Connect with us

RUSIA

Angela Merkel și Vladimir Putin au pledat pentru continuarea dialogului dintre Germania și Rusia la ultima vizită a cancelarului german la Moscova

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Cancelarul german Angela Merkel a pledat vineri la Moscova pentru continuarea dialogului cu Rusia în pofida ”diferendelor profunde”, cu ocazia ultimei vizite pe care i-o face preşedintelui rus Vladimir Putin înaintea încheierii ultimului ei mandat la conducerea guvernului de la Berlin.

Chiar dacă avem diferende profunde, noi vorbim între noi şi aceasta trebuie să continue la fel”, a spus Merkel adresându-se lui Putin, în contextul în care cancelarul german și-a atras critici din partea partenerilor europeni după ce a propus organizarea unui summit UE-Rusia.

Liderul rus a relevat că această întâlnire nu este ”doar o vizită de rămas bun”, întrucât ”multe chestiuni trebuie discutate”. Germania ”rămâne unul dintre principalii noştri parteneri, în Europa, în lume, în toate. Şi aceasta în special datorită dumneavoastră”, a mai spus Putin în primele secvenţe ale întrevederii, relatează AFP, potrivit Agerpres.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Angela Merkel (@bundeskanzlerin)

Angela Merkel s-a întâlnit pentru ultima oară cu președintele rus Vladimir Putin în calitate de cancelar german, ca parte a unui așa zis turneu internațional de adio, ea fiind primită lunile trecute la Castelul Windsor de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Vizita la Moscova a fost ultima în capitala Rusiei în calitate de cancelar, deoarece Merkel urmează să se retragă din politică după alegerile generale din septembrie. Însă, această deplasare vine într-un moment de imensă răscruce globală, la doar câteva zile după preluarea de către talibani a controlului asupra Afganistanului, valurile de migranți cu care Belarusul amenință Uniunea Europeană, finalizarea gazoductului Nord Stream și tensiunile crescânde dintre Rusia și Ucraina.

Nu în ultimul rând, discuțiile Merkel – Putin au fost purtate și pe fondul tensiunilor legate de otrăvirea și tentativa de asasinat asupra lui Aleksei Navalnîi, care a avut loc exact în urmă cu un an, la 20 august 2020, moment în care Germania și Merkel s-au implicat, obținând acordul Rusiei de a-l transfera pe opozantul rus la un spital din Berlin pentru a fi tratat. Întors în Rusia în luna ianuarie, Navalnîi este încarcerat și există temeri occidentale cu privire la tratamentul dur pe care autoritățile ruse îl aplică acestuia.

Aflată în Rusia, Merkel a depus și o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut din Moscova pentru a marca 80 de ani de când trupele naziste au invadat Uniunea Sovietică.

Merkel se va îndrepta apoi duminică spre Ucraina, unde se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, în contextul în care Moscova își consolidează trupele la granițele Ucrainei.

Relația dintre Merkel și Putin a debutat în 2002, când noul lider al CDU, aflat în opoziție în Germania, s-a întâlnit la Kremlin cu noul președinte al Rusiei. Din 2005, de când Angela Merkel a devenit cancelar al Germaniei, ea a împărțit cu Vladimir Putin scena adesea tensionată, imprevizibilă dar și orientată către interese bilaterale comune a relațiilor ruso-germane.

În ciuda diferențelor politice puternice, cei doi au reușit să mențină deschise liniile de comunicare de-a lungul anilor, ambii fiind capabili să vorbească fluent limba celuilalt, având în vedere că Merkel a crescut în Germania de Est aflată sub dominație sovietică, iar Putin a fost agent KGB în Republica Democrată Germană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Vladimir Putin și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind problema ucraineană, în format Normandia, într-o convorbire telefonică cu Angela Merkel și Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre problema ucraineană în cadrul unei convorbiri telefonice, a anunțat luni Kremlinul într-un comunicat.

„S-a discutat în detaliu despre impasul îngrijorător în efortul de a pune capăt conflictului intern din Ucraina, cei trei lideri remarcând importanța implementării acordurilor de la Minsk din 2015 ca singura bază posibilă pentru o soluționare”, se arată în declarație. „De asemenea, a fost exprimat interesul pentru coordonarea în continuare a eforturilor în formatul Normandia al Rusiei, Germaniei și Franței”, mai precizează sursa citată.

Vladimir Putin consideră că autoritățile de la Kiev „refuză să își onoreze angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk și al acordurilor încheiate la summiturile anterioare din Normandia, inclusiv la cel de la Paris (la 9 decembrie 2019)”.

Având în vedere dificultatea soluționării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii și-au însărcinat consilierii politici și ministerele de externe să intensifice contactele și să lucreze în formatul Normandia Patru, având ca rezultat o reuniune la nivel de miniștri de externe în acest cadru. De asemenea, liderii au convenit să continue să utilizeze diferite canale pentru a evalua condițiile pentru convocarea unui alt summit Normandia, dacă va fi necesar.

În timpul convorbirii au fost discutate și alte chestiuni internaționale, inclusiv eforturile de combatere a terorismului pe continentul african.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului, potrivit Agerpres.

Continue Reading

NATO

Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei pe lângă NATO: Aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat joi că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe ocreștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

 

El s-a referit la acțiunile agresive ale Rusiei, citând acțiunile împotriva Ucrainei, consolidarea posturii militare în vecinătatea flancului estic al Alianței sau încălcarea unor acorduri importante de control al armelor, cum ar fi Tratatul INF, violări care au dus la dispariția acestor tratate care interziceau de fapt toate sistemele de arme cu rază intermediară de acțiune.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Secretarul general a reamintit că poziția și abordarea NATO față de Rusia este consecventă și clară, ea fundamentându-se pe abordarea duală “descurajare – apărare și dialog”. Mai mult, Stoltenberg a precizat că nu a răspuns pozitiv la invitația NATO de a convoca o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia”.

“Prin urmare, nu a avut loc nicio reuniune în cadrul Consiliului NATO-Rusia, dar suntem pregătiți să ne întâlnim, deoarece credem că este întotdeauna important să stăm de vorbă, dar mai ales atunci când vremurile sunt dificile, când tensiunile sunt ridicate, așa cum sunt acum și, prin urmare, vom continua să depunem eforturi pentru un dialog semnificativ cu Rusia. M-am întâlnit cu ministrul Lavrov, la ONU, în timpul Adunării Generale a ONU, nu cu multe zile în urmă. Nu am reușit să convenim asupra convocării unei noi reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, dar eu și NATO rămânem pregătiți să facem acest lucru de îndată ce Rusia este pregătită să se întâlnească cu noi”, a conchis el.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cazul Navalnîi: 45 de țări, printre care și România, cer Rusiei explicații pentru otrăvirea lui Navalnîi. Moscova are la dispoziție 10 zile pentru a răspunde întrebărilor

Published

on

© Aleksei Navalnîi/ Facebook

Un grup de 45 de ţări, printre care și România, Statele Unite, Canada și alte state membre UE, au cerut marţi în faţa Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) ca Rusia să ofere explicaţii după otrăvirea în 2020 a opozantului Aleksei Navalnîi, informează Agerpres

Moscova are la dispoziţie 10 zile pentru a răspunde la întrebările adresate de ţările respective, în conformitate cu regulile OIAC al cărei sediu se află la Haga.

Pentru experţii occidentali, adversarul Kremlinului a fost victima în august 2020 agentului neurotoxic din epoca sovietică Noviciok. Aleksei Navalnîi a primit îngrijiri medicale în Germania înainte de a fi închis la întoarcerea în Rusia. 

Marţi, „45 de state părţi, printre care Marea Britanie, au informat Consiliul Executiv al OIAC că vor pune oficial întrebări Rusiei despre otrăvirea lui Navalnîi în temeiul articolului 9 al Convenţiei. Este esenţial ca Rusia să expună în detaliu măsurile luate pentru a investiga şi a face lumină asupra utilizării unei arme chimice pe teritoriul său”, a anunţat pe Twitter delegaţia britanică.

Statele Unite și numeroși membri din comunitatea internațională cer de mult timp clarificări cu privire la tentativa Rusiei de asasinare a lui Navalnîi  cu o armă chimică la 20 august 2020 și intenția sa de a coopera cu OIAC. Având în vedere statutul său de stat parte la Convenţia privind armele chimice, lipsa persistentă de transparenţă şi cooperare din partea Rusiei în ceea ce priveşte otrăvirea este „deosebit de îngrijorătoare”, se arată într-un comunicat al departamentului de stat al SUA. 

Citiți și: Cazul Navalnîi: SUA și Regatul Unit cer Rusiei să respecte obligațiile internaționale pentru a continua să aibă relații ”stabile”

Ţările occidentale cer în special Rusiei să descrie în detaliu măsurile pe care le-a luat de la 20 august 2020 ca răspuns la incident. Sunt, de asemenea, surprinse că Moscova nu a primit încă experţi ai OIAC pe teritoriul său pentru a ajuta la anchetă, în pofida unei invitaţii în acest sens din octombrie 2020.

În ciuda mai multor solicitări formulate de numeroase state părţi, Rusia nu a oferit până în prezent o explicaţie credibilă despre incident, au declarat cele 45 de ţări într-un document oficial postat pe site-ul OIAC.

Uniunea Europeană continuă să solicite Federației Ruse să investigheze această tentativă de asasinat în deplină transparență și fără alte întârzieri și să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice  pentru a asigura o anchetă internațională imparțială.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu8 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ9 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.11 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA14 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.15 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending