Connect with us

U.E.

Angela Merkel și-a încheiat în mod oficial mandatul de cancelar al Germaniei după 16 ani la putere. Ea va asigura interimatul până la instalarea unui nou guvern

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel și-a încheiat în mod oficial mandatul de cancelar al Germaniei, punând astfel capăt unei perioade de aproape 16 ani în care a condus țara și unei prodigioase cariere în slujba Germaniei și a Europei. După 15 ani și 331 de zile (numărătoarea continuă), șefa guvernului federal va continua să asigure interimatul până când forțele politice vor ajunge la un acord privind formarea unui nou cabinet și numirea unui nou cancelar.

“După încă 4 ani de guvernare, președintele federal Frank-Walter Steinmeier i-a înmânat în mod oficial cancelarului Merkel certificatul de eliberare din funcție. De asemenea, miniștrii au primit certificatele de eliberare din funcție”, a transmis guvernul german într-un comunicat.

Guvernul de la Berlin a publicat și o fotografie de la Palatul prezidențial Bellevue în care Merkel și miniștrii federali, inclusiv potențialul viitor cancelar Olaf Scholz, au primit certificatele de eliberare din funcție din partea președintelui Steinmeier.

Potrivit Bundesregierung, asemenea cutumei constituționale, președintele federal a cerut cancelarului și cabinetului său să continue activitatea guvernamentală până la numirea unui nou guvern federal.

Germania se îndreaptă cu pași concreți mai aproape de formarea noului guvern, după ce SPD, Verzii și Liberalii au ajuns la un acord preliminar pentru formarea primului cabinet post-Merkel, creând premisele unei așa numite coaliții “semafor”.

 

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Ca parte a acestor procesiuni de retragere, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au organizat la Consiliul european de săptămâna trecută o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său summit european înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez de externe avertizează că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©France Diplomacy/ Twitter

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a avertizat vineri, în contextul în care Emmanuel Macron se pregătește de o convorbire cu Vladimir Putin, că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina ar putea viza gazoductul Nord Stream 2. 

„Aliații au decis să pregătească sancțiuni disuasive pentru a determina Rusia să își asume responsabilitățile și riscurile. Acest lucru înseamnă, de asemenea, de exemplu, blocarea gazoductului Nord Stream. Va trebui să punem în aplicare, în special în ceea ce privește energia, măsuri de atenuare și de precauție”, a declarat Le Drian într-un interviu acordat postului de radio RTL, scrie Politico.eu

Un mesaj similar a venit și din partea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a transmis miercuri că Nord Stream 2 nu va avansa dacă președintele rus va ordona  invadarea Ucrainei. 

Având în vedere dependența Europei de gazul rusesc, temerile privind aprovizionarea continentului au crescut pe fondul deteriorării situației de la granițele Ucrainei, unde președintele rus Vladimir Putin a desfășurat peste 125.000 de soldați. 

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina, diplomații țărilor europene negociind, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore.  Printre posibilele sancţiuni este posibilă blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2. 

De asemenea, ministrul german de externe Annalena Baerbock a transmis că  Rusia se va confrunta cu „consecințe masive” în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei, în contextul în care Occidentul pregătește un pachet de sancțiuni care include controversatul gazoduct Nord Stream 2. 

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, pe 18 ianuarie, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie „să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

În schimb, președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

Ulterior, Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și: Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Emmanuel Macron va vorbi la telefon cu Vladimir Putin

Continue Reading

SUA

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Published

on

© Bundesregierung

Olaf Scholz este așteptat la Casa Albă de președintele american, Joe Biden, pe data de 7 februarie, într-o primă vizită în Statele Unite de când cancelarul german și-a preluat atribuțiile, într-un context tensionat de acțiunile militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Casei Albe, cei doi lideri vor discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, vizita oferind ”oportunitatea de a reafirma legăturile profunde și trainice dintre Statele Unite și Germania”.

”Ei vor discuta, de asemenea, despre importanța continuării unei cooperări strânse în ceea ce privește o serie de provocări comune, inclusiv încheierea pandemiei COVID-19, abordarea amenințării schimbărilor climatice și promovarea prosperității economice și a securității internaționale”, mai amintește sursa anterior menționată.

Biden a avut o primă convorbire telefonică cu Scholz în luna decembrie pentru a-l felicita pentru alegea sa în funcție de cancelar al Germaniei, după 16 ani în care Angela Merkel a deținut mandatul, precizează Deutsche Welle. 

Vizita inaugurală a lui Scholz în Statele Unite are loc după un turneu în Europa, cu opriri la Paris, Bruxelles și Madrid.

În mod tradițional, SUA se numără printre primele opriri ale unui nou cancelar german, având în vedere legăturile strânse dintre partenerii NATO.

Dincolo de faptul că Germania este cea mai mare economie a Europei, aceasta este și punctul terminus al gazoductului rusesc Nord Stream 2.

Washingtonul, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a avertizat că acest proiect ”nu va progresa” în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina.

Părerea este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, care a anunțat joi că ”suntem pe cale să lucrăm la un pachet de sancțiuni puternice” cu aliații occidentali care acoperă mai multe aspecte, ”inclusiv Nord Stream 2”.

De cealaltă parte, cancelarul german a recurs la un ton în favoarea ”prudenței” când vine vorba de posibile măsuri împotriva Rusiei în cazul escaladării situației la granița cu Ucraina.

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Comemorarea Holocaustului rămâne un pilon esențial pentru a ne asigura că istoria nu va fi niciodată uitată

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a transmis cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului că această tragedie a omenirii nu trebuie uitată vreodată. 

„Victimele Holocaustului nu trebuie uitate niciodată! Combaterea antisemitismului și sprijinirea societății civile în lupta împotriva antisemitismului se numără printre obiectivele Uniunii Europene, iar acest moment, cel al Comemorării Holocaustului este și va rămâne un pilon esențial pentru a ne asigura că istoria nu va fi niciodată uitată. Avem datoria să nu uităm vreodată ce a însemnat Holocaustul și ura față de un popor”, a punctat europarlamentarul Gheorghe Falcă. 

Supraviețuitoarea Holocaustului, Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani s-a adresat în cadrul sesiunii plenare speciale, după deschiderea ceremoniei de către președintele Parlamentului European, doamna Roberta Metsola. Momentul comemorativ, la 77 de ani de la eliberarea de la Auschwitz, a fost deschis și închis prin interludii muzicale.

În 2005 această zi, cea de 27 ianuarie, a fost desemnată de către Organizația Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului. Memoria victimelor Holocaustului trebuie cinstită, iar eforturile privind dezvoltarea de programe educaționale în această direcție trebuie susținute. Milităm pentru conservarea siturilor Holocaustului și prevenirea oricărui act de genocid viitor.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Ministrul francez de externe avertizează că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2

SUA1 hour ago

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Comemorarea Holocaustului rămâne un pilon esențial pentru a ne asigura că istoria nu va fi niciodată uitată

CHINA2 hours ago

Statele Unite fac apel la Beijing să-și folosească „influența” asupra Moscovei pentru a descuraja un atac împotriva Ucrainei

ROMÂNIA2 hours ago

Digitalizare: Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

ROMÂNIA2 hours ago

POIM: România a transmis Comisiei Europene aplicații de plată în valoare de 4,8 mld. de euro din totalul de 9,1 mld. de euro

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a lui Marcel Boloș în funcția de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării 

U.E.3 hours ago

Înaltul Reprezentant al UE l-a asigurat pe ministrul ucrainean de externe de ”unitatea neîntreruptă pentru sprijinul Ucrainei”: Lucrăm la mai multe modalităţi de a ajuta Kievul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden îl asigură pe Volodimir Zelenski că SUA și partenerii săi vor ”răspunde decisiv” dacă Rusia va continua să invadeze Ucraina

CONSILIUL UE3 hours ago

Bulgaria susține propunerea României de organizare a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, ca semnal al solidarității cu Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending