Connect with us

U.E.

Angela Merkel și Viktor Orban au marcat, prin declarații contradictorii, 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a deschis calea căderii Cortinei de Fier

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Doi veterani ai politicii europene, cancelarul german Angela Merkel și premierul maghiar Viktor Orban au marcat luni 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a deplasat luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron, unde, la 19 august 1989, peste 600 de germani din Republica Democrată Germană (RDG), care se aflau în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria cu ocazia unui ”picnic paneuropean” pentru a fugi în Vest, informează Agerpres, citând DPA.

Acest picnic ”a devenit un simbol internaţional care a demonstrat că dorinţa de libertate nu poate fi abandonată”, a apreciat Angela Merkel în discursul pronunţat alături de Viktor Orban, profitând de ocazie pentru a-i aminti premierului maghiar despre valorile europene și ale umanității.

”Sopron a demonstrat ceea ce ne face pe noi să fim europeni”, a spus Merkel, subliniind că picnicul a fost ”o poziţie în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană”.

Aflată pentru prima dată în Ungaria din 2015 încoace, cancelarul german a făcut aceste afirmații în contextul în care politica europeană de azil a provocat în ultimii ani tensiuni puternice între Angela Merkel și Viktor Orban, foști parteneri politici în cadrul Partidului Popular European și cei mai longevivi membri ai Consiliului European, Merkel din 2005, iar Orban din 2010.

În contrast cu declarațiile lui Merkel, premierul ungar a opus un refuz categoric imigraţiei în numele apărării valorilor creştine și s-a referit la evenimentele din 1989 care au dus la căderea Zidului la 9 noiembrie.

Deschiderea Cortinei de fier în Ungaria a deschis calea spre reunificarea germană”, a evocat Viktor Orban, considerat unul dintre cei mai autoritari lideri din Europa după o serie de măsuri dure, între care și gardul de sârmă ghimpată ridicat de guvernul de la Budapesta împotriva migranţilor care pot veni dinspre graniţa de sud a Ungariei cu Serbia şi Croaţia.

Evenimentul la care au participat Merkel și Orban a constituit o breşă decisivă în ”Cortina de Fier’, această separare ideologică şi apoi fizică, instalată în Europa la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, între zona de influenţă sovietică în Est şi ţările din Occident, simbolizată prin Zidul Berlinului.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

U.E.

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care se vor confrunta cu probleme în urma Brexit-ului

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care acestea se vor confrunta cu probleme în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Răspunsul este da. Probabilitatea de a avea un Brexit fără acord acum este mult mai redusă, comparativ cu trei luni în urmă, dar dacă este nevoie de noi, suntem dispoanibili”, a explicat Regling în cadrul unui răspuns oferit în urma întrebării adresate de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană, Dan Cărbunaru, prezent la Luxemburg la o întâlnire a jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.

Klaus Regling a dat drept exemplu de bună practică Irlanda, care a fost una din cele cinci țări ajutate încă din 2011, alături de alte state precum Portugalia sau Grecia.

”Au folosit programele ESM foarte bine, rata șomajului este foarte scăzută acum, față de cum era înainte de criză. Sunt foarte puternici încât cred că pot face față și unui Brexit dur, dar dacă este nevoie de noi, suntem disponibili.”, a mai explicat directorul general al Mecanismului european de stabilitate (MES), un instrument menit să ajute ţările din zona euro aflate în criză şi să stabilizeze zona în ansamblul ei.

Mecanismul european de stabilitate (ESM), cu sediul la Luxemburg ce reprezintă cele 19 state membre, este un vehicul de finanțarea, reprezentând unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor, conform Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010.

Capacitatea inițială maximă de creditare a acestuia a fost de 500 de miliarde de euro pe baza unui capital de 704,8 miliarde de euro. MES este finanțat de țările UE conform cheii de contribuție la capitalul Băncii Central Europene.

Cel mai mare acţionar va fi Germania, cu 27% din capital. Al doilea acţionar, Franţa, urmată de Italia. Malta, cea mai mică ţară din zona euro, va fi şi cel mai mic acţionar, potrivit PE.

Împrumuturile sunt finanțate de împrumuturile MES de pe piețele financiare și sunt garantate de către părțile sale interesate (țările din zona euro).

La cererea Germaniei, orice ajutor financiar va fi supus unor condiţii stricte. Zona euro va interveni dacă ţara a cerut ajutorul FMI şi dacă se angajează pe calea reformelor.

Dacă ţara sprijinită nu-şi respectă obligaţiile, va trebui să plătească o amendă pe lângă contribuţia sa la ESM şi, desigur, nu va mai primi ajutor.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean a primit aviz pozitiv în Parlamentul României pentru funcția de comisar european: ”Îmi voi pune întreaga experiență în sprijinul eforturilor UE și ale României”

Published

on

Europarlamentarul Adina Vălean, nominalizată comisar european din partea României pentru domeniul transporturilor, a primit avizul comisiilor de specialitate din Parlamentul României pentru a deveni membru al Comisiei Europene.

Potrivit surselor CaleaEuropeană.ro, Vălean a primit 25 de voturi pentru și au existat trei abțineri.

Cu prilejul audierii sale, Vălean a subliniat că îşi va pune întreaga experienţă în sprijinul eforturilor Uniunii Europene şi ale ţării noastre. Anterior, Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a dat aviz pozitiv, cu unanimitate de voturi, pentru candidatura Adinei Vălean la funcția de membru al Comisiei Europene.

“Doresc să vă asigur că voi pune întreaga mea experienţă, din nou, pentru următorii cinci ani, în sprijinul eforturilor Uniunii şi ale României, ca stat membru”, a punctat Vălean, citată de Agerpres și de Digi24.ro.

Alături de Adina Vălean au fost prezenţi la audierile din comisiile reunite de afaceri europene, premierul Ludovic Orban şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Ea a afirmat că noua Comisie Europeană are un program “foarte ambiţios” şi o viziune “pragmatică”, care să poziţioneze UE ca un actor global puternic, “dar nu orice fel de Uniune Europeană, o Uniune sustenabilă, o Uniune inclusivă, o Uniune Europeană a valorilor, o Uniune care să facă faţă provocărilor viitorului”.

Vălean a vorbit despre priorităţile portofoliului Transporturi pe care ar urma să-l gestioneze, arătând că transportul terestru este “una din marile surse de poluare, iar, în condiţiile în care ambiţia comună este ca Europa să aibă o creştere economică verde, cu emisii reduse de carbon, “se impune o modernizare amplă, profundă a întregului sector”.

Adina Vălean s-a referit şi la ideea de “mobilitate inteligentă” şi la siguranţa în transportul terestru. “România stă foarte prost la acest lucru şi ştim cu toţii că pentru siguranţă este un complex de factori pe care trebuie să îl abordăm”, a susţinut ea.

Potrivit europarlamentarului, Comisia Europeană are ca obiectiv zero decese pe drumurile UE până în 2050, iar până în 2030 reducerea cu 50% a numărului accidentelor grave.

Audierea din Comisiile de afaceri europene ale Camerei Deputațiilor și Senatului respectă reglementările naționale în vigoare. Potrivit legii afacerilor europene (373/2013), articolul 19, aliniatul 1 stipulează că ”Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”. La aliniatul 2 este prevăzut că ”Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.

De ce a acceptat-o Ursula von der Leyen pe Adina Vălean?

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ales-o săptămâna trecută pe Adina Vălean, eurodeputat PNL și PPE, pentru poziția de comisar european din partea României, după ce aceasta din urmă a fost propusă alături de Siegfried Mureșan, într-un gest politic prin care România a arătat că respectă obiectivul parității de gen dorit de șefa Comisiei Europene.

Dincolo de principiul echilibrului de gen, solicitat cu insistență și de social-democrații europeni ale căror voturi sunt necesare pentru validarea Comisiei lui von der Leyen, la baza deciziei președintelui ales al CE au stat experiența politică europeană a lui Vălean, îndeosebi din postura prezidării a două Comisii importante din Parlamentul European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cea pentru industrie, cercetare și energie. Mai mult, un alt argument este dat de faptul că Adina Vălean a fost raportor pentru ”Mecanismul pentru Interconectarea Europei”, care sprijină infrastructura în domeniile transporturilor, energiei și serviciilor digitale.

În ce privește atribuțiile pe care Vălean le avea din poziția de comisar european pentru transporturi, președinta aleasă a Comisiei Europene și-a fixat ca principal obiectiv pentru următorii cinci ani un ”transport durabil, sigur și accesibil”.

Printre pioritățile fixate de von der Leyen portofoliului de comisar european pentru transporturi se numără reducerea poluării și revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

De asemenea, comisarul european pentru transporturi trebuie să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending