Connect with us

U.E.

Angela Merkel și Viktor Orban au marcat, prin declarații contradictorii, 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a deschis calea căderii Cortinei de Fier

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Doi veterani ai politicii europene, cancelarul german Angela Merkel și premierul maghiar Viktor Orban au marcat luni 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a deplasat luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron, unde, la 19 august 1989, peste 600 de germani din Republica Democrată Germană (RDG), care se aflau în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria cu ocazia unui ”picnic paneuropean” pentru a fugi în Vest, informează Agerpres, citând DPA.

Acest picnic ”a devenit un simbol internaţional care a demonstrat că dorinţa de libertate nu poate fi abandonată”, a apreciat Angela Merkel în discursul pronunţat alături de Viktor Orban, profitând de ocazie pentru a-i aminti premierului maghiar despre valorile europene și ale umanității.

”Sopron a demonstrat ceea ce ne face pe noi să fim europeni”, a spus Merkel, subliniind că picnicul a fost ”o poziţie în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană”.

Aflată pentru prima dată în Ungaria din 2015 încoace, cancelarul german a făcut aceste afirmații în contextul în care politica europeană de azil a provocat în ultimii ani tensiuni puternice între Angela Merkel și Viktor Orban, foști parteneri politici în cadrul Partidului Popular European și cei mai longevivi membri ai Consiliului European, Merkel din 2005, iar Orban din 2010.

În contrast cu declarațiile lui Merkel, premierul ungar a opus un refuz categoric imigraţiei în numele apărării valorilor creştine și s-a referit la evenimentele din 1989 care au dus la căderea Zidului la 9 noiembrie.

Deschiderea Cortinei de fier în Ungaria a deschis calea spre reunificarea germană”, a evocat Viktor Orban, considerat unul dintre cei mai autoritari lideri din Europa după o serie de măsuri dure, între care și gardul de sârmă ghimpată ridicat de guvernul de la Budapesta împotriva migranţilor care pot veni dinspre graniţa de sud a Ungariei cu Serbia şi Croaţia.

Evenimentul la care au participat Merkel și Orban a constituit o breşă decisivă în ”Cortina de Fier’, această separare ideologică şi apoi fizică, instalată în Europa la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, între zona de influenţă sovietică în Est şi ţările din Occident, simbolizată prin Zidul Berlinului.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Bulgaria: Președintele Rumen Radev a cerut demisia Guvernului condus de Borisov, pe care îl numește ”mafiot”

Published

on

© European Parliament

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a cerut sâmbătă demisia guvernului, despre care a spus că are un “caracter mafiot”, după percheziţii fără precedent la sediul preşedinţiei ordonate de parchet, acuzat de şeful statului că este instrumentalizat de premierul conservator Boiko Borisov, relatează AFP și Agerpres.

Percheziţiile, care au avut loc joi, au declanşat a doua zi manifestaţii la Sofia cu mii de participanţi, care reproşează justiţiei că atacă anturajul şefului statului în loc să se ocupe de oligarhie.

Sâmbătă, pe unele din marile bulevarde din capitala Sofia circulaţia era în continuare blocată din cauza unor baraje rutiere.

Rumen Radev, care a fost ales în 2016 din partea Partidului Socialist, este un critic vocal al guvernului de centru-dreapta al premierului Boyko Borisov, acuzându-l de corupție, lipsă de dreptate și suprimarea libertății de exprimare.

Președintele Ruman Radev a declarat, sâmbătă, într-o adresă televizată la nivel național, că „bulgarii de diferite vârste și afilieri politice cer restabilirea statului de drept și a libertăților civile de bază care au fost încălcate metodic în ultimii ani”, relatează Euronews.

Continue Reading

U.E.

Polonia: Președintele Andrzej Duda și primarul Rafal Trzaskowski, în runda finală a alegerilor prezidențiale

Published

on

© Andrzej Duda/ Rafal Trzaskowski/ Facebook

Polonezii votează duminică în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, după două săptămâni de la primul tur câştigat de şeful de stat în exerciţiu Andrzej Duda, dar fără majoritate absolută, relatează presa străină și Agerpres.

Reamintim că preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a ieşit pe prima poziţie la primul tur al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor parţiale făcute publice luni, însă nu a reuşit să obţină majoritatea absolută necesară pentru a evita ceea ce s-a anunţat a fi un al doilea tur de scrutin strâns.

Duda, aliat al partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, a câştigat 45,73% din sufragii, conform rezultatelor obţinute din numărarea voturilor în 82,2% din numărul total de secţii.

Primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civilă, de centru, a ieşit pe poziţia a doua, cu 28,51% din sufragii, potrivit Agerpres.

Candidatul independent Szymon Hołownia s-a clasat pe locul al treilea cu 13,3 %, urmat de candidatul naționalist Krzysztof Bosak cu 7,4% din voturi. Prezența la vot a fost de 62,4%, cea mai mare din ultimele două decenii, consemnează Euronews.

Rezultatul este o dezamăgire pentru Duda, întrucât acum câteva luni i-ar fost la îndemâna să câștige alegerile din primul tur, notează Politico Europe. Alegerile prezidențiale din Polonia ar fi trebuit să aibă loc pe data de 10 mai, însă au fost amânate din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, Andrzej Duda și-a căutat o consolidare electorală, el efectuând o vizită la Washington în urmă cu câteva zile, acolo unde a fost primit pentru a treia oară în ultimii trei ani de președintele Donald Trump. Preşedintele american a dat de înţeles că, la cerinţa lui Duda, o parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania ar putea fi relocate în Polonia, costurile urmând să fie suportate de Polonia.

Relaţia strânsă cu Statele Unite este pilonul politicii externe promovată de Duda.

De cealaltă parte, primarul Varșoviei, inițiator al unei alianțe a orașelor deschise, pro-europene și anti-naționaliste alături de omologii săi edili din Budapesta, Praga și Bratislava, s-a angajat să repare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Rafal Trzaskowski este membru în Comitetul European al Regiunilor din partea grupului PPE și un susținător al reafirmării Poloniei pe traiectoria sa pro-europeană, după ce în ultimii ani, în contextul guvernării Partidului Lege și Justiție, puterea de la Varșovia a intrat în coliziune cu instituțiile Uniunii Europene.

Polonia este primul stat din istoria UE împotriva căruia Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul unor încălcări ale valorilor fundamentale, îndeosebi statul de drept.

Continue Reading

U.E.

Primarul Emil Boc solicită din Comitetul European al Regiunilor finanțări europene ”consistente” pentru proiectele ”verzi” de mobilitate

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a solicitat împreună cu mai mulți lideril locali europeni, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, o finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

”Pandemia va trece (sperăm cât mai repede) și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a transmi fostul premier într-o postare pe pagine de Facebook.

De asemenea, decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

Emil Boc a menționat în mesajul său că primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou: ”Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending