionalism“, transmite AFP, potrivit Adevărul.

rp_Merkel-speech-300x200.jpg„De la Mediterana la Polul Nord“, această apărare a graniţelor UE constituie o „provocare pentru viitorul Europei“, a declarat cancelarul federal german, care consideră că se află în joc „libera circulaţie“ în Europa.  

Într-o conferinţă de presă comună cu şeful guvernului italian, Matteo Renzi, Angela Merkel a insistat, totodată, asupra importanţei „respectării demnităţii umane“ a migranţilor. Şeful guvernului german a revenit şi asupra necesităţii de a „împărţi povara“ fluxului migrator, pentru că, a afirmat ea, „nu este posibilă închiderea frontierelor“.  

De cealaltă parte, premierul italian a spus că este necesară o „strategie pentru Africa“, aşa cum a fost cazul pentru rezolvarea problemei „rutei Balcanilor“, folosită de sute de mii de refugiaţi. Totuşi, deocamdată, discuţiile în acest sens nu par să conducă spre conturarea unui rezultat.

Citiți și Papa Francisc a primit Premiul Charlemagne: Visez la o Europă unde a fi migrant nu este o crimă, o Europă cu politici concentrate pe fețe, mai degrabă, decât pe numere

Citiți și Jean-Claude Juncker, la Roma: S-au schimbat multe de când candidam pentru funcția de președinte al CE împotriva lui Martin Schulz. Atunci problema migrației era una malteză sau italiană, astăzi este una europeană 

Întrevederea celor doi lideri europeni a avut loc înaintea dezbaterii despre Starea Uniunii la care au participat Donald Tusk, Jean-Claude Juncker și Martin Schulz în aceeași sală în care în 1957 se semna tratatul de la Roma de instituire a celor două comunități europene. Liderii europeni au fost prezenți la Roma pentru a-i oferi Papei Francisc premiul Charlemagne.

După închiderea rutei balcanice, Italia a devenit principala poartă de intrare în Europa pentru migranţi. Potrivit lui Renzi, 26.000 de persoane au ajuns pe ţărmurile Italiei de la începutul acestui an. În acest context, premierul Italiei a criticat Austria, care doreşte instalarea unui dispozitiv anti-imgranţi în pasul Brenner, la frontiera cu Italia, Renzi vorbind despre o „atitudine eronată“ şi o „poziţie anacronică“.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European solicită UE instrumente mai puternice pentru a face față urgențelor sanitare

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamenterii, reuniți în plenul Parlamentului European din Bruxelles, solicită instrumente mai puternice pentru a face față urgențelor în domeniul sănătății.

În cadrul dezbaterii în plen cu comisarul pentru sănătate, Stela Kyriakides și cu Consiliul, Parlamentul European a subliniat necesitatea de a trage învățăminte adecvate din criza COVID-19. Mulți dintre aceștia au pledat pentru necesitatea de a conferi UE un rol mult mai important în domeniul sănătății, se arată în comunicatul legislativului.

Subliniind că pandemia actuală este încă departe de a fi depășită, eurodeputații au insistat asupra necesității de a se asigura că sistemele de sănătate din UE sunt mai bine echipate și coordonate pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății, având în vedere că niciun stat membru nu poate face față singur unei pandemii precum COVID-19.

Mai mulți eurodeputați au menționat că un rol mai important al UE în domeniul sănătății publice trebuie să includă măsuri de abordare a penuriei de medicamente și de echipamente de protecție accesibile ca preț, precum și sprijin pentru cercetare.

Unii eurodeputați au solicitat ca agențiile europene de asistență medicală, ECDC și EMA, să fie consolidate, în timp ce alții au susținut necesitatea unei „uniuni a sănătății” europene cu standarde minime la nivelul UE.

Votul asupra rezoluției va avea loc vineri după-amiază, rezultatele fiind comunicate la ora locală 18.00 (19.00 ora României).


Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Parlamentul a promovat în mod constant instituirea unei politici coerente a UE în domeniul sănătății publice. Printr-o rezoluție privind revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 și planul de redresare economică a UE, deputații au insistat asupra creării un nou program european de sine stătător în domeniul sănătății.

Ca urmare, Comisia a prezentat o propunere de 9.4 miliarde EUR pentru programul EU4Health în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027, parte a planului de redresare a UE denumit Next Generation EU.

Înregistrarea dezbaterii poate fi urmărită aici.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

Published

on

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România condamnă decizia Parlamentului European prin care a votat Pachetul Mobilitate 1, semnalând că prin aceast demers ”marchează un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, prin abandonarea principiilor de bază ale pieței unice, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor”.

”Viitorul sectorului românesc de transport rutier, principalul contributor la exportul de servicii al României în ultimii ani, este în pericol”, a mai transmis UTRR în comunicatul oficial.

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

UNTRR avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Totodată, Cristian Socol, fost consilier pe probleme economice în Guvernul Dăncilă, menționează că din cauza acestei decizii ”România pierde in jur de 4 miliarde euro venituri in balanta de plăți. Somaj, falimente, minus de venituri la buget. Dupa statistica oficiala privind minusul de 2.5 miliarde euro in Investitiile Straine Directe Nete in primele patru luni din 2020 fata de anul trecut (isd nete de minus 454 milioane euro fata de plus 2.1 miliarde euro anul trecut in aceasta perioada), mai vine si aceasta stire cu efecte catastrofale.”

UNTRR precizează  că deși modificările regulamentelor europene aduse prin Pachetul Mobilitate 1 se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est:

  • Obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale nu va crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, însă întoarcerea acasă a unui camion înmatriculat în România, țară periferică UE va duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%.
  • Întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni va avea un impact semnificativ diferit între statele membre de bază și cele periferice, fapt recunoscut și în evaluarea impactului, iar implementarea acesteia imediat după publicarea Pachetului Mobilitate va afecta grav numeroase companii de transport rutier din România.
  • Interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în cabina camionului poate pune chiar șoferii români în pericol în circumstanțele actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în cabină le-ar proteja sănătatea.
  • Introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului de 4 zile vizează în principal limitarea accesului transportatorilor români și estici pe piețele țărilor din vest
  • Aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier, va genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici, limitând totodată transporturile rutiere internaționale de tip cross-trade

De asemenea, UNTRR solicită Guvernului României să acționeze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Pachetului Mobilitate 1, în coordonare cu toate Statele Membre afectate, pentru eliminarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1 din legislația europeană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending