CONSILIUL EUROPEAN
Angela Merkel și Emmanuel Macron îl felicită pe Joe Biden, președintele ales al SUA: Prietenia noastră transatlantică este de neînlocuit
Published
4 years agoon
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel i-au felicitat sâmbătă seară pe președintele ales al SUA, Joe Biden, și pe vicepreședintele ales, Kamala Harris, pentru victoria obținută la alegerile din Statele Unite în cursa istorică pentru Casa Albă în care Biden l-a avut ca oponent pe liderul în exercițiu Donald Trump.
“Aștept cu nerăbdare viitoarea cooperare cu președintele Biden“, a spus Merkel într-un comunicat postat pe Twitter de purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.
“Prietenia noastră transatlantică este de neînlocuit dacă vrem să stăpânim marile provocări ale timpului nostru”, a continuat ea.
Kanzlerin #Merkel gratuliert @JoeBiden und @KamalaHarris. pic.twitter.com/4OL0mjbNyG
— Steffen Seibert (@RegSprecher) November 7, 2020
De când este cancelar al Germaniei (2005), Merkel a lucrat cu trei președinți americani – George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu acesta din urmă având o relație extrem de tensionată.
Prima femeie cancelar din istoria Germaniei, Angela Merkel a salutat și alegerea Kamalei Harris ca prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.
“Americanii și-au ales președintele. Felicitări Joe Biden și Kamala Harris! Avem multe lucruri de făcut pentru a depăși provocările prezentului. Să lucrăm împreună!”, a scris și Emmanuel Macron, pe Twitter.
The Americans have chosen their President. Congratulations @JoeBiden and @KamalaHarris! We have a lot to do to overcome today’s challenges. Let’s work together!
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 7, 2020
Mesaje de felicitare au venit și din partea președintelui Consiliului European, Charles Michel, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, dar și a președintelui României, Klaus Iohannis.
Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.
Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Joe Biden va avea o ultimă întâlnire față în față cu Xi Jinping în marja Forumului APEC de la Lima
Directorul general al AIEA consideră că revenirea Germaniei la energia nucleară este „o decizie logică”
Polonia devine “temelie a politicii NATO”, afirmă Donald Tusk după primirea lui Mark Rutte la Varșovia și inaugurarea întârziată a sistemului antirachetă de la Redzikowo
Marco Rubio, artizanul legii care interzice oricărui președinte american să retragă SUA din NATO, a fost nominalizat de Trump pentru funcția de secretar de stat
“Identitatea europeană, ireversibilitatea parcursului european și integrarea în UE – obiectiv strategic”, incluse oficial în Constituția R. Moldova, modificată prin referendum și publicată
Biden l-a primit pe Trump la Casa Albă, reluând tradiția transferului pașnic de putere cu care Trump nu l-a onorat în 2020: Sprijinul pentru Ucraina este în interesul securității naționale a SUA
CONSILIUL EUROPEAN
UE ”crede profund într-o lume și o ordine bazate pe reguli, pe forța legii și nu pe legea forței”, subliniază Charles Michel: În acest moment întunecat, Pactul pentru viitor oferă puțină lumină
Published
1 day agoon
November 13, 2024By
Teodora IonUniunea Europeană ”crede profund într-o lume și o ordine bazate pe reguli, pe forța legii și nu pe legea forței, pe forța regulilor care trebuie decise împreună”, a subliniat președintele Consiliului European, Charles Michel, la summitul World Leaders Climate Action din Baku.
Acesta a descris o lume ”pe muchie de cuțit”, caracterizată de ”războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, războiul din Gaza și criza tragică din Orientul Mijlociu, războaiele civile din Sudan”.
Acestea și multe alte conflicte provoacă dezastre umanitare pentru populațiile civile și polarizează societățile noastre din întreaga lume. Imperialismul violent, răzbunarea eternă și pedeapsa colectivă sunt otrăvuri care ne pun pe toți în pericol”, a avertizat oficialul european.
Dincolo de aceste amenințări, cea ”climatică este una existențială pentru rasa umană”, fiind nevoie de ”curaj, solidaritate, ambiție și instinct de supraviețuire” pentru a o soluționa, consideră Charles Michel.
”În fiecare săptămână, undeva în lume, ne confruntăm cu consecințele devastatoare ale schimbărilor climatice. Această amenințare climatică este existențială pentru rasa umană și noi, rasa umană, suntem responsabili pentru acest război împotriva naturii. Și este adevărat că unii poartă această responsabilitate mai mult decât alții, așa-numitele țări dezvoltate. De aceea, acordurile de la Paris trebuie să fie tratatul nostru de pace cu natura. Principiul cooperării trebuie să fie mijlocul de punere în aplicare a acestui acord. Curaj mai degrabă decât amânare, solidaritate mai degrabă decât egoism, ambiție mai degrabă decât renunțare, alegerea instinctului de supraviețuire mai degrabă decât sinucidere colectivă”, a arătat președintele Consiliului European.
El a subliniat angajamentul UE de a sprijini țările în curs de dezvoltare prin parteneriate pentru o tranziție energetică corectă, amintind și de Pactul pentru viitor, care a apărut ”într-un moment întunecat pentru ordinea multilaterală bazată pe reguli”, conform descrierii lui Michel.
”Euro este moneda climei. Euro este moneda finanțării prin obligațiuni ecologice, iar mai mult de o treime din acestea sunt emise în euro. n urmă cu câteva săptămâni, la New York, am învins previziunile sumbre prin încheierea unui acord: Pactul pentru viitor. În acest moment întunecat pentru ordinea multilaterală bazată pe reguli, acest pact oferă puțină lumină. Sper că această COP va fi una a încrederii, a tenacității și a faptelor care se ridică la nivelul declarațiilor. Puteți conta pe Uniunea Europeană”, a conchis Charles Michel.
“Pactul pentru viitor” de 42 de pagini îi provoacă pe liderii celor 193 de state membre ale ONU să transforme promisiunile în acțiuni reale care să facă o diferență în viața celor peste 8 miliarde de oameni din lume.
CONSILIUL EUROPEAN
Mizele României, în Declarația de la Budapesta privind competitivitatea UE. Klaus Iohannis: Dezvoltarea potențialului pieței unice este motorul coeziunii și competitivității europene
Published
6 days agoon
November 8, 2024Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Budapesta, unde a adoptat alături de ceilalți lideri europeni Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. În capitala Ungariei, șeful statului a subliniat rolul major al politicii de coeziune pentru obiectivelor de competitivitate ale UE și a punctat necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene.
Potrivit unui comunicat al Palatului Cotroceni, agenda summitului informal de la Budapesta a inclus discuții aprofundate privind modalitățile de consolidare a competitivității Uniunii Europene, în continuarea discuțiilor pe aceeași temă de la Consiliul European din octombrie 2024. Schimbul de opinii a avut la bază inclusiv recomandările incluse în raportul întocmit de Enrico Letta, intitulat Mult mai mult decât o piață, și cel întocmit de Mario Draghi, intitulat Viitorul competitivității europene.
Liderii UE au adoptat, cu prilejul reuniunii, o Declarație politică privind un nou Pact pentru competitivitate, care reflectă o serie de obiective de stimulare a creșterii competitivității UE, aceste obiective urmând să ghideze activitatea instituțiilor europene în perioada următoare.
Mizele României, reliefate de Klaus Iohannis la summitul de la Budapesta
În cadrul discuțiilor, președintele Iohannis a punctat rolul semnificativ al competitivității în cadrul acțiunilor viitoare ale UE, în noul ciclu legislativ, în condițiile în care Uniunea dorește să se profileze ca un lider global în noul context geopolitic marcat de provocări din ce în ce mai complexe. De asemenea, șefului statului a făcut referire la importanța unei viziuni cuprinzătoare în definirea direcțiilor prioritare de consolidare a competitivității, cu luarea în considerare a rolului acțiunii europene în toate domeniile: creștere economică și investiții, industrie, conectivitate (în toate componentele acesteia – energie, transport, digital), apărare, educație sau combaterea schimbărilor climatice.
Președintele Klaus Iohannis a atras atenția asupra importanței unei abordări echilibrate, prin stabilirea de ținte și termene fezabile, cu luarea în considerare a specificităților tuturor statelor membre.
Șeful statului a evidențiat, totodată, că politica de coeziune reprezintă una dintre politicile europene de succes, cu rezultate concrete și, în același timp, unul dintre factorii cheie ai competitivității. În acest sens, a insistat că politica de coeziune și convergența trebuie să rămână liniile directoare care să ghideze acțiunile viitoare de consolidare a competitivității Uniunii.
Președintele Klaus Iohannis a punctat, în egală măsură, necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene. A susținut, de asemenea, importanța eliminării tuturor barierelor din Piața Unică și asigurarea deplină a libertății de circulație pe toate componentele sale, pentru a obține o Piață Unică complet funcțională.
Șeful statului a pledat, în același timp, pentru consolidarea conectivității, inclusiv a interconectivității cu statele vecine UE, ca prioritate strategică a Uniunii.
Președintele Klaus Iohannis a salutat accentul pus pe revitalizarea și modernizarea industriei europene, subliniind în context că va fi importantă susținerea eforturilor de creștere a competitivității industriilor mari consumatoare de energie și asigurarea unor condiții favorabile pentru o dezvoltare unitară și echilibrată a capacităților de producție în cadrul UE. A evidențiat, totodată, necesitatea de consolidare a bazei industriale de apărare într-o manieră incluzivă, care să țină cont de rolul statelor membre plasate în vecinătatea războiului din Ucraina, precum țara noastră.
În ceea ce privește energia, șeful statului a reliefat disparitățile regionale înregistrate de prețurile la energie. A arătat că aceasta rămâne o provocare importantă care necesită atenție pentru a asigura o tranziție verde echitabilă, iar un sistem energetic stabil, integrat și rezilient este esențial pentru creșterea competitivității globale a Uniunii. În acest sens, președintele a exprimat susținere pentru obiectivul creării unei veritabile Uniuni Energetice care să asigure accesul la energie la prețuri accesibile, sigure și curate pentru toți cetățenii și întreprinderile din UE, precum și o conectivitate sporită.
În context, președintele a punctat beneficiile pe care le poate aduce includerea unor țări partenere precum Ucraina și Republica Moldova în proiectele de interconexiune frontalieră, nu numai din perspectiva securității, dar și din cea a competitivității UE și a vecinătății sale.
În ceea ce privește aspectele de finanțare a acțiunilor de creștere a competitivității, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un mix de surse publice și private, acesta fiind în continuare principalul motor al competitivității europene.
Șeful statului a evidențiat faptul că atingerea obiectivelor de creștere a competitivității și a dublei tranziții va depinde de capacitatea Uniunii de a asigura coerența acestora cu politica socială și de a oferi beneficii tangibile și bunăstare cetățenilor europeni. În acest sens, a pledat pentru politici de sprijin bine concepute pentru a asigura că tranziția energetică și digitală este justă și incluzivă și nu va duce la creșterea decalajelor sociale.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că sectorul agroalimentar reprezintă o parte integrantă a creșterii competitivității generale a UE, subliniind că poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente trebuie să rămână o prioritate.
Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.
“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.
În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.
De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.
Discuțiile în cadrul reuniunii de la Budapesta au vizat și rezultatul alegerilor din SUA, liderii europeni salutând rezultatele alegerilor și subliniind importanța Parteneriatului Strategic dintre UE și Statele Unite, care este vital pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor de pe ambele continente și dincolo de acestea. Liderii au mai arătat că, în actualul context, întărirea rezilienței și a competitivității UE este cu atât mai necesară și relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relația cu SUA.
CONSILIUL EUROPEAN
Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii UE au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE
Published
6 days agoon
November 8, 2024Reformele economice în UE au devenit “încă şi mai urgente” după alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, a avertizat vineri Mario Draghi, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier italian, venit la Budapesta pentru a le prezenta liderilor europeni propunerile sale la un summit european informal ce are pe agendă problema competitivităţii economiei europene. Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.
Înaintea reuniunii informale a Consiliului European, fostul prim-ministru italian a declarat că “sentimentul de urgență a fost mai mare decât acum o săptămână”, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din SUA. “Unele dintre sugestii … erau urgente chiar și înainte, deoarece economia europeană stagna; ele sunt și mai urgente astăzi”, a spus Draghi pentru Politico Europe.
Liderii UE s-au reunit într-un summit informal la Budapesta pentru a discuta despre raportul lui Draghi publicat în septembrie, care recomandă acoperirea urgentă a unui deficit de investiții de 800 de miliarde de euro pe an, dar și raportul întocmit de un alt fost prim-ministru italian Enrico Letta privind valorificarea pieței unice. Summitul s-a încheiat cu o conferință de presă a președintelui Consiliului European, Charles Michel, aflat la ultimul său summit în această capacitate, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a gazdei reuniunii, premierul maghiar Viktor Orban, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE.
The path towards our future competitiveness is clear.
This is thanks to the invaluable work of Mario Draghi.
And to the dedication of European leaders.
So let us move forward, and fast.
The Draghi report shows the way ↓ https://t.co/qzaqAWXnRE
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 8, 2024
“Situația este foarte îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul mondial s-a înjumătățit. Trebuie să acționăm acum. Suntem în al unsprezecelea ceas“, a spus președintele Consiliului European Charles Michel, referindu-se la rapoartele Draghi și Letta, pe care le-a descris drept un “semnal de alarmă pe care trebuie să fim pregătiți să îl primim”. “Supraviețuirea competitivă a Uniunii este în joc“, a plusat Michel, referindu-se la strategii concrete pentru a inversa traiectoria actuală și pentru a permite întreprinderilor europene să prospere.
“Fără nicio îndoială că preşedinţia lui Trump va marca o mare diferenţă în relaţiile dintre SUA şi Europa”, anticipează Draghi, după ce preşedintele ales al SUA a promis în campania electorală că va diminua deficitul comercial înregistrat de SUA în relaţiile cu UE prin creşterea taxelor vamale asupra produselor europene.
Fără schimbări radicale, UE va trăi “o agonie lentă”, avertizase deja Mario Draghi în septembrie. În raportul său de circa 400 de pagini prezentat atunci, el sublinia că Europa trebuie să îşi relanseze creşterea prin investiţii masive în inovaţia digitală, în tranziţia ecologică şi industria de apărare.
Competitivitatea se află în centrul celui de-al doilea mandat al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că se va inspira din concluziile raportului Draghi. Însă, în condiţiile intereselor divergente şi dezacordurilor ideologice între statele UE, reuşita iniţiativei de reforme şi investiţii nu este deloc garantată.
Însă, după șocul provocat de victoria lui Trump, recomandările lui Draghi ar putea contribui la un nou impuls, chiar dacă două dintre cele mai mari economii ale UE, Franța și Germania, sunt implicate în probleme interne, cu Berlinul aflat într-un colaps al coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron aflat sub presiunea extremei drepte.
Cel mai recent, Macron și Scholz, liderii principalelor puteri politico-economice ale Uniunii Europene, au adoptat poziții în antiteză cu privire la modelul de îmbunătățire a competitivității europene, aflat în suferință în timp ce UE asistă la un protecționism din partea SUA și la o ascensiune din partea Chinei. Macron a atenționat că UE ar putea muri dacă nu își revizuiește modelul economic, în vreme ce Scholz a recunoscut că Raportul cuprinde “numeroase îmbunătăţiri şi inovaţii de care (Europa) are nevoie”, lăsând impresia că nu are vreun sentiment al urgenţei implementării ideilor propuse.
Aceste diferențe de optică au lăsat impresia că raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” pe care o reclamă Berlinul la adresa Parisului și “priorități diferite” pe care Franța le observă în privința Germaniei.
Imediat după ce Donald Trump a revendicat victoria la alegerile din Statele Unite, Franţa şi Germania şi-au coordonat de urgenţă răspunsul, cu preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz având o convorbire telefonică după scrutinul la capătul căruia republicanul va reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Macron și Scholz, care l-au felicitat separat pe Trump, au convenit să lucreze pentru “o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context, cooperând cu Statele Unite ale Americii și apărându-ne interesele și valorile”.
Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, o sumă impresionantă în condiţiile în care bugetul plurianual al UE pentru întreaga perioadă de şapte ani 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
Însă, constată AFP, dincolo de declaraţia de principiu de la summitul desfăşurat la Budapesta, statele UE riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile. Pe lângă problema finanţării, interesele lor sunt divergente şi în ce priveşte piaţa capitalurilor, o veche problemă nerezolvată a summiturilor europene, crearea unei uniuni a telecomunicaţiilor, energiei sau industriilor de apărare.
“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.
În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.
De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
SUA își exprimă îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări
Parlamentul European: Aplicarea noii legi europene privind defrișările s-ar putea amâna cu un an de zile
Președintele CCIR: România trebuie să atragă cât mai multe investiții străine pentru a reduce deficitul comercial și pentru a avea o creștere economică pe termen lung
Joe Biden va avea o ultimă întâlnire față în față cu Xi Jinping în marja Forumului APEC de la Lima
România, Bulgaria, Grecia, Cehia, Italia, Belgia, R. Moldova și Marea Britanie, poziție comună pentru întărirea cooperării și interconexiunilor energetice în Europa
Directorul general al AIEA consideră că revenirea Germaniei la energia nucleară este „o decizie logică”
Premierul Marcel Ciolacu a discutat cu omologul britanic despre aspecte legate de energie și securitate: Am decis să consolidăm cooperarea noastră economică și parteneriatul nostru de apărare
Polonia devine “temelie a politicii NATO”, afirmă Donald Tusk după primirea lui Mark Rutte la Varșovia și inaugurarea întârziată a sistemului antirachetă de la Redzikowo
Marco Rubio, artizanul legii care interzice oricărui președinte american să retragă SUA din NATO, a fost nominalizat de Trump pentru funcția de secretar de stat
Gabriela Firea solicită din Parlamentul European recunoașterea conceptului de ”familie numeroasă” cu mai mult de 3 copii și sprijinirea lor
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Blinken îi asigură pe aliații din NATO că administrația Biden încearcă livrarea către Ucrainei a întregului ajutor militar aprobat de Congres înainte de a-i preda ștatefa lui Trump
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
- SĂNĂTATE1 week ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar
- POLITICĂ7 days ago
Nicolae Ciucă, favoritul administrației americane, conform unei analize DW (P)