Connect with us

RUSIA

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

Published

on

© European Union 2020

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au îndemnat țările Uniunii Europene să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor în contextul pandemiei COVID-19 pentru a se proteja împotriva noilor variante ale virusului, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Macron a declarat că țările UE trebuie să fie atente să nu lase noile variante să se răspândească și că UE urmărește cu atenție evoluțiile din Regatul Unit, unde tulpina Delta a înregistrat o creștere bruscă a numărului de cazuri raportate săptămânal.

„Unele țări și-au redeschis granițele mai devreme din motive legate de industria turistică, dar trebuie să fim atenți să nu reimportăm noi variante”, a declarat acesta la o conferință de presă comună cu Merkel înainte unui dineu de lucru la cancelaria din Berlin.

La rândul său, Angela Merkel a atras atenția că „nu ne putem comporta ca și cum pandemia de coronavirus s-a terminat” și a punctat că „prudența este în continuare necesară pentru a avea o vară cu multe libertăți, dacă nu cu toate libertățile”.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit vineri seară, la Berlin, pentru a discuta o serie de probleme europene, inclusiv legăturile cu Rusia, NATO și politicile UE, înainte de summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, informează Deutsche Welle.

Citiți și Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

În context, cei doi lideri europeni au abordat și relaţiile Uniunii Europene cu Rusia, cancelarul german și președintele francez Macron declarând că menținerea dialogului cu Moscova este crucială pentru „securitatea în Uniunea Europeană”, subliniind că UE se confruntă și cu provocări legate de Rusia și China.

Merkel a subliniat că UE ar trebui să mențină deschisă comunicarea cu Rusia, în pofida dezacordurilor pe teme precum conflictele din estul Ucrainei și Siria.

„Rusia este o mare provocare pentru noi, dar Rusia este, de asemenea, un vecin continental al Uniunii Europene și trebuie să ne asigurăm că toate atacurile hibride sunt oprite. Avem interesul de a rămâne în dialog cu Rusia dacă vrem securitate și stabilitate în Uniunea Europeană, oricât de dificil ar fi acest lucru”, a declarat cancelarul, afirmații pe care le-a susținut și în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.

Macron a declarat că este de acord cu comentariile Angelei Merkel, adăugând că trebuie găsită o linie comună în ceea ce privește Rusia.

Întrevederea Merkel – Macron de la Berlin a fost prima după summit-urile G7 și NATO și după reuniunea Consiliului Ministerial franco-german din 31 mai, toate acestea fiind ultimele reuniuni de acest fel la care Angela Merkel a participat în calitate de cancelar al Germaniei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul SEAE avertizează: Kremlinul continuă să desfășoare campanii de dezinformare privind lupta împotriva COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Timp de mai bine de 20 de luni, de la sfârșitul lunii ianuarie 2020, pandemia de COVID-19 a fost unul dintre subiectele principale în fluxul de dezinformare al Kremlinului, a avertizat joi unitatea pentru combaterea dezinformării East Stratcom din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă. 

Potrivit comunicatului East Stratcom, prima dezinformare a fost publicată de un post de stat rusesc cu câteva luni înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare epidemia drept pandemie. Știrea susținea că virusul fusese conceput artificial în laboratoarele NATO. De atunci, au fost răspândite informații conform cărora virusul afectează doar persoanele asiatice sau că virusul este conceput pentru a crea o „Nouă Ordine Mondială”.

COVID-19 continuă să fie un subiect popular pentru producătorii de dezinformare. Unitatea pentru combaterea dezinformării a documentat săptămâna aceasta mai multe cazuri de răspândire a minciunilor despre vaccinul anti-COVID-19 – „un atac biochimic asupra umanității din partea globaliștilor” sau „vaccinurile sunt inutile”.

„Pe parcursul istoriei COVID-19 am văzut cum accentul s-a mutat de la virusul propriu-zis la vaccinuri și măsuri de combatere a bolii. În acest context, se remarcă o publicație – Geopolitica.ru. Site-ul este reprezentat cu peste 250 de cazuri în baza de date EUvsDisinfo privind dezinformarea. Geopolitica.ru a oferit o platformă pentru cei care se opun vaccinări și pentru adepții teoriei conspirației încă de la începutul pandemiei. Un an și jumătate mai târziu, Geopolitica continuă să răspândească știri false în mai multe limbi cu privire la virus și la eforturile de combatere. Afirmația privind inutilitatea vaccinului este repetată în italiană, în spaniolă, în engleză, în olandeză și în rusă”, se arată în comunicatul citat. 

În prezent, lumea are acces la mai multe vaccinuri anti-COVID-19 de mai bine de un an, Rusia fiind prima țară care a declarat că are un vaccin disponibil. La sfârșitul anului 2020 și la începutul anului 2021 au început campanii pe scară largă de vaccinare în mai multe țări, iar situația s-a schimbat rapid, 49% din populația mondială fiind acum cel puțin parțial vaccinată.

Rusia este o țară cu un nivel ridicat de reticență în ceea ce privește vaccinarea și, în prezent, cu cel mai mare număr de decese din lume, având peste 1.000 de cazuri pe zi. Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat la începutul pandemiei că dezinformarea poate ucide. „Acest lucru ar trebui reținut atunci când vedem că mass-media de la Kremlin continuă să răspândească minciuni cu privire la COVID-19 și la vaccinuri, chiar și în timp ce numărul de decese în Rusia crește vertiginos”, avertizează East Stratcom.

Citiți și: Șeful diplomației UE solicită un mandat mai larg pentru combaterea dezinformării dincolo de Rusia

În ceea ce privește România, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, țara noastră va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces. 

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagneazăfiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

Barometrul Securității Naționale din octombrie 2021 arată că în general 12,8% din români nu cred în vaccinare; 21,8% nu au o problemă cu vaccinarea în general, dar nu au încredere în vaccinarea împotriva COVID-19; 23,3% nu sunt nici convinși, nici nu sunt împotrivă deocamdată; 32,3% cred că este bine să ne vaccinăm; iar 9,6% cred că vaccinarea împotriva COVID-19 ar trebui să fie obligatorie pentru adulții care nu au contraindicații medicale.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Totuși, modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.

Continue Reading

NATO

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

Published

on

© mid.ru

Rusia a anunţat luni suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi a misiunii NATO la Moscova, după ce Alianţa Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj, informează AFP.

“În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie, relatează Agerpres.

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa nord-atlantică, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că “se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de “a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Aceste anunţuri intervin după noi acuzaţii de spionaj.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat la începutul lunii octombrie că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe o creștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Alianţa Nord-Atlantică a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Continue Reading

RUSIA

Vladimir Putin și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind problema ucraineană, în format Normandia, într-o convorbire telefonică cu Angela Merkel și Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre problema ucraineană în cadrul unei convorbiri telefonice, a anunțat luni Kremlinul într-un comunicat.

„S-a discutat în detaliu despre impasul îngrijorător în efortul de a pune capăt conflictului intern din Ucraina, cei trei lideri remarcând importanța implementării acordurilor de la Minsk din 2015 ca singura bază posibilă pentru o soluționare”, se arată în declarație. „De asemenea, a fost exprimat interesul pentru coordonarea în continuare a eforturilor în formatul Normandia al Rusiei, Germaniei și Franței”, mai precizează sursa citată.

Vladimir Putin consideră că autoritățile de la Kiev „refuză să își onoreze angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk și al acordurilor încheiate la summiturile anterioare din Normandia, inclusiv la cel de la Paris (la 9 decembrie 2019)”.

Având în vedere dificultatea soluționării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii și-au însărcinat consilierii politici și ministerele de externe să intensifice contactele și să lucreze în formatul Normandia Patru, având ca rezultat o reuniune la nivel de miniștri de externe în acest cadru. De asemenea, liderii au convenit să continue să utilizeze diferite canale pentru a evalua condițiile pentru convocarea unui alt summit Normandia, dacă va fi necesar.

În timpul convorbirii au fost discutate și alte chestiuni internaționale, inclusiv eforturile de combatere a terorismului pe continentul african.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului, potrivit Agerpres.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO26 mins ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO54 mins ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

NATO13 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending